591 matches
-
30, și apoi a lui Codreanu XE "Codreanu" . În cartierul Abator a continuat până În ultima clipă efortul de a-i lichida pe evrei, nu numai de a-i aresta și jefui. O patrulă alcătuită din câțiva soldați germani, un polițist localnic și un civil Înarmat cu o cazma a adunat 17 evrei pe care i-a dus la abator. Germanii au Împușcat 11 dintre ei, iar ceilalți șase au fost răniți, dar au reușit să fugă20. Atât patrulele mixte, cât și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
din acele Întreprinderi au ucis În ziua pogromului evrei care au muncit alături de ei (vezi infra, pe larg). Aici este locul să spunem câteva cuvinte și despre rolului polițiștilor la pogrom. Dimineața, fiecare patrulă a ieșit Însoțit de un polițist localnic, care a indicat direct cartierul și locuința. Gardienii Iașiului, Împreună cu comisarii și inspectorii lor, au participat la pogrom și la jaf, dar În majoritatea cazurilor a existat o deosebire Între ei și polițiștii din Basarabia XE "Basarabia" care au fost
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
anchetă, el nu și-a amintit de cei doi medici evrei pe care i-a trimis la moarte, dar și-a amintit de un alt medic evreu, Eingerhut XE "Eingerhut (medic)" , care a fost arestat și bătut de un polițist localnic. După afirmațiile sale, l-a salvat pe acest medic deoarece i-a arătat o autorizație de călătorie pe care el Însuși i-o eliberase 109. Evrei care s-au aflat În curtea Chesturii au spus că au văzut mulți medici
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
femei și copii, iar pe trotuare și pe stradă erau răspândite, În dezordine, zeci de cadavre - În cursul zilei, numărul lor a crescut la câteva sute. După cum am arătat, În fruntea convoaielor aduse În timpul dimineții se aflau În general agenți localnici de poliție sau ofițeri de jandarmi care Îndeplineau ordinul primit la 6 dimineața de a aduce la „cercetări” „toată suflarea evreească”, după cum s-a exprimat unul dintre polițiști. Un agent de la Poliția din Iași, Nicolaie Roman, XE "Roman, Nicolaie" a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
că loviturile erau aplicate pe bărbaților și fiilor lor, „aduși Împreună cu femei și copii”, În prezența lor, În timp ce erau Împinși mai departe spre capătul curții, În urlete Îngrozitoare. În această fază evreii erau jefuiți la intrarea În curte de către polițiști localnici și „străini” care scotoceau prin buzunare, scoteau ceasuri de pe mână, smulgeau verighete și cercei, iar funcționari ai primăriei (clădirea primăriei era situată lângă Chestură) nu stăteau nici ei cu mâinile În sân - dezbrăcau de haine și luau pantofi din picioare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
România și Caucaz. Einsatzgruppe, sub conducerea colonelului Ohlendorf XE "Ohlendorf, Otto (colonel)" , a părăsit Düben XE "Düben" (Saxonia) la 21 iunie, ajungând la 30 iunie la Sighișoara, XE "Sighișoara" În sudul Transilvaniei XE "Transilvaniei" , Într-o regiune populată de germani localnici (numele german al orașului - Schässburg XE "Schässburg (Sighișoara)" ), trecând prin Arad XE "Arad" și orășelul Milbach XE "Milbach" . La Sighișoara, XE "Sighișoara" cele două Einsatzkommando - EK 10, EK 11 (subunități ale Einsatzgruppe) - s-au Împărțit În alte unități secundare, Senderkommando
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
putut atinge de mâncare. Tot timpul eram cuprinși de grețuri și vomitam fără Întrerupere”35. Înhumarea Grupuri de evrei prinși la Întâmplare pe străzi sau În locuințe, cu ajutorul brutal al slujbașilor primăriei și În special al podarilor Întăriți cu polițiști localnici, au adunat cu perseverență cadavrele rămase pe străzi lăturalnice, pe terenuri virane și În curțile caselor, târându-le spre căruțele primăriei, care circulau Încet pe străzile orașului; iar când nu au fost găsiți destui evrei, treaba a fost făcută de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
unei companii de 30 de jandarmi din Legiunea Iași, sub comanda sublocotenentului Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" . Polițiștii nelocalnici s-au oferit să Însoțească trenul, În speranța că vor putea să-i jefuiască pe evrei, după cum a declarat unul dintre polițiștii localnici. Șeful gărzii din Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" , care a fost prezent În stație la sosirea „trenului morții”, și-a amintit că „trenul era păzit de gardieni publici din Chestura Iași. Aceștia nu au permis să se dea apă evreilor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" pentru a mai scăpa puțin de răspundere 105. Din depărtare puteau fi văzuți sute de români care Începuseră să se adune la o distanță sigură de tren, atât din cauza interdicției, cât și a duhorii insuportabile. Evreilor localnici li s-a interzis ieșirea din case, În afara câtorva zeci de tineri care au fost scoși noaptea din case pentru a săpa două gropi comune. Toți erau nervoși din cauza mirosului - țipetele după apă aproape că nu s-au auzit; ele
