2,088 matches
-
(n. 14 septembrie 1853, Iași - d. 12 februarie 1926) a fost un scriitor, politician, istoric și genealogist român. Părinții săi au fost Logofătul Răducanu Rosetti și domnița Aglae Ghica, fiica domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. Copilăria și tinerețea și le-a petrecut la Căiuți și Pralea (lângă Onești), la moșia părinților săi. Studiile și le-a făcut în Elveția și Franța, a obținut
Radu Rosetti () [Corola-website/Science/312183_a_313512]
-
Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Părhăuți este o biserică ctitorită în anul 1522 de către marele logofăt Gavriil Trotușan în satul Părhăuți din comuna Todirești (județul Suceava). Ea a fost construită în locul alteia mai vechi. Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Părhăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, la numărul 313
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
la care s-a adăugat suficul -ouți. Satul s-ar fi numit inițial Harpouți, iar prin metateză denumirea s-a schimbat în cea de Părhăuți. La începutul secolului al XVI-lea, satul Părhăuți se afla în stăpânirea familiei boierești Trotușan. Logofătul Gavriil Trotușan, personaj menționat în vechile cronici ale Moldovei, își avea aici curtea boierească, pe locul numit "La beci". Mama logofătului, Maria, a decedat în anul 1506, iar piatra ei de mormânt se află în biserica satului. Biserica "Duminica Tuturor
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
în cea de Părhăuți. La începutul secolului al XVI-lea, satul Părhăuți se afla în stăpânirea familiei boierești Trotușan. Logofătul Gavriil Trotușan, personaj menționat în vechile cronici ale Moldovei, își avea aici curtea boierească, pe locul numit "La beci". Mama logofătului, Maria, a decedat în anul 1506, iar piatra ei de mormânt se află în biserica satului. Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Părhăuți a fost construită de către logofătul Gavriil Trotușan în anul 1522. Prezența în pronaosul bisericii a trei pietre de
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
ale Moldovei, își avea aici curtea boierească, pe locul numit "La beci". Mama logofătului, Maria, a decedat în anul 1506, iar piatra ei de mormânt se află în biserica satului. Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Părhăuți a fost construită de către logofătul Gavriil Trotușan în anul 1522. Prezența în pronaosul bisericii a trei pietre de mormânt anterioare anului de construcție al lăcașului de cult (1494, 1506 și 1521) reprezintă o dovadă a faptului că logofătul Trotușan a zidit biserica sa în locul alteia
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
Sfinților" din Părhăuți a fost construită de către logofătul Gavriil Trotușan în anul 1522. Prezența în pronaosul bisericii a trei pietre de mormânt anterioare anului de construcție al lăcașului de cult (1494, 1506 și 1521) reprezintă o dovadă a faptului că logofătul Trotușan a zidit biserica sa în locul alteia mai vechi. Deasupra intrării în pridvorul bisericii se află fixată o pisanie în limba slavonă, cu următorul text: ""† Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, robul lui Dumnezeu, Pan Gavriil
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
a zidit biserica sa în locul alteia mai vechi. Deasupra intrării în pridvorul bisericii se află fixată o pisanie în limba slavonă, cu următorul text: ""† Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, robul lui Dumnezeu, Pan Gavriil Trotușan, logofăt, a zidit această biserică în numele Tuturor Sfinților, care au strălucit în toată lumea, pentru mântuirea sa și a soției sale Anna, în zilele evlaviosului și de Hristos iubitorului, Io Ștefan Voievod, Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, la anul 7030
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
în numele Tuturor Sfinților, care au strălucit în toată lumea, pentru mântuirea sa și a soției sale Anna, în zilele evlaviosului și de Hristos iubitorului, Io Ștefan Voievod, Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, la anul 7030 luna iunie 15"". (=1522) Logofătul Gavriil Trotușan este un personaj istoric, prezent în cronicile Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea. El a îndeplinit diferite dregătorii în Moldova timp de 40 ani, sub cinci domnitori. A fost vistiernic și apoi logofăt. Cronicarul Grigore
