8,558 matches
-
lui Moțoc, "textul pentru teatru" (nu "piesa" sau "drama"!) care deschide volumul cu care autorul intră în seria "Godot", este un artefact tipic pentru linia inaugurată de Gârbea cu piesele sale cele mai cunoscute Doamna Bovary sînt ceilalți, Pescărușul din livada de vișini, Miss Waterloo ș.c.l. Pe scheletul tradițional al piesei istorice românești (Hasdeu, Davila, Alecsandri, Delavrancea) se suprapun structurii din Shakespeare (un Hamlet aici, la Porțile Orientului, unde vorba lui Poincaré, știți Dumneavoastră!), Caragiale, Negruzzi, Monastirea Argeșului, Ionesco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
categorii ca și la întreprinderile industriale, cu deosebirea că prin nevoi de producție cu caracter tehnologic se înțeleg consumurile de apă pentru: grajduri, îngrășătorii, alte centre de producție, întreținerea și curățirea utilajului agricol, prepararea apei pentru stropitul viilor și al livezilor, etc. Cantitatea totală de apă necesară unei industrii nu este constantă. Ea variază cu timpul chiar în perioade scurte, după numărul populației, nivel de trai, tipul construcțiilor, mărimea și felul industriei, climă și modul de plată al apei. Debitele de
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
rețelei până în punctul 510 (aferent colectorului secundar 5.4); - colectorul secundar C.S. 5.4.4 - propus (30 m) din punctul 515 al rețelei până în punctul 511 (aferent colectorului secundar 5.4); - colectorul secundar C.S. 5.5 - propus (475 m - str. Livezilor, Nada Florilor) din punctul 490 al rețelei până în punctul 501 (aferent colectorului secundar 5); - colectorul secundar C.S. 5.5.1 - propus (126 m - str. Nada Florilor) din punctul 496 al rețelei până în punctul 491 (aferent colectorului secundar 5.5); - colectorul
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
de canalizare (reabilitată și nou executată) din PVC are diametrele cuprinse între Dn = 300 mm și 1000 mm (utilizând și conducte existente). Străzile 1 Mai, 2 Grăniceri, 9 Mai, Ana Ipătescu, Botoșani, Cotești, Cuza-Vodă, D. Hărlescu, Filaturii, I. Dragoslav, Libertății, Livezilor, Lovinescu, M. Eminescu, Mr. Ioan, N. Beldiceanu, N. Ganea, Pleșești, Millo, Nada Florilor, Nucului, Oborului, Pietrari, Revoluției, Sadoveanu, Soldat Zamfir, St. Cel Mare, Stadion Sportiv, Trandafirilor, Unirii, Victoriei au fost incluse în prezentul proiect datorită condițiilor tehnico-economice favorabile de extindere
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
Dumnezeu văzând ce face Sântilie, Îl dojeni blând și Îl mustră cu bunătate. Lui Dumnezeu i-a fost milă de Sântilie și Îi făcu un dar neașteptat: un coș plin cu mere de aur. Așa că și azi oamenii culeg din livezi mere, iar merele lui Sântilie sunt mere de aur acolo sus, În cer. TRANDAFIRUL Un negustor mergea odată liniștit pe drumul spre casă, mulțumit de ziua care tocmai se termina. Vându-se ceva marfă și adunase ceva bănuți la chimir
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu mașina "în cercetare" și, pe lângă Văleni, se opri la Bucura, un sat cu case frumoase, pitit la o poală de pădure. Norocul îi surâse. Undeva, pe o colină, zări o casă cu parter, etaj și mansardă cu lucarnă, cu livadă. Mai văzuse și alte case până acolo, dar pe poarta celei de pe colină era un carton pe care scria "De vânzare". Uite ce noroc pe mine! Parcă mașina, deschise portița și intră. Îl întâmpină, în prag, o bătrânică. I se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Îl întâmpină, în prag, o bătrânică. I se păru puțin cam amețită, căci toată zona era de pomi fructiferi, majoritatea pruni, meri și viță de vie. Ajunse repede cu bătrâna la o învoială, la un preț convenabil ce cuprindea casa, livada și ceva pământ în spatele casei. Iacătă-mă acum și proprietar! Stătea și drămuia casa ce trebuia refăcută de la temelie. După ce făcură actele și-i plăti, bătrâna, "baba Floarea", se mută la o soră de-a ei, mai bătrână ca ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
