586 matches
-
langorii native a sufletului românesc, mult timp aservit sub jugul turcilor. El a strigat Sursum corda! În plus, a venit din Franța cu idei republicane 15 și a fost, între 1880 și 1885, conducătorul grupului intelectual liberal, francofil și germanofob Literatorul. A fost prost sau puțin înțeles, căci entuziasmul și apostolatul său s-au prăbușit în gol. D-nul Alexandru Bogdan-Pitești i-a consacrat pagini înflăcărate și curioase: "Mă bucur că am putut, prin aceste rânduri, să-mi mărturisesc și să
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o prăbușire iremediabilă". Curierul Dunării, director: O. Ioan, revistă economică. Desbaterile (prezentare oficială a dezbaterilor parlamentare din camera Deputaților și Senat). Diana (vânătoare). Flacăra, director: C. Banu, care a grupat în jurul său o redacție strălucită. Gazeta ilustrată (hebdomadar), Junimea literară, Literatorul. Luceafărul, directori: D-nii Goga și Ilarie Chendi (revistă a tinerilor). Le Mouvement économique (în franceză), director: Nicolae Xenopol, senator. Neamul românesc, director: N. Iorga (naționalist). Noua Revistă Română, director: C. Rădulescu-Motru (revistă politică, takistă). Orion (astronomie), Ovidiu (la Constanța, anticul
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
județului Gorj. Primele poezii îi sunt publicate în revista „Ramuri” (1968); colaborează cu versuri, traduceri (din Dante și Quasimodo), eseuri, articole și reportaje la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „Flacăra”, „Gazeta Gorjului”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Brâncuși”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Literatorul”, „Gorjeanul” ș.a. Editorial, debutează în 1976, cu volumul de versuri Călătorie spre ceilalți. De asemenea, a inițiat sau a participat la realizarea unor antologii de literatură, editate la Târgu Jiu: Gorjul literar (1975, 1977, 1980), Hyperion (I, 1980), colecția „Brâncușiana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
prezentați altfel decât în spiritul dogmatismului marxist. În 2003 inaugurează în „Caiete critice” un serial intitulat O mie de poeți postdecembriști. Deși are formație de filosof și istoric, P. este cunoscut și pentru spiritul său de polemist, manifestat în revista „Literatorul”, sau în ipostaza de critic literar, ilustrată în suplimentul literar-artistic „Ecart” și în „Caiete critice”. În 1998 publică o carte despre generația ’30, Mircea Eliade și Nobelul interzis, unde vehiculează teoria că, deși Eliade era cea mai îndreptățită personalitate postbelică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288885_a_290214]
-
Francis Vincent, Les Parnassiens, Paris, 1933; Philippe Van Thieghem, Marile doctrine literare în Franța, tr. Alexandru George, București, 1972, 242-258; N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, București, 1943; Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, București 1967, 93-99, 585-586; Adriana Iliescu, „Literatorul”, București, 1968, 259-272; Ciopraga, Lit. rom., 234-262; Margareta Dolinescu, Parnasianismul, București, 1979; Scarlat, Ist. poeziei, II, 262-268. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
având și certe slăbiciuni spaniolești" , notabil fiind la el "realismul intelectual". Concluzia criticului la acest prim capitol este că toți acești poeți probează unitatea lirismului în epocă, pregătind terenul pentru semnificative cristalizări ulterioare. Adevărata orientare estetizantă o dau desigur revista "Literatorul" și cel mai de seamă reprezentant al grupării, Alexandru Macedonski. Revista "deschide cel mai cuprinzător capitol din istoria lirismului român, prin influența directă a conducătorului ei." Vladimir Streinu observă cu subtilitate efortul de disociere ideologică al periodicului macedonskian: "În contra direcției
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
mai de seamă reprezentant al grupării, Alexandru Macedonski. Revista "deschide cel mai cuprinzător capitol din istoria lirismului român, prin influența directă a conducătorului ei." Vladimir Streinu observă cu subtilitate efortul de disociere ideologică al periodicului macedonskian: "În contra direcției socotită germanizantă "Literatorul" va susține modalitatea literară a latinității noastre; în contra așa-zisului cosmopolitism și universalism estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei" . Poetul va respinge motivele lirice ale vremii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
va susține modalitatea literară a latinității noastre; în contra așa-zisului cosmopolitism și universalism estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei" . Poetul va respinge motivele lirice ale vremii; "Literatorul" recomandă o poezie care se află la antipodul prozei. Făcând o incursiune doctă în istoria de dată recentă a poeziei europene, Vladimir Streinu stabilește o întâietate semnificativă (un act estetic protocronic, cum ar spune un Edgar Papu astăziă : "paradoxul ca