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
15"". (=1522) Logofătul Gavriil Trotușan este un personaj istoric, prezent în cronicile Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea. El a îndeplinit diferite dregătorii în Moldova timp de 40 ani, sub cinci domnitori. A fost vistiernic și apoi logofăt. Cronicarul Grigore Ureche a scris despre el în ""Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"". Ureche îl numește "leu sălbatic și lup încruntat
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
despre el în ""Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"". Ureche îl numește "leu sălbatic și lup încruntat", iar când vorbește de moartea logofătului declară: ""Iani socotéște cum plătéște Dumnezeu celora ce fac rău"". În decembrie 1540, hatmanul Mihu și logofătul Trotușan au complotat pentru uciderea domnitorului Ștefan Lăcustă (1538-1540). Ei i-au convins pe slujitorii domnitorului să pătrundă în odaia unde dormea domnitorul
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"". Ureche îl numește "leu sălbatic și lup încruntat", iar când vorbește de moartea logofătului declară: ""Iani socotéște cum plătéște Dumnezeu celora ce fac rău"". În decembrie 1540, hatmanul Mihu și logofătul Trotușan au complotat pentru uciderea domnitorului Ștefan Lăcustă (1538-1540). Ei i-au convins pe slujitorii domnitorului să pătrundă în odaia unde dormea domnitorul și să-l omoare. După aceea, cei doi mari boieri, împreună cu alții, l-au pus ca domnitor
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
Sosirea în Moldova a fostului domnitor Petru Rareș împreună cu o oaste turcească i-a speriat pe majoritatea boierilor moldoveni, care au trecut de partea fostului voievod căruia i-au cerut iertare. De partea lui Alexandru Cornea au rămas hatmanul Mihu, logofătul Trotușan și boierii Pătrașcu, Crasneș și Cozma. În lupta de la Galați, domnitorul a fost decapitat, iar Petru Rareș s-a îndreptat spre Suceava. După înscăunarea sa pe tron (1541), Petru Rareș i-a acuzat de trădare pe hatmanul Mihu, pe
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
Trotușan și boierii Pătrașcu, Crasneș și Cozma. În lupta de la Galați, domnitorul a fost decapitat, iar Petru Rareș s-a îndreptat spre Suceava. După înscăunarea sa pe tron (1541), Petru Rareș i-a acuzat de trădare pe hatmanul Mihu, pe logofătul Trotușan și pe Crasneș și Cozma, i-a închis în Cetatea Romanului, i-a condamnat la moarte și apoi le-a tăiat capetele. Gavriil Trotușan nu a fost înmormântat în ctitoria sa de la Părhăuți, cronicile nemenționând locul unde au fost
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
se află Sfinții Constantin și Elena, iar în dreapta este tabloul votiv. Spre deosebire de alte tablouri votive, în cel de la biserica din Părhăuți ctitorul nu ține în mână chivotul bisericii, ci este condus de Maica Domnului înaintea tronului Mântuitorului Iisus Hristos. Fața logofătului a fost reînnoită cu tencuială, iar îmbrăcămintea sa reflectă hainele de la curtea suceveană. Scena "Pieta" (a punerii lui Iisus în mormânt) din nișa proscomidiarului, relevă o influență a picturii venețiene din secolul al XVI-lea, în Moldova acelor vremuri. În
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
următoarea inscripție: ""Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu Pan Anjincu, vameșul, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri. Veșnica lui pomenire. În anul 7002 luna noiembrie 4"" (=1494). Alte două morminte sunt ale mamei și ale primei soții a logofătului Trotușan. Pe piatra de mormânt a mamei logofătului stă scrisă inscripția: ""Acest mormânt l-a înfrumusețat robul lui Dumnezeu Pan Trotușan, vistiernic, mamei sale, roaba lui Dumnezeu Maria, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri în anul 7014 luna februarie
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
Dumnezeu Pan Anjincu, vameșul, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri. Veșnica lui pomenire. În anul 7002 luna noiembrie 4"" (=1494). Alte două morminte sunt ale mamei și ale primei soții a logofătului Trotușan. Pe piatra de mormânt a mamei logofătului stă scrisă inscripția: ""Acest mormânt l-a înfrumusețat robul lui Dumnezeu Pan Trotușan, vistiernic, mamei sale, roaba lui Dumnezeu Maria, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri în anul 7014 luna februarie 14"" (=1506). Prima soție a logofătului, Anna, era
