5,029 matches
-
numai memoria bătrânilor.” ĂIuliana B., Buletin Informativ nr. 12/2008, p.42). O zi importantă în calendarul acestor comunități o reprezintă cea a hramului bisericii. Un comitet de organizare format din doi sau trei oameni adună produse și bani de la localnici pentru a cumpăra cele necesare pregătirii evenimentului. Câteva gospodine pregătesc mâncarea pentru întreaga comunitate: aperitive, ciorbă, pilaf cu friptură, dulciuri. Slujba este una deosebită și este oficiată, de obicei, de episcop sau de mitropolit. Persoanele care au contribuit la organizarea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Licu îl conduse pe Dan pe un drum forestier. Zăpada scârția de ger. -E o casă izolată? se interesă Dan. -Dintr-un anumit punct de vedere.Drumul principal trece prin sat și e mai lung,dar eu utilizez o scurtătură.Nici localnicii n-o cunosc... Țin minte că mă aflam într un oraș. Am ajuns în centru și am întrebat un localnic:”Cum ajung în suburbie?”. Acesta m-a elucidat:”Intrați în restaurantul «Turist» și ieșiți pe ușa opusă,în câmp. E
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
-Dintr-un anumit punct de vedere.Drumul principal trece prin sat și e mai lung,dar eu utilizez o scurtătură.Nici localnicii n-o cunosc... Țin minte că mă aflam într un oraș. Am ajuns în centru și am întrebat un localnic:”Cum ajung în suburbie?”. Acesta m-a elucidat:”Intrați în restaurantul «Turist» și ieșiți pe ușa opusă,în câmp. E cel mai mare restaurant din Europa”... Din acest moment Dan pierdu noțiunile de timp și spațiu.Avea impresia că rătăcește
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
se afla într-un dormitor cu paturi suprapuse.Oameni care se îmbrăcau,oameni care se dezbrăcau.Ajunse în fața unei oglinzi. Imaginea îi aparținea.Lângă el,pe o bancă se așezase și vesela Lore. Amândoi purtau manuși polare.Un grup de localnici îi amenințau cu bâte de baseball.Făcu eforturi disperate să părăsească banca.Imaginea se estompa.Un tip spilcuit îi arăta fotografiile unor starlete.Una din imagini îi atrase atenția.Gina sau Lore? Nu. Era el în travesti.Costum de cabaret
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
De cincizeci de ani, de când sosise la Paris din băcănia lu’ tată-su de la Galați, Gaspadin încă vorbea foarte bine românește, chit că băga multe franțuzisme. îl simțeai că stă-n Franța numai după r-uri, graseia mai abitir ca localnicii. Anticar. De un an de zile, Nur Iulian îi înrăma tablourile și îi curăța cărțile rare cu miez de pâine, o metodă pe care o știa din școală, dar care lui Gaspadin i se păruse de o ingeniozitate nemai pomenită
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
descoperit de îndată că nu mai existau derviși încă de la al Doilea Război Mondial. Zi după zi, prin satele pitite în munte, flaman zii se topeau de ură pentru mine și de diaree de la ce mâncau Îeu mă hrăneam ca localnicii, dar ei nu puteau înghiți decât batoane de ciocolată Mars). Derviși însă, ioc... Veniseră cu mine Karin - ziaristă și Luc - fotograf. Shaganè era traducătoarea noastră locală. Știam rusește, dar prin satele alea de munte mai respirau lent, fără expresie, chinciți
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
bețe, printre gratii, ca să le vadă dansând. Leul Marjan pășea însă demn și distant în țarcul lui... dar am înghețat de oroare în momentul în care s-a întors și am vazut că-i lipsea partea dreaptă a feței. Un localnic beat sărise, după un pariu, în țarcul lui Marjan, și acesta își apărase teritoriul mâncând parțial intrusul. Pentru a se răzbuna, un cirac al imbecilului devorat îi aruncase leului o grenadă în față. Tocmai acolo ne-am reîmperecheat, lângă cușcă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
că fabrica de mobilă de la Văleni intrase în faliment, că pe locul ei ar urma să se construiască un hotel, așa că ar putea lua ceva mașini de acolo la preț de nimica. Îl mai informă că în Bucura trăiește un localnic, Pavelescu, fost inginer la fabrica de mobilă din Văleni, un om foarte priceput, disponibilizat de jumătate de an din cauza problemelor fabricii. Petre reținu această informație și, preocupat de Paști, se interesă de un miel bun și eventual de un purceluș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