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cristalizeze constelația poeziei lui Alexandru Macedonski." Vladimir Streinu a găsit modalitatea adecvată de comentare a unor scriitori de al doilea raft (Bolliac, Stamati, Depărățeanu, Sihleanu, Baronzi ș.a.Ă, fixând un convingător tablou de epocă. În același timp, capitolul monografic dedicat "Literatorului" și "portretul de vastă complexitate sufletească al lui Alexandru Macedonski" - observă Perpessicius - constituie pagini de referință în istoria noastră literară. Pompiliu Constantinescu a presimțit printre primii talentul critic al lui Vladimir Streinu, cunoscut în cel de-al treilea deceniu al
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
armată, devenind inginer hotarnic. Primele versuri, iscălite R. Urdăreanu și Romulus U., îi apar în 1895, în revista liceenilor craioveni „Freamătul”. Cu pseudonimele Gabriel Donna și, mai rar, Serafitus și Seraphitius, colaborează la reviste patronate de Al. Macedonski - „Vieața nouă”, „Literatorul”, „Carmen”, „Ileana”, „Hermes”, dar și la „Foaia populară”, „Epoca”, „Noua revistă română”, „Convorbiri critice”, precum și la unele dintre periodicele conduse de Victor Anestin - „Tribuna familiei”, „Țara literară și populară”, „Orion”, „Tribuna” ș.a. Placheta de debut, Câteva strofe, apărută în 1898
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
final, decan al baroului constănțean. Încă elev la Pitești, G. a scos împreună cu colegul și prietenul său Ion Minulescu o foaie literară, „Luceafărul”, suspendată după o lună de directorul liceului. Viitorul poet se va apropia de cenaclul macedonskian, colaborând la „Literatorul”, apoi de gruparea simbolistă a revistei „Vieața nouă”, la care va publica numeroase versuri între 1905 și 1918. Numele său mai apare și în „Luceafărul” (Sibiu), „Convorbiri literare”, „Farul”, „Epoca”, „Pagini literare”, „Paloda literară”, „Cuvântul”, „Dobrogea jună”, „Dobrogea literară”, „Analele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]
-
deceniu al secolului XX, Jurnalul fericirii, ediție îngrijită și postfațată de Virgil Ciomoș, ajunsă azi la ediția a X-a. Apare volumul de eseuri și recenzii Monologul polifonic, conceput pentru tipar în 1987. 1992. Zaharia Sângeorzan publică la Editura Revistei Literatorul volumul Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode. La Baia Mare se publică din inițiativa P.S. Justinian Chira, episcop al Maramureșului și Sătmarului, volumul de predici Dăruind vei dobândi, reeditat în continuare de Editura Dacia. 1993. La 3 aprilie
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Steinhardt, Nicolae, Jurnalul fericirii, ediția a VII-a, Îngrijire, postfață și note de Virgil Ciomoș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. Steinhardt, Nicolae, Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, Editura Revistei Literatorul, București, 1992 Steinhardt, Nicolae, Cartea împărtășirii, ediție gândită și alcătuită de Ion Vartic, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1995. Steinhardt, Nicolae, În genul lui Cioran, Noica, Eliade ..., cu o postfață de Dan C. Mihăilescu, Editura Humanitas, București, 1996. Steinhardt, Nicolae, Dăruind
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Steinhardt, Ispita lecturii, Poeți francezi în limba română, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 94. 11 Idem, Ibidem, p. 93. 12 Idem, Ibidem. 13 N. Steinhardt, Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, Editura Revistei Literatorul, București, 1992, p. 12. 14 N. Steinhardt, Ispita lecturii, Mărturisire 2, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 34 15 Idem, Ibidem. 16 Idem, Ibidem, pp. 37-38. 17 N. Steinhardt, Ispita lecturii, Editura Dacia, 2000, pp. 42-43 18 Idem, Ibidem, p. 44
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
contribuții în varii domenii: geologie (Grigore Ștefănescu), arheologie (Al. Ștefulescu), sociologie (Radu Rosetti) ș.a. Literatura rămâne totuși segmentul cel mai bine reprezentat. Nu se poate vorbi de o direcție literară, fie și pentru că scriitorii prezenți aici veneau din cercuri diferite („Literatorul”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”), dar și pentru că orgoliosul și subiectivul Hasdeu nu putea face școală. De altfel, după moartea fiicei sale, Iulia, rupt de ritmurile vieții reale, obsedat de posibile legături pe cale spiritistă, el lasă liber accesul unor scriitori mediocri. Poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
și apoi în 1880-1881. El este autorul a două volume, Suspinele primăverei (1868) și Poezii (1887), cuprinzând stanțe tipărite inițial în gazetele vremii: „Originea” și „Curierul de Iași”, „Oltul”, „Revista literară și științifică”, „Timpul”, „Pressa”, „Amicul familiei”, „Album macedo-român”. La „Literatorul”, care i-a publicat o epistolă în 1881, era considerat convorbirist. P. încearcă o poezie de atitudini byroniene - contraste tari, senzații puternice și gesticulație patetică, traducându-i disperarea de proscris al sorții. Nereușita este totală, prin lipsa fiorului liric și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289055_a_290384]
-
