KorAP: Find »[drukola/base=logodnă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...81 >

2,025 matches

Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728

obligatoriu și extrem de important, la care trebuie să se adauge și încuviințarea părinților, a autorității tutelare, a instanței de tutelă sau a persoanei care exercită tutela, după caz (art.272, alin.(1) și (2) din Noul Cod Civil). În ceea ce privește forma logodnei, este demn de menționat că încheierea logodnei nu este supusă nici unei formalități sacramentale prescrise de lege și poate fi dovedită, potrivit legii, cu orice mijloc de probă (Art. 266, al.3 din Noul Cod Civil). Astfel, legiuitorul Noului Cod Civil

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
să se adauge și încuviințarea părinților, a autorității tutelare, a instanței de tutelă sau a persoanei care exercită tutela, după caz (art.272, alin.(1) și (2) din Noul Cod Civil). În ceea ce privește forma logodnei, este demn de menționat că încheierea logodnei nu este supusă nici unei formalități sacramentale prescrise de lege și poate fi dovedită, potrivit legii, cu orice mijloc de probă (Art. 266, al.3 din Noul Cod Civil). Astfel, legiuitorul Noului Cod Civil a înțeles să limiteze importanța socială și

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
supusă nici unei formalități sacramentale prescrise de lege și poate fi dovedită, potrivit legii, cu orice mijloc de probă (Art. 266, al.3 din Noul Cod Civil). Astfel, legiuitorul Noului Cod Civil a înțeles să limiteze importanța socială și juridică a logodnei, aceasta fiind limitată la statutul de fapt juridic. Tocmai de aceea o astfel de stare de fapt prin orice mijloc de probă aflat la îndemâna persoanei interesate să exercite o astfel de probațiune. Tot din perspectiva importanței juridice reduse a logodnei

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
logodnei, aceasta fiind limitată la statutul de fapt juridic. Tocmai de aceea o astfel de stare de fapt prin orice mijloc de probă aflat la îndemâna persoanei interesate să exercite o astfel de probațiune. Tot din perspectiva importanței juridice reduse a logodnei în contextul social și legal trasat de Noul Cod Civil, încheierea căsătoriei nu este condiționată de încheierea logodnei (Art. 266, alin. (4) din Noul Cod Civil). Din punct de vedere social, Noul Cod Civil condiționează validitatea logodnei de diferența de

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
prin orice mijloc de probă aflat la îndemâna persoanei interesate să exercite o astfel de probațiune. Tot din perspectiva importanței juridice reduse a logodnei în contextul social și legal trasat de Noul Cod Civil, încheierea căsătoriei nu este condiționată de încheierea logodnei (Art. 266, alin. (4) din Noul Cod Civil). Din punct de vedere social, Noul Cod Civil condiționează validitatea logodnei de diferența de sex a logodnicilor, făcându-se astfel recurs la perceptele biblice și la cele social-morale derivate din cele dintâi

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
juridice reduse a logodnei în contextul social și legal trasat de Noul Cod Civil, încheierea căsătoriei nu este condiționată de încheierea logodnei (Art. 266, alin. (4) din Noul Cod Civil). Din punct de vedere social, Noul Cod Civil condiționează validitatea logodnei de diferența de sex a logodnicilor, făcându-se astfel recurs la perceptele biblice și la cele social-morale derivate din cele dintâi. Astfel, logodna se poate încheia doar între bărbat și femeie (Art. 266 alin. (5) din Noul Cod Civil), legiuitorul

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
266, alin. (4) din Noul Cod Civil). Din punct de vedere social, Noul Cod Civil condiționează validitatea logodnei de diferența de sex a logodnicilor, făcându-se astfel recurs la perceptele biblice și la cele social-morale derivate din cele dintâi. Astfel, logodna se poate încheia doar între bărbat și femeie (Art. 266 alin. (5) din Noul Cod Civil), legiuitorul anticipând astfel principiul diferenței de sex la contractarea căsătoriei. Tot din perspectiva perceptelor social-morale consacrate legislativ de Noul Cod Civil trebuie să amintim

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
minoră aflată sub tutela sa (art. 275 din Noul Cod Civil) ; căsătoria alienatului mintal și debilului mintal (art. 276 din Noul Cod Civil); căsătoria dintre persoane de același sex (art. 277 din Noul Cod Civil). De asemenea, logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrâns să încheie căsătoria (Art. 267 alin (1) din Noul Cod Civil). Clauza penală stipulată pentru ruperea logodnei este considerată nescrisă (Art. 267 alin. (2) din Noul Cod Civil). Ruperea logodnei nu este supusă nici unei formalități și

