2,133 matches
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > CRISTINA OPREA - ȘOAPTELE TRĂIRII (POEME) Autor: Cristina Oprea Publicat în: Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului TE PREȚUIESC M-am transformat într-o albă păsăruica și mi-am găsit cald locaș în căușul palmelor tale care-mi ocrotesc fiecare trăire. Miraculoasa-ți privire îmi vindeca rănile trecutului și îmi șterge cristalul lacrimii ce lucește în razele lunii. Te prețuiesc pentru clipele de diamant șlefuite de tine, cu grijă unui fin bijutier
ŞOAPTELE TRĂIRII (POEME) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369360_a_370689]
-
din nu se știe ce motive? Atunci bibliotecarul Ioan Ștefan s-a adresat direct primarului comunei Bunești, domnul Gheorghe BERARU, care a supus spre votare consilierilor locali proiectul reabilitării și înființării unei biblioteci. Atunci s-a hotărât ca numele acestui locaș de cultură să poarte numele poetului Mihai LEONTE, fiu al satului Petia, dar și Cetățean de Onoare al comunei Bunești, Suceava. Când mi s-a comunicat ce vrea să facă domnul bibliotecar Ioan ȘTEFAN am început să aleg cărțile din
ÎNCEPUTURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369374_a_370703]
-
viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox pe aceste meleaguri, simbol al unității spirituale a
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
virtutea smereniei. De asemenea, prin cântările ei, Biserica ne îndrumă la limanul pocăinței, prin aceste imne care ne vor însoți până la Florii: „Ușile pocăinței deschide-mi mie, Dătătorule de viață, că mânecă duhul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaș al trupului cu totul întinat; ci, ca un Îndurat, curățește-mă cu mila milostivirii Tale“. Duminica fiului risipitor, a doua a Triodului, sporește încrederea în bunătatea lui Dumnezeu, care așteaptă întoarcerea acasă a fiecărui fiu rătăcit. Condacul acestei zile spune
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
oameni, a atașamentului sau față de țara aceasta și de Biserică strămoșeasca!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginita acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neinserată a Slavei Sale!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea! Amin! Cu aleasă prețuire și multă recunoștință, Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografica: În Memoriam
OPT ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT PARTENIE APETREI DE LA MĂNĂSTIREA NEAMŢ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370644_a_371973]
-
faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Se cuvine, așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință, rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginita acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neinserată a Slavei Sale, celei fără de sfârșit!... Dumnezeu să-l ierte, să-l așeze cu drepții și să-l numere cu aleșii Săi! Veșnică să-i fie amintirea și pomenirea! Amin!... Dr. Ioan Lăcătușu Dr.
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
înfrigurată nădejde: eliberarea țării și a Transilvaniei. În zorii în care această speranță devenea o certitudine, este numit Stareț la Mănăstirea Rohia tânărul ieromonah, în vârstă de numai 23 de ani, Părintele Iustinian Chira, care avea să conducă acest sfânt locaș, aproape 30 de ani; una din cele mai îndelungate și rodnice stăreții. Pentru meritele sale în conducerea mănăstirii, la propunerea Preasfințitului Părinte Episcop Teofil Herineanu al Vadului, Feleacului și Clujului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a conferit, în
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
Spațiu aerisit, baie de lumină, liniște absolută; pe scurt: altă lume! Amfitrionii mă întâmpină cu brațele deschise, cu zâmbet plăcut și cuvinte calde. Mă simt ca acasă, ajunsă la liman, după un drum cu emoții. Aici e deci insula poetului, locaș de odihnă pentru spiritul rătăcitor! Nu-i nevoie de multe cuvinte pentru a înțelege că e un loc în care te poți lepăda de grijile trecătoare și de teama de a nu greși cumva. Nimeni nu verifică aici lecturile din
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
eveniment cosmic măreț și anume, revenirea în glorie a lui Iisus Hristos pentru a pune capăt istoriei suferinței umane. ,,Să nu vi se tulbure inima. Aveți credință în Dumnezeu, și aveți credință în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri. Dacă n-ar fi așa, v-aș fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Și după ce Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine, ca acolo unde