stinghii, colțare... Văzând că încetul cu încetul îi dispare ba una, ba alta, renunță la cei doi flăcăi și încercă să-și rezolve de unul singur problemele casei întâi parterul, apoi etajul. Acolo era o verandă frumoasă, cu deschidere spre livadă. Se vedea frumos poteca ce urca spre casă. Puse țigla pe casă, se îngriji de tocurile geamurilor, de uși, apoi de podele. A respectat aspectul unei case de țară, fără termopane sau parchet. Totul mirosea a brad, era luminos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și plăcut. A refăcut sobele. La parter își amenajă un șemineu. Aici gândea să fie living-ul, o sală mică de baie și alături un dormitor și bucătăria. La etaj avea în vedere două dormitoare și o baie. Scosese din livadă pomii bătrâni și uscați și-i folosi toată iarna ca lemne de foc. Fumul ce ieșea în vălătuci anunța pe cei din jur că e cineva în casă. Într-o zi, în timp ce scotea rădăcinile pomilor uscați, trudind aplecat, a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
zi, în timp ce scotea rădăcinile pomilor uscați, trudind aplecat, a văzut rostogolindu-se, la picioarele lui, un măr mare, roșu, aruncat de peste gard. Îl ridică, îl șterse de haină și mușcă din el cu poftă. Aproape în fiecare după-amiază mergea în livadă să mai curețe, să mai scoată câte o rădăcină. Și de fiecare dată câte un măr i se rostogolea la picioare, roșu, roșu cu galben, roșu cu verde. Odată se întoarse cu iuțeală și privi peste gard. Era o fetișcană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cheamă? Carmen. Mulțumesc pentru mere. Când o să le am și eu pe ale mele o să mă revanșez. Numai atât? El se făcu că nu aude și-și văzu de treabă mai departe. Joaca a ținut până își termină de curățat livada. În primăvară trebuia să planteze alți pomi în locul celor uscați. În casă lucra meticulos, cu grijă. Șlefuia, vopsea, lustruia. Lucra la schimbatul podelei în camera mare de la parter, când făcu un pas, podeaua se frânse sub el și căzu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
scânduri. Nu putea atinge nimic ca să-și dea seama ce e acolo, doar că mirosul îl amețea. A mai strigăt de câteva ori și în sfârșit, la un moment dat, în cadrul ușii apăru Carmen. Am văzut că nu ești în livadă, ușa era deschisă, lumina stinsă și am intrat să văd ce s-a întâmplat. Vezi ce s-a întâmplat! Ia două scânduri de la perete și împinge-le ușor spre mine. Carmen lucra cu repeziciune. Cu scândurile la îndemână, Petre se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
birou-bibliotecă. Mi-ar trebui o masă, un scaun solid, cu brațe și un raft pentru ceva cărți. Și să-mi desparți spațiul ăsta cu ceva frumos de restul mansardei, ca să mă simt bine și mărește puțin lucarna, ca să pot privi livada și cerul. Pentru toate am aici și câteva desene, de care dumneata, ca meșter, o să ții sau nu seama. Ce zici? Se face? Se face, domnu' Petre, cum să nu. Acu' să măsor cu ajutorul ăsta al meu fiecare spațiu unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
badea Ion, să nu se grăbească, să lucreze în liniște, ca să iasă treabă bună, stabilind ca totul să fie gata pe la începutul lui martie, când s-o întoarce de la București. Strânse, împreună cu Carmen și cu câțiva copii, ce era prin livadă și strugurii de pe cele două sfori de vie, păstră pentru el câteva lădițe cu mere, pere și prune, duse câteva lădițe cu mere și struguri la școala din sat, împărți și la copiii care-l ajutaseră și ce rămase slavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și în alte dăți, o rugă pe Carmen să aibă grijă de Toni, îi lăsă ceva bani pentru mâncarea câinelui, cheile, mai verifică odată geamurile și ușile, puse lădițele cu fructe în portbagaj, își luă rămas bun de la casă, de la livadă, de la Toni și, oftând, se sui la volan și plecă. Tot drumul îl făcu trist, se gândi la ce lăsase în urmă, la frumusețea și liniștea casei lui de la Bucura, la ce-l aștepta la București Camelia, fetele, marinarul... Ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sosirea sa și era așteptat de toată familia. Fetele s-au bucurat, i-au sărit, din prag, de gât și când a început a pune în hol lăzile cu fructe și struguri, ce au umplut casa de parfum proaspăt de livadă și vie, bucuria lor a fost de nespus. Camelia a fost mai potolită. Nu putea să-i ierte atâtea luni lăsată singură cu fetele și cu grijile casei. Nu i-a reproșat nimic, remarcând doar, ușor ironică, faptul că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Mi-e teamă de călătoria asta, poate nu trebuie s-o fac, dar... Dumnezeu să mă ajute și să ne ajute! Citită ultima scrisoare, Petre se repezi la geam, îl deschise larg și rămase așa uitat, privind colinele înzăpezite, pădurea, livada adormită, ulițele pustii... Clody, Clody, ce-am făcut și ce n-am făcut noi de ne chinuim așa unul pe altul? Cum mă ard scrisorile și gândurile tale, mai tare decât focul ăsta care-mi șerpuiește în vatră! Ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