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
a mamei logofătului stă scrisă inscripția: ""Acest mormânt l-a înfrumusețat robul lui Dumnezeu Pan Trotușan, vistiernic, mamei sale, roaba lui Dumnezeu Maria, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri în anul 7014 luna februarie 14"" (=1506). Prima soție a logofătului, Anna, era fiica marelui boier Luca Arbore. Piatra sa funerară se află în partea dreaptă a pronaosului și are inscripția următoare: ""Acest mormânt l-a înfrumusețat robul lui Dumnezeu Pan Gavriil Trotușan soției sale, roaba lui Dumnezeu Anna, care s-
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
datoriilor. În primăvara anului 1601 izbucnește ciuma în oraș, iar Elisabeta a trăi clipe de groază, deoarece cu toate măsurile luate îi mureau pe rând servitorii și i-a murit și o soră sub ochii ei. La 23 aprilie 1601, logofătul Dan Danovici, solul lui Simion Movilă, relatează într-o scrisoare în ce hal se afla Doamna Moldovei: "ce necăjită, ce bolnavă, ce bântuită este de frica morții înainte de timp." Toate acestea iau sfârșit în septembrie 1601, când după vestea morții
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
în anul 1501, perioadă când făcea parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața." În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
este un conac în ruine care se află în satul Tupilați din județul Neamț și care a fost construit de către familia marelui logofăt Ștefan Catargiu în anul 1842, pe locul unuia mai vechi. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale din septembrie 2009 se referă astfel la Conacul familiei Catargi din Tupilați: ""Construit în secolul al XVIII-lea și modificat
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
de lângă conac perioadei de domnie a lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Conacul și dependințele făceau parte dintr-un ansamblu arhitectural unitar împreună cu Biserica "Sf. Voievozi" din același sat, care a fost ctitorită în 1811 de către boierul Ștefan Catargiu (1789-1866), mare logofăt și caimacam al Principatului Moldovei. De asemenea, și biserica este monument istoric, având codul NT-II-m-B-10722. Conacul are un etaj, fațada sa fiind împărțită de un pavilion vertical cu geamlâc în două corpuri inegale. În conac se intra printr-o boltă
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
punct de hotar Beliciul, stăpînit de vatag. S-a mai păstrat un zapis în limba sârbească, din care aflăm, că în 1600 Ionașcu Barboșel din Biliceni a vândut a cincea parte din moșia s. Dereneu drept 66 taleri lui Nicoară logofătul. La 31 martie 1615 Dilea din Biliceni vinde un loc de prisacă la Dereneu lui Ioachim, fost vornic de Suceava, care apoi îl face danie Mănăstirii Bistrița. Draga din Biliceni apare la 13 iulie ca martor în zapisul prin care
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
Moldova cu două săptămâni în urmă, plecând spre Țarigrad. Oastea lui Nicoară Potcoavă intră în Iași fără a întâmpina vreun obstacol. Noul domnitor numește ca dregători pe oamenii săi de încredere: moș Petrea Gânj devine mare armaș, Radu Suliță - vel logofăt, Alexa Totârnac - stolnic, iar Mitrea Lăcusteanul - medelnicer. Sunt organizate judecățile boierilor ce l-au trădat pe Ion-Vodă, iar celor vinovați de vânzare de țară li se taie capul. Mezinul Alexandru pleacă la Dăvideni, dar își pierde mințile după ce află că
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
au făcut ca mănăstirea să devină în mai multe rânduri un loc de refugiu pentru boierii Cantacuzini. Aceștia puteau trece ușor în Transilvania. Aici s-au adăpostit în 1683, în timpul domniei lui Gheorghe Duca, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino și marele logofăt Nicolae Racoviță, împreună cu alți boieri. Aceștia au refuzat să răspundă la chemarea domnitorului și au trecut în Transilvania. Acest eveniment a fost relatat de Ion Neculce în cronica sa: "„De la Domnești, Duca-vodă scriè la camaicani, la Neculai Răcoviță vel-logofătǔ și
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]