GREUTATEA VIEȚII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369632_a_370961]
-
binecuvântând pe Dumnezeu că a văzut mântuirea așteptată de Israel (Luca, 2, 22-30). Preotul citește molitvele de curățire, rugându-se întâi pentru mamă, ca Dumnezeu să o curățească de întinăciune și să o învrednicească a intra din nou în sfântul locaș și a se împărtăși cu Sfintele Taine; se roagă apoi pentru prunc, pentru ca Dumnezeu să-l crească, să-l binecuvânteze și să-l sfințească. După terminarea rugăciunilor - citite în pronaosul bisericii, preotul luând pe brațe pruncul deja botezat, îl închină
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
ținut Țara-n echilibru : față de Ungaria, De Imperiul Otoman, dar și de Polonia ! Parohii și Mânăstiri, a înzestrat sau ctitorit Apoi a chemat Ierarhii, care prin DUHUL le-a Sfințit ! După orice bătălie, nu doar când a câștigat, Câte un Locaș de Cult, pentru popor a ridicat : Putna, Voroneț și Neamț, Probota și Războieni Moldovița și Horodnic, Humor, Tazlău și Reușeni ! Bistrița, Ițcani, Vaslui, Hârlău, Dorohoi și Cheia Cetatea Albă, Feleac, Popăuți, Vad și Scânteia. Cotnari, Șipote-Căpriana, Volovăț și Ștefănești Săratul-Râmnic
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
bunicul îndeplinea și funcția de epitrop, funcție preluată peste ani de fiul său cel mic, Stoica - tatăl meu, când preotulIoan Barbu era soțul directoarei mele, Lorica Barbu. Bunicul ținea toată contabilitatea donațiilor din partea enoriașilor. Părintele Plutașu dorea să refacă picturile locașului de cult și pentru acest lucru era binevenită orice donație de la enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea nevoie. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la patru - cinci sute de metri depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Numele Tău după cuviință îl iubesc, însă puterea Ta o cinstesc, cunoscută făcându-mi-o Tu prin dovezi fără de număr și spre întărirea credinței mele. De unde îndemnul meu de acum este să pun eu însumi umărul la înnoirea preasfântului Tău locaș pe care netrebnicii și nelegiuiții aceia l-au pângărit în pustiitoarea lor rătăcire a minții. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui..., op. cit. cartea a 2-a, cap. 56, 55, PSB, vol. 14, p. 106) O altă preocupare esențială și responsabilă a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
doctrinelor sau cultului public, ci asupra desfășurării libere a activității acestora și a relațiilor cu celelalte componente sociale. Fiecare cult își are propriile norme de organizare, care vizează direct credința și mărturisirea acesteia. „Toate bisericile administrează bunuri materiale, terenuri, construiesc locașuri de cult, redistribuie veniturile credincioșilor, au o ierarhie și o organizare administrativ-teritorială etc. Aceste îndeletniciri nereligioase rămân în competența autorităților politice și judecătorești. Prin reglementări, activitatea economică, financiară, culturală a bisericilor și personalului de cult este integrată în ansamblul sistemului
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
Dar nu-mi doresc să te păstrez plângând, Ci-n geana unui vis neterminat, Cu un final, probabil, demodat. Îmi amintesc ce multe ne-am promis, Pluteam pe-un colț de cer, în Paradis. Iubirea s-a mutat în alt locaș, Ai alungat-o singur, ca un laș. Te-ai transformat într-un anost boem, Trăindu-ți viața ca într-un poem, Valsând, de unul singur, fără rost, Între "va fi", "a fost" sau "nu a fost"... Referință Bibliografică: VIAȚĂ DE
VIAȚĂ DE BOEM de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353438_a_354767]
-
un actor, o consideram zi, ce m-a înălțat, o zi divină. Mihai Volontir, Eufrosinia Dobândă, Lidia Noroc-Pînzaru, Anatol Răcilă, Anatol Pânzaru, Iulian Codău sunt modele de făclie actoricească, teatrală. Iar teatrul dintotdeauna mi l-am imaginat, ca pe un locaș sfânt. Așa și este, așa și a fost, așa și va fi. Ca spectator, am trăit, cu toată firea, clipele de mare fericire și de adânci emoții.Talentul și dăruirea actorilor emană peste popor, dar și în lume, razele neprihănite
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
dăltuit, precum un faur Omilii și alte Scrieri : Sfântul Ioan Gură de Aur ! Prin viața și Slujirea lui, a fost zelos Apărător Al Bisericii conduse, de MESIA-Mântuitor ! Predicator al Pocăinței ! un Monah Luminător, Al familiei Creștine și filantrop Dăruitor ! În Locaș Brâncovenesc, făcut-am astăzi Legământ : Ca Predica de la Catedră, s-aibe Model și pe-acest Sfânt! ........................................ Un arzător Național-Îndemn ! De s-o-ntâmpla să încetez a scrie Plăcuta, Creștineasca poezie, N-o să-mi asum "penibila absență" Și să sunați (vă
