6,058 matches
-
Vârful Petreasa din comuna Horea, locul unde s-a produs tragedia, sâmbătă a fost oficiată o slujba de părăstas, ocazie cu care Romanița Iovan a depus și o coroană de flori. "Poate, din cer, pe avion stelar, la manșa cu luceafărul de seară, să mai coborî la Albert (fiul lui Adrian Iovan - n.red.) și, arar, să-l vezi cum crește, ca să nu te doară", a fost scris pe panglică coroanei. Tot în cinstea lui Adrian Iovan, prietenii săi, vor petrece
Romanița Iovan, mesaj emoționant la șase luni de la moartea lui Adrian Iovan () [Corola-journal/Journalistic/23353_a_24678]
-
la cade c te-o lacrim mai mare ca polariza, și fără să vreau am ajuns la ș î â ș î aceste ferestre ale sufletului se vedea lumea. A a s-a nt mplat i n acest capătul potecii. Luceafărul lumina că cineva este înăuntru; un zâmbet Ianuarie. De data asta, am prins-o-n acum în toată splendoarea lui, iar aerul â ș âă ș î ă bl nd i ad nc melancolic... “Omul palm i n oglinda ei
Vis cu Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Miruna Ocnărescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_53]
-
cu întârziere și nu în publicațiile din țară. Reacții au existat totuși și până la urmă, ele tot la USR au condus, cum se va vedea mai departe. Pionier a fost regretabilul Artur Silvestri, fostul meu student, care a publicat în „Luceafărul” o pledoarie în favoarea lui Ion Gheorghe, care merită reamintită pentru desăvârșita ei stupiditate, căci fie și de reacredință e greu să vorbim. Pe scurt, informatorul colonelului de Securitate Ilie Merce susținea, nici mai mult, nici mai puțin, că publicarea în
Lao Tse și USR by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2371_a_3696]
-
iubitei reale creativitate, de nemurire, de geniu, devine pentru călugărul Dan o îi va readuce izvorul fericirii și prefigurând „cununile de stele” din obsesie și din filele ei, ca dintr-o cutie creativității, al „geniului”: „Așa-i că cerurile nemuritorului Luceafăr. În a P a n d o r e i , i z v o r ă s c t o a t e astfel te cheamă. Nu se poate să te brațele Mariei, călugărul Dan simțea nenorocirile. Vrea să afle
Mihai Eminescu "Sărmanul Dionis". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
generații și generații de strămoși, de naturalul și arheul românesc, un ceva ce nu se poate compara cu nimic, un fluid și o legătură tainică de care Amoraș era legănat și adormit în timp ce încerca să descifreze formațiunile de stele căzătoare, luceafărul de seară și Calea robilor, apoi stelele se apropiau excesiv, se colorau în galben, roșu, verde, una din ele încorona capul frumos al Mariei, aceasta era îmbrăcată într-o rochie verde și cu trenă lungă, părul îi ajungea până la călcâie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92550_a_93842]
-
diamantin, Amoraș a apăsat zoom-ul calculatorului și ochii iubitei lui și-au apropiat verdele smarald până la ochii lui, apoi a fost cotropit în întregime de marea cea verde, făcea parte din ea, așa compuși au plecat în zbor de luceferi printre stele, se opreau, se roteau intr-un dans fără muzică, pluteau, pluteau...”. Deși localitățile unde se desfășoară acțiunea cărții de față sînt din Moldova, provincie a României (Vaslui, lași, Piatra Neamț, etc), autorul nu face caz de provincialism. Oriunde poate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92550_a_93842]
-
înconjurate de paji, feți-frumoși și crai cu bărbi albe[18], domni cu mitre și boieri sfătoși, curți regești, împărătești ori domnești, cavaleri cu platoșe și zale, domnițe cu veșminte somptuoase se perindă dinaintea noastră majestuos, în „Călin (file de poveste)”, „Luceafărul”, „Mănușa (după Fr. Schiller)” sau „Scrisoarea a IV-a”[19]. Castelul medieval devine un laitmotiv prezent și în scrieri fără legătură cu „Evul miez”. Astfel, chiar și în unele poeme dacice, Eminescu face un transfer de medievalitate, de atmosferă medievală
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
courtois), garnisită cu menestreli și trubaduri, înzestrați cu ghitare și voci, însoțită de doamne și domnițe, plasate în balcoanele castelelor negre ori la „ferestrele arcate”, oglindite-n lacuri, în așteptarea îndrăgostiților (cavaleri în zale ori zburători), așa cum se întâmplă în „Luceafărul”, în „Călin (file de poveste)”, în „Călin Nebunul”, în „Scrisoarea a IV-a”, în „Mănușa (după Fr. Schiller)” sau „Diamantul nordului (Capriccio)”[23]. Numai că, spre deosebire de Evul Mediu real, din societatea cavalerească occidentală, dragostea la Eminescu nu este un joc
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Numai că, spre deosebire de Evul Mediu real, din societatea cavalerească occidentală, dragostea la Eminescu nu este un joc curtenesc facil (cum face Cătălin ca s-o atragă pe Cătălina), ci este „farmec sfânt”[24], este esență și eternitate (așa cum o vede Luceafărul). Sunt ilustrate, de asemenea, trecătoare episoade tipice (ca alchimistul, căutător al aurului sau filosoful, chinuit de taina universului), chipuri și portrete de artiști (Rafael, Michelangelo sau Corregio), apar nume concrete de personaje legendare sau reale (Arald, regele avar, regele Nord
