872 matches
-
limpede cântec de cucuvea... „Asta-i, fraților” - au gândit lotrii. Huruitul convoiului a umplut codrul încărcat de rouă... Iată și trăsura cu negustori. Vine în trap întins. La mică distanță, vreo cinci harabale scârțâie sub greutatea poverii. Dintr-un salt, lotrii sunt în mijlocul drumului! Unul înșfacă frâiele cailor trăsurii, ridicând durda la vedere. Caii se opresc sforăind amarnic. Doi lotri sunt deja la ușile trăsurii, de o parte și de alta, cu pistoalele înfipte în pieptul negustorilor. „Scoateți pungile cu galbeni
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și trăsura cu negustori. Vine în trap întins. La mică distanță, vreo cinci harabale scârțâie sub greutatea poverii. Dintr-un salt, lotrii sunt în mijlocul drumului! Unul înșfacă frâiele cailor trăsurii, ridicând durda la vedere. Caii se opresc sforăind amarnic. Doi lotri sunt deja la ușile trăsurii, de o parte și de alta, cu pistoalele înfipte în pieptul negustorilor. „Scoateți pungile cu galbeni și tot ce aveți de soi! Fără vorbe!” - a poruncit apăsat unul din lotri. Ceilalți trei hoți erau deja
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
se opresc sforăind amarnic. Doi lotri sunt deja la ușile trăsurii, de o parte și de alta, cu pistoalele înfipte în pieptul negustorilor. „Scoateți pungile cu galbeni și tot ce aveți de soi! Fără vorbe!” - a poruncit apăsat unul din lotri. Ceilalți trei hoți erau deja în coasta convoiului cu marfă. „Ce aduceți”? - s-a auzit șoaptă apăsată însoțită de clinchet al cocoșului pistoalelor. „Mirodenii de toate felurile” - a răspuns șeful convoiului. „Într-o clipă, să fie la o sută de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
sută de pași în spate, dincolo de șanț, câte un sac, ladă sau coș din fiecare fel de marfă! S-a înțeles? Nu așteptați să vă miruiesc cu câte un glonte în frunte!”... În spatele convoiului, cumpănindu-și flinta, se afla șeful lotrilor. Toată treaba nu a durat decât cât ai da de dușcă o ulcică cu un vin bun!... ― Acum, deshămați caii și lăsați-i slobozi în pădure! De aici nu plecați decât când soarele va fi de două sulițe pe cer
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cu un vin bun!... ― Acum, deshămați caii și lăsați-i slobozi în pădure! De aici nu plecați decât când soarele va fi de două sulițe pe cer! Cine face un pas, va fi ultimul!!! - a fost porunca strașnică a șefului lotrilor către negustori. ― Da’ dacă se întorc înaintașii? Ce le spunem? - a întrebat un negustor. ― Că ați deshămat caii, i-ați lăsat să pască și să bea apă din pârâu - le-a răspuns lotrul. Îndată ce caii au fost liberi, doi lotri
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ultimul!!! - a fost porunca strașnică a șefului lotrilor către negustori. ― Da’ dacă se întorc înaintașii? Ce le spunem? - a întrebat un negustor. ― Că ați deshămat caii, i-ați lăsat să pască și să bea apă din pârâu - le-a răspuns lotrul. Îndată ce caii au fost liberi, doi lotri i-au mânat în adânc de codru. La mică distanță de convoi, a rămas cel care a oprit caii trăsurii. Avea poruncă să observe ca nu cumva vreunul dintre cărăuși sau negustori să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
lotrilor către negustori. ― Da’ dacă se întorc înaintașii? Ce le spunem? - a întrebat un negustor. ― Că ați deshămat caii, i-ați lăsat să pască și să bea apă din pârâu - le-a răspuns lotrul. Îndată ce caii au fost liberi, doi lotri i-au mânat în adânc de codru. La mică distanță de convoi, a rămas cel care a oprit caii trăsurii. Avea poruncă să observe ca nu cumva vreunul dintre cărăuși sau negustori să-i urmărească. ― Da’ de ce a trebuit să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
dintre ascultători. ― E lesne de înțeles, frate. Apoi acela n-a pus mâna pe nimic din averea negustorilor sau a cărăușilor. El a oprit doar caii trăsurii și i-a ținut până pungile cu galbeni au trecut în mâinile celorlalți lotri - a răspuns un altul. ― Odată treaba făcută, au pornit încet, fără zgomot, spre locul unde au fost lăsate mirodeniile. Le-au luat și au coborât cu ele costișa ce ducea la ascunzătoarea din malul pârâului din vale. După ce le-au
