1,634 matches
-
atent în ochii lui nenea Ionel! E îndesat ca un taur, are gâtul ca buturuga de spart lemne, căciula îi stă pe ceafă, cămașa descheiată la gât, un pulover găurit și descheiat, fără haină, fără mănuși în mîinile ca niște lopeți, cizme de cauciuc pe gerul lui Noe... Îmi întoarce privirea! - Nu glumesc! Știu că ești pescar, ăăă, scuze, cel mai mare pescar, d-aia am venit, să mâncăm colea o prăjeală de caras proaspăt, mmmm, și-o oală cu vin
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
convins că nici lupii nu umblă ca nebunii, mă rog, ca pescarii! În sfârșit, după un marș obositor mai ales din cauza multelor haine de pe mine, văd Frățileștiul! “A treia casă pe stânga, nepoate” și iată-mă-s! Nenea Ionel cu lopata în mână aștepta la poartă. Mă auzise venind! - Ană, tu să ai tigaia încinsă când venim noi și ligheanul cu mălai! Restul e treaba mea, rostește el către casă apoi îmi zice: ia dă sticla aia, să văd cum e
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
a fost calvar! M-am udat, gheața se întărea pe căciulă, pe pantaloni, pe topor! Simțeam cum îmi curge transpirație înghețată pe sub fular! Cum-necum, un pătrat de apă băltea în betonul acela ciudat! Nenea Ionel s-a ridicat, a luat lopata și s-a apropiat! - Fii atent, zice, apa nu e mai adâncă decăt fierul lopeții, peștele vine la aer, eu arunc apa din copcă pe gheață și tu aduni peștii, p-ăia mari într-un sac, p-ăia mici în
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
Simțeam cum îmi curge transpirație înghețată pe sub fular! Cum-necum, un pătrat de apă băltea în betonul acela ciudat! Nenea Ionel s-a ridicat, a luat lopata și s-a apropiat! - Fii atent, zice, apa nu e mai adâncă decăt fierul lopeții, peștele vine la aer, eu arunc apa din copcă pe gheață și tu aduni peștii, p-ăia mari într-un sac, p-ăia mici în celălalt! Vezi de ce trebuie doi saci? Și a început să arunce apa! Tanc, nu om
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
mici în celălalt! Vezi de ce trebuie doi saci? Și a început să arunce apa! Tanc, nu om! Ce forță! Nu-i păsa de frig, de gheață, de apă, de nimic! Din copcă apa se întindea de parcă venea valul de inundație, lopata atingea fundul de nămol, totul era murdar, parcă trăiam apocalipsa, dar în mâzga aceea se zbăteau solzi aurii, cozi plezneau gheața, nenea Ionel icnea, înfigându-se în coada lopeții, “vezi să nu-i aducă apa îndărăt, adună-i repede”, de
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
nimic! Din copcă apa se întindea de parcă venea valul de inundație, lopata atingea fundul de nămol, totul era murdar, parcă trăiam apocalipsa, dar în mâzga aceea se zbăteau solzi aurii, cozi plezneau gheața, nenea Ionel icnea, înfigându-se în coada lopeții, “vezi să nu-i aducă apa îndărăt, adună-i repede”, de aia arunca apa departe, să nu aibă timp să se retragă cu pești cu tot, am aruncat mănușile și am început să adun, carași cât degetul, mulți, cei mai mulți cât
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
tot, am aruncat mănușile și am început să adun, carași cât degetul, mulți, cei mai mulți cât palma iar unii chiar mari, băteau la juma' de kil, “ahaaaa, striga nenea Ionel, iote mustăciosul, pune mâna pe el”, și icnea mai tare, mânuind lopata de parcă atunci construia Universul! Când s-a oprit, curgea apa de pe el ca dintr-o rufă nestoarsă! Adunasem ceva, de-a valma, mari și mici, “lasă că-i separăm acasă”, zice nenea Ionel, ducând sticla la gură și înghițind vinul
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
se auzea niciun “cra”, nu dădeau din aripi, așteptau! Mi-am privit mâinile, două perne, vinete ca prunele, am privit gheața, pădurea, cerul! Negru, vânăt, fumuriu, alb, cenușiu, toate aceste culori adunate într-un tablou înghețat. Am luat sacii, toporul, lopata și am plecat! Tanti Ana aștepta cu ligheanul cu apă caldă și săpun! - Nu, nu nepoate, întâi bagă mâinile în apă rece, stai cât poți, apoi te speli cu apă caldă, că de nu - plângi de durere! În timpul ăsta el
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece a cerului. Mi-am astâmpărat sperietura și am intrat să văd cum a reușit galinaceea
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