împreună, la Văleni, să cumpărăm câte ceva. Merg cu plăcere. Pe la ce oră? După ce te scoli, pe la 10! Eu mă scol când cântă cocoșul, domnule Petre, nu sunt doamnă de la oraș. Bine, la 10! La revedere. La revedere! Urcând cărăruia prin livadă, Petre își zicea: Am câștigat o bătălie cu "domnul Postelnicu", dar nu și războiul! N-a fost ușor, "satrapii" ăștia mici sunt uneori mai greu de dovedit decât cei mari, mai încăpățânați, mai șireți, mai periculoși. Mai departe vedem noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de Sus pentru aprobare. Venise primăvara, se apropia Paștele, cu deplasarea întregii familii la Bucura și Petre plecă cu mașina plină de "lenjeria fină" achiziționată de Camelia, un serviciu de tacâmuri, fețe de masă și câteva "aparate de menaj". În livadă, pomii ce-i plantase începură a înfrunzi, îl cuprinse o nemărginită bucurie, pe care nu avea cu cine s-o împărtășească. Avea pruni, meri, peri, cireși, caiși... De sus, de pe verandă, când privea în vale satul, vedea livezile albite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
menaj". În livadă, pomii ce-i plantase începură a înfrunzi, îl cuprinse o nemărginită bucurie, pe care nu avea cu cine s-o împărtășească. Avea pruni, meri, peri, cireși, caiși... De sus, de pe verandă, când privea în vale satul, vedea livezile albite de floare. Era o priveliște mirifică. Seara era liniște deplină, iar la apusul soarelui totul se colora în aur. Și livada mea va fi, peste puțin timp, pe rod, o să stau și eu "la umbra nucului"... Ce bucurie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
o împărtășească. Avea pruni, meri, peri, cireși, caiși... De sus, de pe verandă, când privea în vale satul, vedea livezile albite de floare. Era o priveliște mirifică. Seara era liniște deplină, iar la apusul soarelui totul se colora în aur. Și livada mea va fi, peste puțin timp, pe rod, o să stau și eu "la umbra nucului"... Ce bucurie să stai la umbra unui copac! Sădise un nuc în spatele casei și sub el pusese o băncuță. Nucul crescu repede și-i plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
casei și sub el pusese o băncuță. Nucul crescu repede și-i plăcea să stea acolo, să privească spre pădure. Nu-i plăcuse niciodată singurătatea, chiar dacă era cu Toni. Nu se plictisea, mereu își găsea ceva de lucru. Ba în livadă, ba la gard, ba prin sat, la sfat cu oamenii..., dar totuși viața e făcută ca să fie trăită în familie sau cel puțin în doi. Deodată își aminti de ametist uite mesajul! Am bucuria de a trăi, de a crea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
aici, în spatele casei. Se uitau una la cealaltă și nu le venea să creadă. Petre coborî sprinten, lăsându-le să se bucure de casă. De jos auzea strigătele lor de mirare, surpriză și bucurie. Petre se sui în mașină, ocoli livada și, pe drumeagul făcut tot de el, urcă până în spatele casei. Parcă mașina în garaj, lângă a lui, închise porțile. Le auzea râzând și chicotind. Bineînțeles primul drum făcut de Camelia a fost la baie. Verifică apa, condiția pusă fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să aibă apă curentă și mai ales apă caldă. Apoi luă la cercetat fiecare cameră, fiecare colțișor, însoțită de fete. Nu le venea a crede ce vedeau și că aveau toate comoditățile. În sfârșit, descoperiră și veranda cu vederea spre livadă, cu balansoarele cumpărate special pentru ele. Ce veselie le cuprinse! Ajunse și el sus. Ana era cea mai tăcută. Alice râdea tot timpul. Și cum merge cu cartea, domnișoara doctor? Merge bine, tată, m-am obișnuit cu toate. La început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fac ceea ce faci și tu. Vreau să stau cu tine, îmi dai voie? Sigur, sigur! Camelia se întinse pe balansoar, leneșă ca o pisică mare. Înțeleseseră că trebuie să o lase să se odihnească. Plecă de mână cu Ana prin livadă și apoi se așezară pe prispă. Tată, e minunat aici. E minunat tot ce ai făcut. Cât trebuie să fi muncit! Pentru ce, tată? Pentru voi, copiii mei. Ai făcut toate astea singur? Da, dragă mea, singur. De aceea ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]