ideologia pașoptistă și romantică. La nivelul ideologiei macedonskiene, filopașoptismul se exprima prin atitudinea "liberalistă", antiburgheză, promovarea progresului în limitele (totuși) reformismului ponderat și, nu în ultimul rînd, prin reafirmarea vechilor principii de egalitate și libertate.(...) Mai mult decît atît, revista Literatorul, înființată în 1880 ca avanpost al modernismului, avea înscrise pe frontispiciu devize de sorginte iluminist-pașoptistă: "Lupta pentru lumină", "Lumina prin luptă" sau "Libertatea de idei"". Altfel spus, un paseism moderat. Pe această cale, Macedonski celebrează în persoana lui Heliade "un
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
în gena personajului colectiv românesc. Folosesc acest termen pentru că alții, precum patrie, națiune, popor, au fost deformați până la grotesc de rromâni verzi ca Nicolae Ceaușescu ori Corneliu Vadim Tudor - doi ,patrioți" des întâlniți în Libertatea urii. Spre deosebire de mulți, prea mulți literatori disprețuitori ai ,vulgului", artiști a căror măreție nu poate fi reflectată în oglinzile prea mici ale contemporanilor, Cristian Tudor Popescu a înțeles că adevărata partidă cu posteritatea se joacă și aici, pe terenul social ignorat de intelighenția autohtonă. De aceea
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
maxime, polemist redutabil, desenator cu talente de arhitect, pictor, urbanist, colecționar! Ar mai fi putut adăuga, croitor de mode, preparator în filosofie al soției - avea puseuri de soț bun - iubitor de animale. Și cu siguranță că mai sunt. Cercetat sectorial, literatorul ne apare uriaș, fie și exceptându-i din calitățile mai sus numite. În fapt, plecând de la începuturi, conturate în studii de Nicolae Manolescu și Dumitru Micu, nici o fațetă a creatorului nu rămâne în umbră: Dinu Pillat moștenise de la tatăl său
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
tac pînă și numele: el este un veleitar și un uzurpator de titluri și funcții, specie destul de răspîndită astăzi, de profitor al haosului din instituțiile de cultură. Aș minți, apoi, dacă m-aș arată foarte uimit de cauționarea de către revista Literatorul și de dl Fănus Neagu a unei farse ce poate deveni periculoasă. Invocarea beneficiului spiritual pe care națiunea l-ar avea de pe urma "ineditelor" lui Brâncusi și condamnarea că răi români a celor care se îndoiesc țin de același tip de
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
energia thanatică suverană, acesta dispunea astfel de un criteriu absolut de a se raporta la sine ca și la lume, de un instrument al creației poetice care-l ferea de artificiile adaptării la contingent, atît de păguboase adesea în rîndul literatorilor. Moartea îl egalează cu sine, îl purifică aidoma unei asceze. Îi îngăduie de facto să se golească de lume, să realizeze „vidul” care e prielnic întemeierii poeticești. Erosul semnifică reîntoarcerea în lume, adică șansele comunicării, ale dăruirii. Permite trăirile frenetice
O critică existențială by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5404_a_6729]
-
acuplările frenetice din Idile brutale și din Thalassa), a făcut mai ales elogiul exaltat al corpului uman; atras de frumusețea efebilor, și-a permis să fie cel dintîi scriitor român apologet al homosexualității masculine (e foarte probabil ca, în grupul Literatorului, s-o fi și practicat, după cum ne încredințează unele mărturii); și-a mărturisit chiar discret preferința pentru acest fel de iubire, precum în poezia Lui Cetalo Pol. O mulțime de tabú-uri literare românești cad odată cu opera lui Macedonski. Obstinata lui
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
etos și patos, face caz de "lexicul heideggerian", de "incertitudini", de "neliniște în fața neantului", de "simțământul tragic al existenței" etc. Pe de altă parte, votantul lui G. Călinescu și prietenul lui Al. Paleologu, e un spirit critic de nuanță galică, "literator de școală franceză", din stirpea ocărâților și prețuiților E. Lovinescu, Zarifopol, Pompiliu Constantinescu. Aceștia din urmă l-au contrariat, după mai bine de cincizeci de ani, pentru că au declanșat pe vremuri o campanie împotriva scriiturii lui Vasile Pârvan. Așa procedase
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
Jurnalul cu fața ascunsă al lui Fănuș Neagu, acoperind durata 2005-2011 și ținut pînă cu puțin înaintea morții (ultima însemnare, un de profundis, datează de pe 7 mai 2011). Cîteva fragmente au fost publicate ca preview în primăvara anului trecut, în „Literatorul”. Primul volum, apărut la începutul lui 2005 și întins pe o durată sensibil mai restrînsă (10 august 2002- 10 iulie 2004) a fost scris în același timp cu prima versiune a romanului Asfințit de Europă, Răsărit de Asie și a
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
care s-a aflat Mircea Cărtărescu, ca autor al cărții, de a vorbi despre sine. "Drept urmare - arătăm în acel context - din monografia unui curent literar lipsește protagonistul lui. Este ca și cum Alexandru Macedonski ar fi scris o monografie despre mișcarea de la Literatorul omitându-se pe șine." Așa stând lucrurile, este cu totul pe alături ironia pe care "Necumintele" o dezvolta în continuare: "Păi, despre ce să scrie un poet, daca nu despre el? Nimeni nu-l oprește pe dl. Alex. Ștefănescu să scrie
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]