106,336 matches
-
Gheorghe Ceaușescu În 1882 Maiorescu constata excepționala dezvoltare a poeziei române, dar în același timp și o rămânere în urmă a literaturii științifice (istoria, lingvistica etc.): "În literatura științifică am rămas înapoi: studiile istorice sunt aproape pierdute, studiile limbistice sunt de-abia susținute". Cauza acestei disproporții? Înlănțuirea logică a unui foarte întins șir de idei, și aceasta este știința, este o treaptă mai târzie a dezvoltării intelectuale și
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
acestei disproporții? Înlănțuirea logică a unui foarte întins șir de idei, și aceasta este știința, este o treaptă mai târzie a dezvoltării intelectuale și cere o tărie mai mare a gândirii abstracte decât se găsește astăzi în majoritatea capetelor noastre" (Literatura română și străinătatea II). În 1908 adăuga noi pagini însemnărilor mai înainte pomenite în care arăta cu satisfacție că domeniul istoriei a cunoscut o evoluție importantă: "Însă renașterea și întemeierea istoriografiei naționale se datorește profesorilor universitari mai noi, d-lor
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
I. Bogdan. Comoara de documente, descoperită și pusă la îndemâna publicului de nepilduita sârguință a d-lui Iorga, soliditatea cercetărilor, claritatea și cumpătarea expunerii în scrierile d-lui Onciul, precum și - alături de ele - monografiile d-lui Bogdan au făcut să nască o literatură istorică din cele mai însemnate...". Astfel într-un interval de timp foarte scurt literatura istorică a făcut, în opinia lui Maiorescu, în țara noastră progrese semnificative și ajunsese să se situeze la nivel european. România era pregătită să ofere lumii
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
d-lui Iorga, soliditatea cercetărilor, claritatea și cumpătarea expunerii în scrierile d-lui Onciul, precum și - alături de ele - monografiile d-lui Bogdan au făcut să nască o literatură istorică din cele mai însemnate...". Astfel într-un interval de timp foarte scurt literatura istorică a făcut, în opinia lui Maiorescu, în țara noastră progrese semnificative și ajunsese să se situeze la nivel european. România era pregătită să ofere lumii un tratat de istorie națională; existau toate premisele: materialul documentar și savanții care să
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
punctele sale de vedere, a renunțat la proiect, sacrificând dintr-un meschin interes politic o operă care ar fi contribuit la mai buna cunoaștere în Occident a realităților românești și la sporirea prestigiului național. " Ce are a face politica cu literatura" avea să exclame Maiorescu atunci când Panu a cerut să nu se publice în Convorbiri Literare "Scrisoarea a III-a" a lui Eminescu. Ori de câte ori un interes de partid intervenea în domeniul academic, cenzura maioresciană era implacabilă. Or, aici era principala slăbiciune
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
mult comentate ulterior, într-un mod mai critic de către kleinieni și constructiv de către Lacan și adepții săi. Deși de dimensiuni relativ reduse, lucrarea din 1919 "Un copil este bătut" (Contribuție la cunoașterea originii perversiunilor sexuale) este foarte des citată în literatura de specialitate, în cuprinsul ei fiind explicate mecanismele masochismului - cu o reflectare importantă pentru înțelegerea în genere a perversiunilor. Celelalte lucrări selectate în volum sunt: Acțiuni compulsive și practici religioase (1907), Caracter și erotică anală (1908), Predispoziția la nevroza obsesională
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
toate gardurile dintre case, "mai toți cetățenii avură aceeași fericită inspirație și pe toate maidanele din jurul orașului puteau fi văzuți domnii serioși culcați pe spate, cu o floare sau un fir de iarbă în gură". întreaga povestire adună clișee de literatură cu conținut mistic și le proiectează în ridicol sau grotesc. Să mai amintim doar de unicul supraviețuitor al... potopului care pune capăt existenței orașului, un "surdo-mut și orb", sau de turnul construit de cetățeni, mai înalt decît orice clădire din
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
ostilă, vădit ironică) a eseistului francez nu mi se mai pare corectă. Sigur că imaginea manipulează. Dar oare n-o face și cuvîntul? În afara acestei supuneri naive față de un cod de reprezentare, n-ar exista nu numai televiziune, dar nici literatură. De la epopeile vechi la ficțiunile moderne, totul este o formă, mai mult sau mai puțin asumată, de manipulare. Cât privește ideea lui Barthes că Turul este o epopee modernă, n-am cum să nu fiu de acord cu ea. Turul