o mică pauză și îmi spune cu o voce calmă: „Dar până la urmă, tot Eminescu e cel mai mare! Și, printre altele, pentru faptul că a spus: Poți zidi o lume-ntreagă / Să dărâmi orice ai spune / Peste toate o lopată/ De țărână se depune”. Și-apoi continuă atenționându-mă subtil: „Niciodată să nu uiți lopata lui Eminescu! Mă uit la toți acești mari scriitori ai lumii: nu zic că nu au fost mari, însă nici unul nu a descris rostul vieții
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
e cel mai mare! Și, printre altele, pentru faptul că a spus: Poți zidi o lume-ntreagă / Să dărâmi orice ai spune / Peste toate o lopată/ De țărână se depune”. Și-apoi continuă atenționându-mă subtil: „Niciodată să nu uiți lopata lui Eminescu! Mă uit la toți acești mari scriitori ai lumii: nu zic că nu au fost mari, însă nici unul nu a descris rostul vieții ca și Eminescu. Lopata lui Eminescu este finalul tuturor. Pe toți îi așteaptă doar acea
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
depune”. Și-apoi continuă atenționându-mă subtil: „Niciodată să nu uiți lopata lui Eminescu! Mă uit la toți acești mari scriitori ai lumii: nu zic că nu au fost mari, însă nici unul nu a descris rostul vieții ca și Eminescu. Lopata lui Eminescu este finalul tuturor. Pe toți îi așteaptă doar acea lopată...” Nea Mitică mi-a vorbit de multe ori despre efemeritatea vieții: „La mine la hotel, adesea îi întreb pe americanii ăștia, ce părere au despre moarte și dacă
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
lui Eminescu! Mă uit la toți acești mari scriitori ai lumii: nu zic că nu au fost mari, însă nici unul nu a descris rostul vieții ca și Eminescu. Lopata lui Eminescu este finalul tuturor. Pe toți îi așteaptă doar acea lopată...” Nea Mitică mi-a vorbit de multe ori despre efemeritatea vieții: „La mine la hotel, adesea îi întreb pe americanii ăștia, ce părere au despre moarte și dacă s-au gândit vreodată la realitatea morții. Rămân surprins când constat că
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
moarte și dacă s-au gândit vreodată la realitatea morții. Rămân surprins când constat că majoritatea dintre ei nici nu se gândesc că într-o zi vor muri; poți să faci orice în viața aceasta pentru că până la urmă tot la lopata lui Eminescu ajungi!” „Cioran a fost ca o batoză: el i-a luat pe toți și i-a treierat!” Știa atât de multe despre Emil Cioran... Pe Cioran și pe Octavian Goga, nea Mitică îi numea „consătenii mei”, pentru că își
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
temple ale exprimării. Va rămâne scriitorul Gheorghe Andrei Neagu în memoria cititorilor săi prin construcția poetică a unui templu al iubirii? Sau, poate prin construcția unui mit demolat, cel al unui regim ingrat, al comunismului totalitarist, demolat cu „Arme și lopeți”? Sau... cel mai probabil prin zidire, cărămidă cu cărămidă, timp de cincisprezece ani, al unui templu al exprimării colective, prin fondarea revistei „Oglinda literară”?! Nu pot să-mi susțin ideea, să transmit mesajul, fără să mă leg de această cifră
PENTRU TOTDEAUNA… de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367053_a_368382]
-
de-al doilea război (Dresda, cel mai lovit dintre ele),. Ruine de la un capăt la altul, ici-colo câte un peisaj ce-ar fi putut fi asemuit cu o încercare timidă de refacere, grupuri împrăștiate ciorchine de oameni cu roabe, târnăcoape, lopeți, praf, moloz, schele cățărate pe clădirile gata să se prăbușească ... După mică mea „apocalipsă”, cadoul care-mi răsplătea tăcerea și răbdarea în confruntarea la limită cu „otrava din borcan” mi-au deschis orizonturi nebănuite, a declanșat în mine resorturi de
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
Toate Articolele Autorului PATRUZECI DE SFINȚI Cînd îs patruzeci de Sfinți, pe la sate-n zori de zi Nanele cu basma neagră, zău, încep a zdrăngăni* Din lanțuri și din cîrceie*, întorcîndu-se tot roată Înconjoară, șură, casă, cu jar aprins pe lopată. Strîng gunoaie, greablă frunză, să ardă cu vîvătaie Să piară năcazul iute și răul în bobotaie*. Cheamă binele-n ocoale* că îi Postul Paștilor Bombănind cuvinte-n grabă pe-nțelesul babelor. Peste focuri sar copiii, veselia să se nască Să
PATRUZECI DE SFINȚI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368784_a_370113]