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
vicepreședinția Consiliului de Miniștri și de la Ministerul de Interne? Răspunsul la cele două Întrebări nu a fost simplu, el fiind descoperit numai după dezvăluirea majorității documentelor legate de pogromul de la Iași, interzise cercetătorilor timp de 50 de ani. Nici un evreu localnic nu a văzut soldați germani, nu s-a Întâlnit cu ei și nu a fost lezat de ei. Nici un evreu nu a pomenit despre prezența lor și nu le-a auzit limba. De asemenea, nici un țigan care a participat - voluntar
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
desfășurarea unor trupe În gară, iar Inspectoratul Jandarmeriei a trimis forțe din Iași la Podu Iloaiei, pentru a preveni o „rebeliune” a evreilor din târg (vezi infra). Escortarea evreilor de la Chestură la gara din Iași s-a făcut de către polițiști localnici comandați de sergentul Ciuhat XE "Ciuhat (inspector)" , și de către jandarmi. În gara din Iași, evreii celui de-al doilea „tren al morții” au suferit aceleași maltratări și Înjosiri prin care au trecut evreii din trenul spre Călărași XE "Călărași" - cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
o chestiune de la sine Înțeleasă. Interzicerea apei pentru evrei a continuat În primele ore după sosirea trenului. Primarul a ordonat Întreruperea apei În localitate, așa cum s-a Întâmplat În Târgul Frumos, XE "Târgul Frumos" pentru a-i Împiedica pe evreii localnici să vină cu găleți de apă la gară. Totodată, s-a interzis evreilor din localitate să se afle În gară sau În apropierea ei, În cele din urmă li s-a interzis supraviețuitorilor să bea apă din băltoace. Dar șeful
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În spate și omul s’a Întors pe cealaltă parte și a fost din nou Împuns cu ascuțișul baionetei”40. În prima noapte - doar la câteva ore după ce au fost transferați să doarmă la familii evreiești -, tineri și bărbați evrei localnici și supraviețuitori din „trenul morții” au fost scoși din case de către jandarmi și duși sub pază la cimitirul evreiesc, pentru a săpa morminte comune. Ei au muncit sub pază și a doua zi, 1 iulie, și În noaptea următoare, până
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
subliniat de câteva ori faptul că trenul a fost păzit până la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" de către polițiști din Iași, la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" ocupându-se de evrei numai jandarmii săi, soldații lui Ghițescu XE "Ghițescu" și polițiști localnici (așadar germanii nu s-au ocupat de paza trenului). 127 Depoziția acuzatului Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" din 15 iulie 1945, ibidem, pp. 34-34b. 128 Ibidem, pp. 35-35b. 129 Depoziția acuzatului Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" din 17 iulie 1945, ibidem, pp.
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pp. 272-273 (USHMM, microfilm 45). El - precum și ceilalți polițiști care au fost identificați: Anițulesei XE "Anițulesei" , Gheorghe Novac XE "Novac, Gheorghe" și Ioan Parțac XE "Parțac, Ioan" - a notat că escortarea și urcarea În vagoane s-au făcut de către polițiști localnici: „Ajunși cu convoiul la gară, acolo din ordinul șefului de detașament [de poliție] Furtună din Chișinău XE "Chișinău" , care comanda operațiile, toți evreii au fost culcați la pământ pe terenul din fața gării din care loc erau trimiși câte unul spre
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
au apucat să-și ia și hainele. 28 Depoziția lui Emil Costinescu XE "Costinescu, Emil (locotenent)" (vezi supra, nota 22), pp. 58-58b. 29 Ibidem, p. 58b (sublinierile Îmi aparțin). Se urmărea reducerea posibilităților de contact Între supraviețuitorii trenului și românii localnici. 30 Declarația lui Puiu Cotler XE "Cotler, Puiu" (vezi nota 9), p. 424. 31 Declarația lui Jean Sigler XE "Sigler, Jean" (vezi nota 25), p. 19. 32 Declarația lui Puiu Cotler XE "Cotler, Puiu" , p. 424. 33 Ibidem, pp. 424-424b
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
semnalează că evreii din lagărul P. Iloaei se bucură de anumite avantaje, cari sunt în contradicție cu scopul pentru care au fost internați. Astfel: Se adună în grupuri mari pe străzile din Podul Iloaei și discută diferite chestiuni, cu evreii localnici. Primesc pachete dela rudele lor din Iași fără a fi controlate. Primesc vizita a diferite persoane (mascate rude) ce se deplasează cu mașinile dela Iași la Podul Iloaei. Supravegherea acestor internați pare că este foarte slabă. Informație verificată. *) Adnotări: "No
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
motiv în serviciul lor personal evrei sau evreice din lagăr. 4. Trupa va fi instruită și controlată spre a evita în mod desăvârșit contactul cu evreii sau evreicele și discuțiunile cu aceștia. 5. Contactul dintre evreii din lagăr și furnizorii localnici sau pasanți să fie îndeaproape supravegheat. 6. Comandanții și funcționarii lagărelor vor cerceta prin toate mijloacele posibile să afle sursa fondurilor pe care le procură evreii spre a putea trăi. 7. Cum numeroși evrei și poate din cei mai periculoși