Turul Franței ca literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14989_a_16314]
-
aureolați de victorie sau la a rămîne pentru totdeauna în orașul de dincolo de deșert, căsătoriți fiind cu prințese din diferite triburi africane". Scopul pe care și-l propune studiul nu e unul simplu. Trasarea hărții imaginarului Tombouctou presupune parcurgerea unei literaturi secundare inaccesibile la noi, extrem de bogată, chiar dacă, ne spune autoarea, pînă acum nu există nici o altă lucrare asupra reprezentărilor europene ale cetății africane în secolul al XIX-lea. De asemenea, recurgerea la sursele primare, relatări ale călătorilor ajunși în Africa
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
e și faptul că în ansamblul de variante regionale și stilistice ale limbii române cele vorbite în Moldova au anumite trăsături caracteristice - mai mult sau mai puțin pronunțate, în funcție de gradul de standardizare (diferit în limbajul jurnalistic, în cel științific, în literatură sau în oralitatea familiară). Mai multe sau mai puține, diferențele lingvistice dintre româna vorbită la București, la Cluj, la Iași, în diaspora, în Republica Moldova, în Banatul sîrbesc etc. provin din diferențe istorice și culturale, din fenomene de contact - și e
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
un lucru rar. Cei care s-au oripilat în fața jurnalului lui Mircea Cărtărescu, pe nedrept și făcînd dovada unui fel cu totul provincial de a citi confesiunile unui scriitor, vor găsi aici exact opusul. Tia Șerbănescu nu crede în propria literatură. Cei care o cunosc știu că atitudinea e sinceră și fără fasoane: "M-am simțit inclusă, datorită lui Radu Petrescu, în literatură, sentiment pe care l-am avut cu intermitențe. Inutil să adaug că mai tîrziu am renunțat la el
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
provincial de a citi confesiunile unui scriitor, vor găsi aici exact opusul. Tia Șerbănescu nu crede în propria literatură. Cei care o cunosc știu că atitudinea e sinceră și fără fasoane: "M-am simțit inclusă, datorită lui Radu Petrescu, în literatură, sentiment pe care l-am avut cu intermitențe. Inutil să adaug că mai tîrziu am renunțat la el, așa cum am renunțat la multe alte sentimente primejdioase." Dar e mai mult decît o simplă atitudine în aceste cuvinte, mai mult decît
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
să adaug că mai tîrziu am renunțat la el, așa cum am renunțat la multe alte sentimente primejdioase." Dar e mai mult decît o simplă atitudine în aceste cuvinte, mai mult decît un dat temperamental. Iată ce spune Tia Șerbănescu despre literatura română în anul 1987: "îmi vine să spun că literatura română de azi a avut parte de ceea ce merita, ca noi toți de altfel. A rămas o literatură de lichele într-o țară de lichele. Nu știu cît vor recupera
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
am renunțat la multe alte sentimente primejdioase." Dar e mai mult decît o simplă atitudine în aceste cuvinte, mai mult decît un dat temperamental. Iată ce spune Tia Șerbănescu despre literatura română în anul 1987: "îmi vine să spun că literatura română de azi a avut parte de ceea ce merita, ca noi toți de altfel. A rămas o literatură de lichele într-o țară de lichele. Nu știu cît vor recupera jurnalele și cărțile de sertar din rezistența față de monstruozitățile din
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
mai mult decît un dat temperamental. Iată ce spune Tia Șerbănescu despre literatura română în anul 1987: "îmi vine să spun că literatura română de azi a avut parte de ceea ce merita, ca noi toți de altfel. A rămas o literatură de lichele într-o țară de lichele. Nu știu cît vor recupera jurnalele și cărțile de sertar din rezistența față de monstruozitățile din jur, dar mă tem că procentul va fi foarte mic, aproape infim, pentru că aberațiile cresc zilnic, într-o
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
cu care nici un condei, oricît de încercat nu poate ține pasul. Și apoi mulți, cred, nici nu se mai referă la ele, așa cum nici o carte nu scrie în mod special despre closete. Trăim, de fapt, o perioadă de absență a literaturii." Să nu se înțeleagă de aici că scriitoarea ar fi recalcitrantă la tot ce înseamnă literatură română sau scriitori români sub comunism. Există în acest jurnal mari admirații și mari prietenii: aceea cu Radu Petrescu, care o stînjenește într-un
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
nu se mai referă la ele, așa cum nici o carte nu scrie în mod special despre closete. Trăim, de fapt, o perioadă de absență a literaturii." Să nu se înțeleagă de aici că scriitoarea ar fi recalcitrantă la tot ce înseamnă literatură română sau scriitori români sub comunism. Există în acest jurnal mari admirații și mari prietenii: aceea cu Radu Petrescu, care o stînjenește într-un fel, dar pe care n-o reneagă niciodată. Prietenia și admirația pentru Dana Dumitriu, despre care