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mirodeniile. Le-au luat și au coborât cu ele costișa ce ducea la ascunzătoarea din malul pârâului din vale. După ce le-au ascuns bine, șeful și-a scos desaga pe care o purta în bandulieră și, punând-o jos, în fața lotrilor, a poruncit: ― Și acum, tot ce ați luat să ajungă colo jos! Nu care cumva... Ca și cum ai scutura un măr plin de roadă, așa cădeau pungile cu galbeni, ceasurile și inelele. Până și tabacherele cu tutun au ajuns în desagă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ei. ― Hai să mergem. Sâmbătă seara, să fiți la locul știut și veți primi ce vi se cuvine. Nu duceți grijă. Întâi să-mi achit datoriile și pe urmă... Până atunci nu vă arătați. S-a înțeles? ― Da! - au răspuns lotrii, ca la armată... Seful a pornit alături de cel care ducea desaga plină. Când au ajuns la cotitură, a poruncit: ― Lasă desaga jos și până sâmbătă seară stai ascuns, la fel ca ceilalți. ― Așa voi face. Zâna toamnă pusese stăpânire deplină
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fire. Codrul gemea de atâta văpaie. Frunzele colorate în fel și chip, obosite parcă, părăseau creanga care le-a fost tutore vreme îndelungată. Pluteau apoi dezorientate și, în cele din urmă,sfârșeau în covorul înflorat așternut la picioarele gorunilor falnici... Lotrul a lăsat să treacă câteva zile, pentru a afla apoi dacă licoarea adusă de la Zaura e de vreun folos... În seara aceea, se părea că luna avea de gând să-și împrăștie toată pulberea de argint pe care o avea
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să treacă câteva zile, pentru a afla apoi dacă licoarea adusă de la Zaura e de vreun folos... În seara aceea, se părea că luna avea de gând să-și împrăștie toată pulberea de argint pe care o avea în poală... Lotrul a ajuns aproape de han când ultimii mușterii cu chef, cocoțați în căruțe, îndemnau caii pocnind din bice ca arnăuții. A mai zăbovit puțin până să bată în poartă. Gândea să nu fi rămas vreun mușteriu ce a uitat de casă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
rămas vreun mușteriu ce a uitat de casă... Când și-a dat seama că e liniște deplină, a bătut. ― Un bob zăbavă și oi deschide - s-a auzit din prag glasul hangiului. ― Bine te-am găsit, jupâne - l-a întâmpinat lotrul. ― Intră și bine ai venit. Știu că ți-i foame și ai mare sete. Poruncește - a răspuns hangiul bucuros. ― Apoi îmi cam știi obiceiul, așa că nu-i nevoie de nici o poruncă. ― O tochitură cu mămăliguță și un vin din cel
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a cădea bine? ― Mă mai întrebi? ― Treaba îi ca și făcută. Numai să dau porunca. Spunând acestea, hangiul s-a îndreptat spre bucătărie. S-a întors repede, cu chip să-i țină de urât mușteriului. Motivul adevărat era altul. După ce lotrul cu ai lui au atacat convoiul cu mirodenii, acum aștepta să vadă ce zice de alișverișul lui... Pentru lotru, întoarcerea hangiului așa de iute era mai mult decât o măciucă la un car cu oale... Așa că l-a luat din
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a îndreptat spre bucătărie. S-a întors repede, cu chip să-i țină de urât mușteriului. Motivul adevărat era altul. După ce lotrul cu ai lui au atacat convoiul cu mirodenii, acum aștepta să vadă ce zice de alișverișul lui... Pentru lotru, întoarcerea hangiului așa de iute era mai mult decât o măciucă la un car cu oale... Așa că l-a luat din scurt: ― Jupâne, știu că aștepți răsplata pentru... Așa că ți-am adus-o. Uite aici - i-a întins o pungă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Așa că l-a luat din scurt: ― Jupâne, știu că aștepți răsplata pentru... Așa că ți-am adus-o. Uite aici - i-a întins o pungă cu niște galbeni. Hangiul a luat-o, a drămăluit-o discret și s-a uitat la lotru ca un milog. Ochii și întreaga înfățișare spuneau: „Adică numai atât pentru toată osteneala mea?” Lotrul i-a înțeles aleanul și i-a spus: ― Ar mai fi ceva, da’ asta puțin mai încolo. Peste o săptămână-două. Hangiul, cu arsura gândului
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
-o. Uite aici - i-a întins o pungă cu niște galbeni. Hangiul a luat-o, a drămăluit-o discret și s-a uitat la lotru ca un milog. Ochii și întreaga înfățișare spuneau: „Adică numai atât pentru toată osteneala mea?” Lotrul i-a înțeles aleanul și i-a spus: ― Ar mai fi ceva, da’ asta puțin mai încolo. Peste o săptămână-două. Hangiul, cu arsura gândului la galbenii luați de lotru de la negustori și că i se cuvine o răsplată mai mare