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
personal evrei sau evreice din lagăr. 3. Interzicerea ziarelor fie chiar românești. 4. Cenzurarea corespondenței. Corespondența adresată rudelor și cunoscuților din Odessa să treacă în prealabil pe la Bir. 2 al Comandamentului Militar. 5. Supravegherea contactului evreilor din lagăr cu populația localnică. 6. Percheziționarea vehiculelor furnizorilor ce vin în lagăr. 7. Semnalarea acestor furnizori la organele polițienești sau jandarmerie spre a-i supraveghea îndeaproape. 8. Comunicarea la Comandamentul Militar cel mai apropiat al tuturor zvonurilor ce se răspândesc în lagăr. 9. Semnalarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este la Râbnița, Odessa și Tiraspol, realizându-se în felul acesta un venit necesar întreținerii ghettourilor și un ajutor populației locale care poate întrebuința acești meseriași la prețuri rezonabile și aceasta cu atât mai mult cu cât lipsesc complet meseriașii localnici, iar de o problemă a românizării meseriilor nu poate fi vorba. Trebuie să subliniez încă faptul că unitățile militare au rechiziționat de la evrei 10 mașini de cusut, luându-le astfel posibilitatea de câștig. În ghettou mai sunt două orfelinate, la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Am onoare a raporta următoarele: EVREI DEPORTAȚI ÎN TRANSNISTRIA. Prin Iampol ................................ 35.276. Prin Moghilev ............................ 55.913. Prin Tiraspol ................................ 1.090. Prin Râbnița ............................... 24.570. Prin Ovidiopol ........................... 2.216. Total deportați. 119.065. EVREI AFLAȚI ÎN PREZENT ÎN TRANSNISTRIA. (inclusiv localnici) 82.921. MIȘCAREA EVREILOR LOCALNICI: Jud. Odessa .............................. 65.000 dispăruți Jud. Moghilev .......................... 4.000 dispăruți Jud. Berezovca ......................... " Jud. Ananiev ............................ " Jud. Ovidiopol .......................... " Jud. Oceacov ............................ " INSPECTOR JANDARMI TRANSNISTRIA Colonel, ss. Grosu AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 159-161; Ancel, Contribuții, volumul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
EVREI DEPORTAȚI ÎN TRANSNISTRIA. Prin Iampol ................................ 35.276. Prin Moghilev ............................ 55.913. Prin Tiraspol ................................ 1.090. Prin Râbnița ............................... 24.570. Prin Ovidiopol ........................... 2.216. Total deportați. 119.065. EVREI AFLAȚI ÎN PREZENT ÎN TRANSNISTRIA. (inclusiv localnici) 82.921. MIȘCAREA EVREILOR LOCALNICI: Jud. Odessa .............................. 65.000 dispăruți Jud. Moghilev .......................... 4.000 dispăruți Jud. Berezovca ......................... " Jud. Ananiev ............................ " Jud. Ovidiopol .......................... " Jud. Oceacov ............................ " INSPECTOR JANDARMI TRANSNISTRIA Colonel, ss. Grosu AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 159-161; Ancel, Contribuții, volumul II, partea a doua, p.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cazuri de tuberculoză pectorală. Aceștia, cu toate că sunt separați, nu primesc nici o îngrijrie medicală, întrucât lipsesc cu desăvârșire medicamentele. 5. Îmbrăcăminte. 90% din cei internați sunt îmbrăcați în zdrențe, producând o impresie oribilă. Hainele ce le-au avut le-au dat localnicilor, în schimbul alimentelor sau chiriei sau le-au vândut spre a-și procura alimente. De asemenea, n-au lingerie, toți fiind îmbrăcați în zdrențe, iar prin camere sunt agățate spre uscare aceste zdrențe, producând astfel o impresie cât se poate de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să aibă evrei, și unde conviețuirea s'a dovedit a fi pașnică. Bineînțeles ar trebui repartizați proporțional între toate orașele din Ardeal și Vechiul Regat. Orfelinatele ar putea fi organizate în localitățile balneare sau climaterice, nefrecventate iarna, a căror populație localnică ar avea astfel și o posibilitate nouă de câștig. IV. Munca obligatorie. Trimeterea la muncă a repatriaților va fi posibilă numai după o perioadă de refacere în centrele ce se vor fixa și după ce vor fi echipați, întrucât în starea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
însuși constatările d-lui Charles Kolb, se supune Dvs. constatările făcute de subsemnatul din punctul de vedere privitor pe Marele Stat Major, Secția II-a: Evreii din ghettouri manifestă o deosebită îngrijorare din cauza apropierii frontului. Evreii evacuați, cât și evreii localnici doresc cu toții a se refugia pe teritoriul românesc -, fapt ce i-a determinat să facă intervenții în acest sens pe lângă delegatul Crucii Roșii Internaționale din Geneva, dl. Charles Kolb. Starea de spirit a acestei populații este liniștită, lucru confirmat și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]