ISTORIE, CULTURĂ, BISERICĂ-LUCRARE-SLUJIRE ! (RELIGIA ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ !) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352872_a_354201]
-
Domnul pe acest Pământ. Stau mărturie multe scrieri de pe vremea lui Menumorut, a regelui Gelu al IV-lea, despre existența unor organizații, a unor căpetenii bisericești în zona Ardealului și nu numai. De-a lungul secolelor, domnitorii români au construit locașuri de închinare căutând să mărturisească înaintea Cerului și a popoarelor lumii, credința în Dumnezeu. Ori tocmai dorința această aprigă de al mărturisi pe El le-a dat izbândă în războaie și lupte duse cu cei ce au vrut să extindă
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
Ajută! Și pentru că mi-ați dăruit pe parcursul anilor, o parte din operele, cărțile domniei voastre, pline de istorie, har, înțelepciune și iubire, cu personaje încărcate de sfințenie, lumină și dragoste de Dumnezeu și aproapele, mari oameni de cultură, locuri și locașuri minunate, unice în lume, mă înclin și vă sărut dreapta și pe suflet, cu umilință! De când ați început să trudiți la cărți Praesfinția Voastră? Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Mai bine zis eu m-am pomenit scriind din nevoie, din necesitate
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
de pe coama dealului mulțime de credincioși. Îi atrăgeau, pe lângă pitorescul ținutului și slujbele făcute, dar și povestea iconarului. Și, pentru că el se afla totdeauna în strana bărbaților, îi puteau vedea chipul, îi puteau mulțumi pentru osârdia depusă în împodobirea sfântului locaș. Nu era duminică în care să nu sosească aci măcar un om care să fi aflat de curând povestea iconarului. Se spunea că era un pictor mare, că tocmai când avea numele cunoscut și în țară, și în străinătate, tocmai
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
se pot destrăma, preoții care sunt în aceste parohii misionare, bisericile de lemn monument istoric, adevărate tezaure ale culturii și credinței neamului românesc și repet, înainte de toate, să nu uităm să ne rugăm. - Întrucât ați amintit de importanța culturală a locașurilor de cult în definirea identității naționale, considerându-le tezaure culturale, credeți că în viitor factorul cultural poate deveni determinant la evidențierea României în spațiul european? - Identitatea națională se păstrează prin cultură, cultura fiind ogorul unde cresc florile unui neam. Nu
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
2014 Toate Articolele Autorului Biserica „Sf. Ier. Nicolae și Sf. Antonie cel Mare” din cartierul bucureștean Titan - oază duhovnicească de dăinuire, propovăduire și slujire autentică, rodnică și binecuvântată... Biserica despre care voi vorbi puțin, în cele ce urmează, este un locaș de închinare, meditație și rugăciune, foarte drag sufletului meu!... De ce? Din foarte multe motive, cum ar fi: frumusețea sfintelor slujbe și a cântărilor bisericești - promovate și susținute de către o strană impecabilă; bogăția faptelor și acțiunilor pastoral - misionare ale Sfințiților Slujitori
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
fost respectate, i-au oferit omului sens și valoare, liniște și profunzime. Pentru un astfel de neam și om, Biserica este „corabia mântuirii” (p. 202), având la cârmă pe Iisus Hristos, iar drept steag - semnul Sfintei Cruci (p. 203). Însuși locașul bisericesc „este expresia supremă a spiritualității unui neam și, ca atare, trebuie să dăinuie cât va dăinui neamul” (p. 365). Spirit moral înalt, autorul nu acceptă compromisul și laxismul religios și moral, fiind profund convins de sublimitatea Ortodoxiei, căci, arată
PĂRINTELE GHEORGHE COLŢEA, POTECI DE LUMINĂ. DOUĂZECI ŞI UNA DE TREPTE SPRE RAI. GÂNDURI ROSTITE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353578_a_354907]
-
a huno-ungurilor: i-a așezat într-o vatră ca temelie a vieții și le-a dat un sens spiritual încreștinându-i la ortodoxie. Drept recunoștiință s-au învrăjbit într-o acută tendință de hegemonie, de jafuri repetate, de profanări ale sfintelor locașuri, de masacre înmiite asupra populației civile, care au culminat cu diabolicul holocaust cunoscut în istorie sub denumirea de teroarea hortistă ... Cine sunt ei? Noi dacoromânii îi știm destul de bine fiindcă i-am simțit pe pielea noastră, pe truda și sângele
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]