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și întreaga înfățișare spuneau: „Adică numai atât pentru toată osteneala mea?” Lotrul i-a înțeles aleanul și i-a spus: ― Ar mai fi ceva, da’ asta puțin mai încolo. Peste o săptămână-două. Hangiul, cu arsura gândului la galbenii luați de lotru de la negustori și că i se cuvine o răsplată mai mare, a căutat un motiv să-i forțeze mâna: ― Numai că săptămâna viitoare vin jandarii să scotocească prin împrejurimi și știi cum e. Nu dai, au doi ochi. Dacă dai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Numai că săptămâna viitoare vin jandarii să scotocească prin împrejurimi și știi cum e. Nu dai, au doi ochi. Dacă dai, au doar unul sau nici unul. Depinde cât ai scos din pungă... ― Bine. Ține și pe aiștia - i-a aruncat lotrul încă o pungă cu câțiva galbeni. Ai, însă, grijă să nu mă superi! Că dacă aflu că nu au venit jandarii... - a sfârșit lotrul vorba, cu o privire mai puțin prietenoasă. ― Mă știi pe mine că umblu cu cioara vopsită
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
sau nici unul. Depinde cât ai scos din pungă... ― Bine. Ține și pe aiștia - i-a aruncat lotrul încă o pungă cu câțiva galbeni. Ai, însă, grijă să nu mă superi! Că dacă aflu că nu au venit jandarii... - a sfârșit lotrul vorba, cu o privire mai puțin prietenoasă. ― Mă știi pe mine că umblu cu cioara vopsită? La mine una-i una și două îs mai multe. Da’ uite că Irinuța vine cu cele trebuitoare unui bărbat ca dumneata... Eu am
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
aici bani, ca să-mi faci rost de niște așternuturi domnești, că îi mai mare rușinea. Dorm pe rogojină. ― Dacă poimâine le ai, e bine? ― Să mi le trimiți prin fecior. ― N-avea nici o grijă. Poftă bună! ― Mulțumesc, jupâne - a răspuns lotrul doar din gură, fiindcă ochii urmăreau plutirea cu unduirile șoldurilor și zvâcnetul sânilor sub iia hangiței. Simțea că îi arde toată ființa... În sfârșit, a ajuns în fața lui: ― Uite, ți-am adus ce știu că îți place. Să mănânci cu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Simțea că îi arde toată ființa... În sfârșit, a ajuns în fața lui: ― Uite, ți-am adus ce știu că îți place. Să mănânci cu plăcere, i-a urat ea cu glas tremurat. ― Da’ ce-i cu tine? - a întrebat-o lotrul cu îngrijorare. ― Nu-i nimic. Doar că m-ai lăsat... și nu ai mai venit, atâtea zile! ― Am avut treburi, da’ spune-mi, fiertura adusă de mine îi de leac? ― Dacă nu era cum trebuie, nu te așteptam - a răspuns
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
era cum trebuie, nu te așteptam - a răspuns ea, privindu l în ochi. ― Atunci, mâine seară, înainte de primul cântat al cocoșilor, te aștept la portiță. Să vii! ― Am să... - nu și-a sfârșit ea vorba, lăsând mâna moale în palma lotrului... Mergeau cu repeziciune. Inima le bătea să le spargă coșul pieptului... Lotrul o ținea de mijloc, săltând-o peste locuri mai puțin prietenoase... În sfârșit, au ajuns. A luat-o în brațe și a trecut o peste prag, ca pe
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ochi. ― Atunci, mâine seară, înainte de primul cântat al cocoșilor, te aștept la portiță. Să vii! ― Am să... - nu și-a sfârșit ea vorba, lăsând mâna moale în palma lotrului... Mergeau cu repeziciune. Inima le bătea să le spargă coșul pieptului... Lotrul o ținea de mijloc, săltând-o peste locuri mai puțin prietenoase... În sfârșit, au ajuns. A luat-o în brațe și a trecut o peste prag, ca pe o mireasă. A aprins lampa, după care a ieșit, să vadă dacă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
în brațe și a trecut o peste prag, ca pe o mireasă. A aprins lampa, după care a ieșit, să vadă dacă în jur e liniște. Când s-a întors, șerpoaica se afla deja sub plapumă, acoperită până peste ochi... Lotrul nici nu și-a dat seama când s-a văzut gol. A smuls plapuma. De sub ea i s-a arătat trupul hangiței, nud și îmbietor... Două brațe albe întinse spre el îl chemau ca o genune!!!... În clipa următoare, amândoi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]