modernitate” cu târgul, podul de fier, fabrica de sticlă, drumul de fier, noul baraj, evreii și alte etnii care au contribuit la dezvoltarea târgului. Modelele apusene aduse de evrei, austrieci, polonezi etc. au impulsionat nu numai economia, ci și spiritul localnicilor, dând târgului un parfum de trecere spre urbe. Din păcate, perioada de după al doilea război mondial, inclusiv cea de după 1990, localitatea a stagnat sau chiar a dat înapoi atât economic, cât și spiritual. Locuitorii comunei au fost atrași să meargă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ADMINISTRATIVĂ, SUPRAFAȚA ȘI TOPONIMIA Comuna are o suprafață de 5285 de ha și este formată din satele: BUDA, așezat la 4 km NE de Lespezi. Datează de la 1790. Buda, înseamnă în slavonă „locuință retrasă în pădure, locuință în curătură”, iar localnicii spun că ar proveni de la un boier cu numele de Buda, stăpânul acestor locuri. BURSUC- DEAL, sat înființat în 1879, după reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în pădurile ce
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca trestia; - Velnița - loc de pășune, la Dumbrava ; - Viișoara - pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
apă care merge. Afluenții Siretului sunt: Probota, Heci (Trestioara), Conțeasca pe dreapta, Buda, Sirețel pe partea stângă. Comuna Lespezi este bogată și în ape subterane, care se găsesc la baza terasei vechi și în terasa de bază, fiind folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
iar după istoricul M. Costăchescu, era Heciul, părere pe care o împărtășim și noi, dacă ținem cont că la hotarul dintre Heci și Tătăruși se mai păstrează toponimul de ,,La Movilă “, iar pădurea Tătăruși, foarte aproape de Heci, este numită de localnici Bodești. Cătunul Bodești, astăzi dispărut, a făcut parte din comuna Heciu (1871-1873), din comuna Lespezi (1873-1892), iar în 1892 este înglobat în satul Heci, după care dispare, rămânând toponimul. Indiferent de vechime, satul Heci este pomenit pentru prima dată într-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace. Târgul săptămânal și bâlciul anual au impulsionat activitățile economice, care au permis localității Lespezi să iasă din rândul localităților rurale, intrând în rândul târgurilor cu aspect urban. Din relatările localnicilor și din datele de mai sus reiese că târgul Lespezi ocupa, la înființare, vatra satului Brăteni, care era înconjurat de un șanț de 2 m adâncime și 3-4 m lățime, ale cărui urme se mai păstrează și astăzi lângă Pepelea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Deoarece pânzele acvifere de la Lespezi, care se găsesc la 20 m adâncime, conțin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de alimentare din Lunca Siretului. Din terasele de 20-30 m și 30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și a beciurilor și tot mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu de înțeles de ce
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a școlii. A participat cu mare entuziasm la activitățile educative în perioada 1980-1983, când a răspuns de acest domeniu, dar și după 1995 având funcția de consilier educativ. Cele mai mari realizări pe plan obștesc au fost: realizarea cu sprijinul localnicilor a aducțiunii cu apă potabilă, prin cădere liberă de la sursa Vatajanu pentru Heci Vale, comitetul de aducțiune fiind alcătuit din Constantin Sava, Paul Buruiană, Mircea Hreamătă, Octav Greșanu și Ioan Ciubotaru, cât și realizarea încălzirii centrale numai cu fonduri cetățenenști
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de zestre a bunicii, sătenii donând obiectele și datorită încrederii în preotul paroh. În cei peste 128 de ani de existență, Școala Buda a fost încadrată cu personal didactic plin de dăruire care s-a implicat cu succes în viața localnicilor, devenind adevărate repere în viața satului: - Toader Luca - învățător, director;Alexandru Bratu - învățător, subrevizor școlar; - Neculai Bârleanu - profesor limba română; - Elisabeta Jacotă - învățător;Ipolit Jacotă - preot; - Valerica Dăscălescu - învățător; - Constantin Botezatu - profesor limba română; - Nina Botezatu - învățător; - Ion Lăzăroaie - învățător
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de galinocid în urma gripei aviare, astfel că prin fața ecranului defilează o serie de indivizi îmbrăcați în salopete care gazează găinile folosind uneori și butelii de aragaz pe fondul orăcăielilor babelor burzuluite. În primplan se află trei tineri: Aurel (Cătălin Paraschiv), localnic vesel cu o nevasta gravidă, Stelică (Radu Ciobănașu), polițistul satului, și Mitu (Radu Iacoban), militar în termen, cuceriți de perspectiva mirifică de a se înscrie în Legiunea străină. Așa cum domnul Marcel, dispensator de bunăstare și găini olandeze - "băi, voi vreți