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
Cod Civil); căsătoria dintre persoane de același sex (art. 277 din Noul Cod Civil). De asemenea, logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrâns să încheie căsătoria (Art. 267 alin (1) din Noul Cod Civil). Clauza penală stipulată pentru ruperea logodnei este considerată nescrisă (Art. 267 alin. (2) din Noul Cod Civil). Ruperea logodnei nu este supusă nici unei formalități și poate fi dovedită cu orice mijloc de probă (Art. 267 alin.(3) din Noul Cod Civil). Una dintre probleme stringente ale

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
Civil). De asemenea, logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrâns să încheie căsătoria (Art. 267 alin (1) din Noul Cod Civil). Clauza penală stipulată pentru ruperea logodnei este considerată nescrisă (Art. 267 alin. (2) din Noul Cod Civil). Ruperea logodnei nu este supusă nici unei formalități și poate fi dovedită cu orice mijloc de probă (Art. 267 alin.(3) din Noul Cod Civil). Una dintre probleme stringente ale logodnei este aceea a ruperii acesteia și a împărțirii bunurilor primite de către logodnici

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
este considerată nescrisă (Art. 267 alin. (2) din Noul Cod Civil). Ruperea logodnei nu este supusă nici unei formalități și poate fi dovedită cu orice mijloc de probă (Art. 267 alin.(3) din Noul Cod Civil). Una dintre probleme stringente ale logodnei este aceea a ruperii acesteia și a împărțirii bunurilor primite de către logodnici. Trebuie să menționăm că în cazul ruperii logodnei, potrivit legii, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
fi dovedită cu orice mijloc de probă (Art. 267 alin.(3) din Noul Cod Civil). Una dintre probleme stringente ale logodnei este aceea a ruperii acesteia și a împărțirii bunurilor primite de către logodnici. Trebuie să menționăm că în cazul ruperii logodnei, potrivit legii, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepția darurilor obișnuite (Art. 268 alin. (1) din Noul Cod Civil). Darurile se restituie în natură sau, dacă aceasta

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
Una dintre probleme stringente ale logodnei este aceea a ruperii acesteia și a împărțirii bunurilor primite de către logodnici. Trebuie să menționăm că în cazul ruperii logodnei, potrivit legii, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepția darurilor obișnuite (Art. 268 alin. (1) din Noul Cod Civil). Darurile se restituie în natură sau, dacă aceasta nu mai este cu putință, în măsura îmbogățirii (Art. 268 alin. (2) din Noul Cod

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
darurilor obișnuite (Art. 268 alin. (1) din Noul Cod Civil). Darurile se restituie în natură sau, dacă aceasta nu mai este cu putință, în măsura îmbogățirii (Art. 268 alin. (2) din Noul Cod Civil). Obligația de restituire nu există dacă logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici (Art. 268 alin. (3) din Noul Cod Civil). Nu se face precizarea care este diferența între „darurile primite în considerarea logodnei” și „darurile obișnuite”. Considerăm că cele amintite în prima categorie sunt cele

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
alin. (2) din Noul Cod Civil). Obligația de restituire nu există dacă logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici (Art. 268 alin. (3) din Noul Cod Civil). Nu se face precizarea care este diferența între „darurile primite în considerarea logodnei” și „darurile obișnuite”. Considerăm că cele amintite în prima categorie sunt cele pe care le oferă alte persoane decât subiecții logodnei, cum ar fi, de exemplu părinții sau tutorii, precum și rudele apropiate sau alți apropiați; iar cele din a doua

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
268 alin. (3) din Noul Cod Civil). Nu se face precizarea care este diferența între „darurile primite în considerarea logodnei” și „darurile obișnuite”. Considerăm că cele amintite în prima categorie sunt cele pe care le oferă alte persoane decât subiecții logodnei, cum ar fi, de exemplu părinții sau tutorii, precum și rudele apropiate sau alți apropiați; iar cele din a doua categorie se referă la darurile oferite reciproc de cei care se logodesc, cum ar fi de exemplu inelul (sau inelele) care

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
este gratificarea logodnicului/logodnicilor care urmează să își întemeieze o familie prin încheierea eventuală a căsătoriei, iar o astfel de finalitate se pierde, și intenția cu care s-a făcut o astfel de liberalitate devine caducă, restituirea fiind normală. Chiar dacă logodna nu beneficiază de o importanță juridică deosebită conform economiei textului de lege, Noul Cod Civil nu omite să legifereze anumite aspecte morale, cu caracter reparatoriu în caz de rupere a logodnei. Astfel, partea care rupe logodna în mod abuziv poate