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
într-un fel, dar pe care n-o reneagă niciodată. Prietenia și admirația pentru Dana Dumitriu, despre care sînt convinsă că Tia Șerbănescu ar putea să scrie într-o zi o carte de amintiri care ar readuce poate în atenție literatura acestei mari scriitoare. Există apoi pasaje deosebit de interesante despre Marin Preda, la ale cărui cărți găsim referiri mai peste tot în acest jurnal. Ce nu există însă este încrederea în puterea de opoziție politică a literaturii. Niciodată Tia Șerbănescu nu
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
readuce poate în atenție literatura acestei mari scriitoare. Există apoi pasaje deosebit de interesante despre Marin Preda, la ale cărui cărți găsim referiri mai peste tot în acest jurnal. Ce nu există însă este încrederea în puterea de opoziție politică a literaturii. Niciodată Tia Șerbănescu nu se îmbată cu această iluzie. în consecință, nici propriul jurnal nu e văzut vreodată a avea această dimensiune. Mai mult, e un jurnal marcat de o triplă cenzură: "Scriu prost, adică o mulțime de prostii. Dar
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
cu o carte îndepărtată geografic și anume cu romanul non-ficțional al unei scriitoare americane de origine chineză, Maxine Hong Kingston. De ce mi se pare importantă această diferențiere între jurnal și roman non-ficțional? Pentru că o asemenea diferențiere este semnul maturizării unei literaturi. O maturizare pe care cartea Tiei Șerbănescu, prin felul în care e scrisă, o indică din plin. Cu alte cuvinte nu încă o mărturie e de căutat aici și nici scriitura ascunsă și neputincioasă a unui om care nu mai
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
maturizare pe care cartea Tiei Șerbănescu, prin felul în care e scrisă, o indică din plin. Cu alte cuvinte nu încă o mărturie e de căutat aici și nici scriitura ascunsă și neputincioasă a unui om care nu mai scrie literatură, ci chiar un anumit fel de literatură. Și iarăși, insist, nu literatura care iese inevitabil dintr-un jurnal bine scris, nu expresivitatea involuntară (un concept foarte frumos și foarte citat, dar nesuferit, pentru că ne condamnă la o pasivitate auctorială nătîngă
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
felul în care e scrisă, o indică din plin. Cu alte cuvinte nu încă o mărturie e de căutat aici și nici scriitura ascunsă și neputincioasă a unui om care nu mai scrie literatură, ci chiar un anumit fel de literatură. Și iarăși, insist, nu literatura care iese inevitabil dintr-un jurnal bine scris, nu expresivitatea involuntară (un concept foarte frumos și foarte citat, dar nesuferit, pentru că ne condamnă la o pasivitate auctorială nătîngă), ci chiar o specie nouă. Tia Șerbănescu
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
o indică din plin. Cu alte cuvinte nu încă o mărturie e de căutat aici și nici scriitura ascunsă și neputincioasă a unui om care nu mai scrie literatură, ci chiar un anumit fel de literatură. Și iarăși, insist, nu literatura care iese inevitabil dintr-un jurnal bine scris, nu expresivitatea involuntară (un concept foarte frumos și foarte citat, dar nesuferit, pentru că ne condamnă la o pasivitate auctorială nătîngă), ci chiar o specie nouă. Tia Șerbănescu scrie despre familia ei obișnuită
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
ei obișnuită, despre bărbații bețivi care o traversează somnambulic, despre mătușile fantastice, despre fiul iubit cu disperare, despre fetele nerușinate din biroul de corectură. Și întotdeauna îi e oarecum jenă de procedeul literar, de tot ce ar însemna punere în literatură: "Rîndurile acestea care par a curge acum de la sine trebuiau să fie inițial romanul unei femei în vîrstă, moartă într-o cameră de hotel, sub ochii colegelor venite la tratament. Am scris cîteva capitole (pe care ar trebui poate să
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
în cel mai adevărat sens al cuvîntului, bunicul-hoț de cai, autoarea îl sfărîmă la fel de repede, pudică, uitînd însă că de fapt el nu mai poate fi distrus și că tocmai acest tip de construcție-deconstrucție e cel care face o nouă literatură, aceea pe care noi o gustăm azi în primul rînd: M-am trezit evocînd figura acestui bătrîn pe care-l uitasem de mult. Atunci însă, privindu-l cu strachina între genunchi, cercetam deja, cu un instinct de lector precizat de
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]