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
pe baba Vergina (Despina Stănescu) de banii de înmormîntare, scandalul este în toi. Așteptînd rezultatele, cei trei fac exerciții de arte marțiale, anduranță, supraviețuire, în timp ce "directoarea" Lilica (Oana Piecnița), fiică nurlie a satului, proaspăt sosită din Spania, îi antrenează pe localnici la cules căpșuni, căpșunile fiind înlocuite cu clopoței. Episod tipic pentru întreg filmul, culesul de clopotei scontează grotescul - scena amintește deopotrivă de Senatorul melcilor (1995), unde potentatul venit în vizită îi punea la cules de melci pe localnici pentru a
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
antrenează pe localnici la cules căpșuni, căpșunile fiind înlocuite cu clopoței. Episod tipic pentru întreg filmul, culesul de clopotei scontează grotescul - scena amintește deopotrivă de Senatorul melcilor (1995), unde potentatul venit în vizită îi punea la cules de melci pe localnici pentru a degusta o tocana exotică sau de încercările de avort din Patul conjugal soldate cu bătaia unui cui în capul nevestei. Intenția unei analitici existențiale sau a examenului critic al unei umanități contorsionate se dizolvă după primele concupiscențe cu
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
Țăndărei, oraș desemnat de poliția britanică drept sursa problemei, după o operațiune împotriva cerșetorilor și hoților români, soldată cu arestarea a 25 de persoane la 35 de kilometri de Londra. Copiii folosiți ca hoți de buzunare au fost porecliți de localnicii din Slough - Maradona "pentru că sînt așa de bine instruiți încît, ca Maradona, au Mîna lui Dumnezeu. Și, tot ca Maradona, fură de la englezi". Acasă, în Țăndărei, profesorii au rămas fără elevi: "Toți au plecat - au plecat în Anglia", zice o
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8743_a_10068]
-
Doamne cît de trist / am fost aseară pe cînd alergam prin ploaie / după ultima literă" (Șambelan la curtea coniacului). Aidoma unui prozator american, poetul nostru se repliază într-un mediu rustic, dedicîndu-se ocupațiilor de fermier și stabilind amicale contacte cu localnicii, conturînd astfel o postură cu funcție de antidot al gloriei literare. Inițial autoexilat în timp, prin actul recuperării unui trecut idilic, la un moment dat se exilează la propriu, stabilindu-se mai întîi la Bulbucata, apoi la Jimbolia, localități ce-i
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
naște alte întâmplări care pot să se petreacă oriunde: în grădină, în pădure, pe câmp, dar mai ales în școală, câmpul de luptă al fiecărui învățător. ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI Bunicul meu trăiește în apropierea unui deal mare pe care localnicii îl numesc Măgura. Acest loc e plin de istorii vechi, venite din negura timpului, în care fantome de turci, căutând comoara lui Ștefan cel Mare, se arată în nopți cu neguri dese și lumini gălbui care joacă pe locul unde
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
Metchnikoff, laureat al Premiului Nobel (fig. 2), studiind populații longevive din sudul Europei, a constatat că laptele bătut ocupa un rol important în alimentația lor. Savantul a descris bacteria Lactobacillus bulgaricus care asigura fermentația laptelui, bacterie prezentă și în intestinul localnicilor care consumau regulat acest produs lactat. Cercetări ulterioare au dovedit că există și alte bacterii - foarte importantă fiind Lactobacillus acidophyllus (fig. 3). Termenul de probiotic a început să fie utilizat din 1960 de când efectele benefice ale utilizării de milenii a
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
locuri care știu să scoată, din moștenirea Romei, un bun profit. Și nu neapărat unde te-ai aștepta. Trier, sau Tréier, sau Treves, în fine, pe numele foarte vechi, Augusta Treverorum, e un orășel nemțesc de graniță, obișnuit, spre ciuda localnicilor, cu turismul și agitația. De ce? (nu vom scrie, într-un articol de cultură, despre mersul la cumpărături, deși e cel mai la îndemînă dintre motive...). Fiindcă muzeul orașului, pus chiar la intrarea dinspre gară, ține la loc de cinste relicvele
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]