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
astfel de liberalitate devine caducă, restituirea fiind normală. Chiar dacă logodna nu beneficiază de o importanță juridică deosebită conform economiei textului de lege, Noul Cod Civil nu omite să legifereze anumite aspecte morale, cu caracter reparatoriu în caz de rupere a logodnei. Astfel, partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, în măsura în care au fost potrivite cu împrejurările, precum și pentru orice alte prejudicii cauzate (Art. 269 alin. (1) din Noul Cod Civil

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
restituirea fiind normală. Chiar dacă logodna nu beneficiază de o importanță juridică deosebită conform economiei textului de lege, Noul Cod Civil nu omite să legifereze anumite aspecte morale, cu caracter reparatoriu în caz de rupere a logodnei. Astfel, partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, în măsura în care au fost potrivite cu împrejurările, precum și pentru orice alte prejudicii cauzate (Art. 269 alin. (1) din Noul Cod Civil). Rezultă, deci, că aceste cheltuieli

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
deci, că aceste cheltuieli trebuie să urmeze anumite considerente morale, să fie compatibile cu împrejurările faptice, i.e. starea socială și/sau materială a logodnicilor. Sub un alt aspect, partea care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri (Art. 269 alin. (2) din Noul Cod Civil). Dreptul la acțiune întemeiat pe dispozițiile art. 268 și 269 se prescrie într-un an de la ruperea logodnei. (Art. 270 din Noul Cod Civil). Dacă în ceea ce privește reglementare

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri (Art. 269 alin. (2) din Noul Cod Civil). Dreptul la acțiune întemeiat pe dispozițiile art. 268 și 269 se prescrie într-un an de la ruperea logodnei. (Art. 270 din Noul Cod Civil). Dacă în ceea ce privește reglementare condițiilor de fond și formă ale procedurii încheierii căsătoriei nu ridică probleme din punct de vedere juridic sau canonic, prevalența reglementării etatice fiind nedisputată, mai trebuie să ne referim, pe scurt

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
că, acolo unde nu au rezultat minori din căsătorie, aceasta din urmă poate fi desfăcută prin formalități reduse, fie în fața unui notar public, fie în fața ofițerului de stare civilă competent din punct de vedere teritorial și material. Aspecte canonice ale logodnei și căsătoriei în lumina noilor realități sociale instituite prin Noul Cod Civil Din cele expuse până acum, în ceea ce privește logodna, se poate observa că există astăzi două instituții diferite ale logodnei, chiar dacă antecedentele lor se găsesc cuprinse în uz pe teritoriul

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
în fața unui notar public, fie în fața ofițerului de stare civilă competent din punct de vedere teritorial și material. Aspecte canonice ale logodnei și căsătoriei în lumina noilor realități sociale instituite prin Noul Cod Civil Din cele expuse până acum, în ceea ce privește logodna, se poate observa că există astăzi două instituții diferite ale logodnei, chiar dacă antecedentele lor se găsesc cuprinse în uz pe teritoriul țării noastre: cea laică, exprimată prin Noul Cod Civil și cea bisericească reglementată prin toate prevederile canonice. Ceea ce le

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
din punct de vedere teritorial și material. Aspecte canonice ale logodnei și căsătoriei în lumina noilor realități sociale instituite prin Noul Cod Civil Din cele expuse până acum, în ceea ce privește logodna, se poate observa că există astăzi două instituții diferite ale logodnei, chiar dacă antecedentele lor se găsesc cuprinse în uz pe teritoriul țării noastre: cea laică, exprimată prin Noul Cod Civil și cea bisericească reglementată prin toate prevederile canonice. Ceea ce le este comun este legislația bizantină aplicată încă din vechime pe teritoriul

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
laică, exprimată prin Noul Cod Civil și cea bisericească reglementată prin toate prevederile canonice. Ceea ce le este comun este legislația bizantină aplicată încă din vechime pe teritoriul țării noastre și regăsită în vechile pravile. S-ar putea crede că odată ce logodna civilă este reglementată de noul Cod Civil, alături de aceasta trebuie să se oficieze și logodna bisericească, ca o completare, ca o îmbinare sau ca o desăvârșire a celei civile. Trebuie să precizăm că logodna civilă - așa cum o întâlnim reglementată în

DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]