-
arunci pe semnul crucii... Iar jaful de moșie, cu acte-n tribunal Sub ochii orbi ai legii ce vinde munte, deal, Pădure, lacuri, râuri, fabrici, zăcăminte, Vor îngheța în ghețuri de ochi și oseminte... Cum Dumnezeu ne-ngropi bătrânii la lopată În case de pitici sub munți înalți de vată Și ne degeri în chin sitarii, cormoranii, Blestmul alb pe-altar l-arunci, și pe cazanii...? Iar ceara netopită pe muc de lumânări Din ceară de zăpadă în beciuri și cămări
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
corecturi: - Mâine închiriem două săniuțe. S-a dovedit că pentru transportul persoanelor săniile nu erau bune de nimic. Trotuarele erau pline de troiene, iar pe drumurile principale trecea destul de des un camion din care un tip, Dorel, arunca nisip cu lopata. Cătălin a ajuns la vilă mai obosit decât în prima zi. Așa încât din a treia zi mi-am reluat calitatea de conducător auto. Burțile n-au scăzut nici un pic. În schimb timp de o săptămână am folosit săniile la fiecare
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
Mașina de gătit își deschidea larg, gura neagră, apoi zâmbea când bunica scotea din cuptor pițărăii aurii, pe care-i punea în două coșuri mari cu ștergare cusute cu trandafiri. Dimineața de Ajun incepea devreme. Bunicul curăța zăpada cu o lopată de lemn, totul era alb, vântul, urcat pe stâlpii de neon privea doar, fără să scoată nici un sunet. „Bună-dimineața la Moș Ajun Că-i mai bună-a lu’ Crăciun Că-i cu miei, cu purcei, Fug copiii după ei. “ „Soro
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
Sântimbreanu. Chiar și Marin Preda a dorit să-l publice în anul morții sale, fiind așteptat zadarnic la Focșani spre a lansa Cel mai iubit dintre pământeni și pentru a discuta cu autorul, ultimele demersuri în favoarea publicării volumului „Arme și Lopeți” pierdut și regăsit de autor în biroul marelui dispărut. Nu știu de ce Gheorghe Neagu nu a revenit asupra publicării românului. Dar, revenind asupra volumului de față, nu pot să nu remarc unele preocupări de stilizare à la André Gide în
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: „RAT S DEATH” DE GHEORGHE ANDREI NEAGU de MIRCEA HERIVAN în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350396_a_351725]
-
dictator, cînd vrea să ia pielea de pe cel vizat. Va mai fi oare economia de piață centrul religiei capitaliste după grava scoatere din ritmul ei biologic? Capitalismul nu a murit deocamdată, dar se pare că simptomele bolii incurabile lucrează cu lopețile din dotare la propria criptă, criza fiind de fapt metastaza diagnosticată de către specialiști. Măsurile pripite ale decizionalilor lumii mai mult ajută la adîncirea gropii, decît la găsirea unor soluții de reanimare a statelor îmbolnăvite cu risc și iresponsabilitate, cum este
OXIGEN PE DATORIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350464_a_351793]
-
Panțîru - fostul Ambasador al Republicii Moldova la Națiunile Unite. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: „Este trist să stai de vorbă cu “profesori universitari în arheologie” care sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să vadă rădăcinile extraordinare pe care românii o au în civilizația lumii". A face azi cercetare arheologică fără laboratoare de
NAPOLEON SĂVESCU [Corola-blog/BlogPost/348710_a_350039]
-
Panțîru - fostul Ambasador al Republicii Moldova la Națiunile Unite. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: „Este trist să stai de vorbă cu “profesori universitari în arheologie” care sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să vadă rădăcinile extraordinare pe care românii o au în civilizația lumii".A face azi cercetare arheologică fără laboratoare de
NAPOLEON SĂVESCU [Corola-blog/BlogPost/348710_a_350039]
-
Ciprian Alexandrescu , publicat în Ediția nr. 739 din 08 ianuarie 2013. - Mai întâi am simțit un curent pe la ceafă, eu n-am știut ce e, mi se răcise sudoarea pe sub cască, da' nea Titi, care era lângă mine, a aruncat lopata-n vagon și m-a tras după el. S-a auzit și-un vuiet și bang! într-o fracțiune de secundă, am simțit cum se-ncinge salopeta pe mine. Îmi sfârâiau obrajii și fruntea, iar pe gât, pe gât parcă
CIPRIAN ALEXANDRESCU [Corola-blog/BlogPost/348748_a_350077]