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
trecuți, din ambele dinastii ale Basarabilor și Mușatinilor, cu binecuvântarea acestora: „Moldova cu stejari și cetini/ Ascunde inimi mari de domn,/ Să bem cu toți, să bem, prietini,/ Să le vărsăm și lor în somn./ Pân’ la al zilei blând luceafăr/ Să bem ca buni și vechi tovarăși;/ Și toți cu chef, nici unul teafăr,/ Și cum sfârșim să-ncepem iarăși.” Tot secretul existenței glorioase a țării se bazează pe vin: „Căci are-n sân Moldova noastră/ Viteze inimi de creștin;/ Tineri
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Consiliului de Administrație a SRTV, perioadă în care a realizat numeroase anchete și talk-show-uri. Ca realizator de televiziune, a mai colaborat la Antena 1, Prima TV, TVRM, Nova TV și OTV. Ca scriitor a debutat în anul 1977 în revista “Luceafărul”. A publicat proză în reviste literare, precum “SLAST”, “Luceafărul”, “Adevărul literar și artistic”, fiind inclus și în antologia “Călători în Arcadia” (2000). A publicat romanul “Vremea șacalilor”, precum și volumele de proză scurtă ”Noaptea dintre milenii” (2011) și ”Semințele ca niște
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
realizat numeroase anchete și talk-show-uri. Ca realizator de televiziune, a mai colaborat la Antena 1, Prima TV, TVRM, Nova TV și OTV. Ca scriitor a debutat în anul 1977 în revista “Luceafărul”. A publicat proză în reviste literare, precum “SLAST”, “Luceafărul”, “Adevărul literar și artistic”, fiind inclus și în antologia “Călători în Arcadia” (2000). A publicat romanul “Vremea șacalilor”, precum și volumele de proză scurtă ”Noaptea dintre milenii” (2011) și ”Semințele ca niște schije” (2014). Colaborează la revista “Punctul critic” (2010) condusă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
edificatoare, tocmai pentru a ilustra susținerile, îndreptățite, de mai sus! Antologia aceea se numea „Ne chemă Ardealul”, când ostașii Armatei Românie cântau: „Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă”, însuflețiți de versurile din „Treceți, batalioane române, Carpații!”. Pe prima pagină a revistei „Luceafărul” din luna iunie 1941, referindu-se la diktat și la Ardealul furat, Mihai Beniuc publică poezia „Lui Octavian Goga”, închinată memoriei poetului „cântării pătimirii noastre”, ducându-și somnul veșnic la Ciucea: „Vestite, cântăreț al jalei noastre, / Octavian Goga din Ardeal
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
O anacronică Ifigenie, cu obârșia în Aulida sau în Taulida, de pe vremea lui Eschil, Sofocle și Euripide, dar pripășită la revista „Luceafărul de dimineață”, simte sadica plăcere de a pune etichete, în funcție de digestia sau indigestia sa cerebrală, pe unele reviste care au „tupeul” de a ieși în lume, fără girul domniei sale. O fiară mușcă numai în măsura în care este amenințată sau încolțită. Când mușcă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92737_a_94029]
-
măcar, pe textele propriei reviste, în care cântă „CUCU’, din cauza „pierderii legăturii CU CUltura”. Datele tehnice ale revistei ne faultează la tot pasul: mai întâi „Prezentare revista Luceafărul” (genial, nu?); în același timp, aflăm că revista nu se mai cheamă „Luceafărul de dimineață”, ci „Luceafărul” (ingenioasă fentă, nu?); după un dribling de mondiale, ne îmbogățim cunoștințele: revista - care dintre ele? - este „săptămânal de literatură și arte”, iar pe frontispiciu vedem că e „lunar de cultură”. Așa, da! Un luceafăr lunar, mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92737_a_94029]
-
reviste, în care cântă „CUCU’, din cauza „pierderii legăturii CU CUltura”. Datele tehnice ale revistei ne faultează la tot pasul: mai întâi „Prezentare revista Luceafărul” (genial, nu?); în același timp, aflăm că revista nu se mai cheamă „Luceafărul de dimineață”, ci „Luceafărul” (ingenioasă fentă, nu?); după un dribling de mondiale, ne îmbogățim cunoștințele: revista - care dintre ele? - este „săptămânal de literatură și arte”, iar pe frontispiciu vedem că e „lunar de cultură”. Așa, da! Un luceafăr lunar, mai merge! În curând, se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92737_a_94029]
-
mai cheamă „Luceafărul de dimineață”, ci „Luceafărul” (ingenioasă fentă, nu?); după un dribling de mondiale, ne îmbogățim cunoștințele: revista - care dintre ele? - este „săptămânal de literatură și arte”, iar pe frontispiciu vedem că e „lunar de cultură”. Așa, da! Un luceafăr lunar, mai merge! În curând, se marchează și golul care plutea în aer! Întrucât, aflăm că revista este „CU Renume”! CURat murdar, coană Ifigenie, sau coane Ifi-Geniu! Acum se înțelege de ce unele reviste sunt proaste? Nu au nici „CUCUltură”, nici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92737_a_94029]
-
ca niciodată...”, da’ mai departe nu mai știu. Mi l-a citit sora mea, Cici, care e-n clasa a IV-a...” - am turuit eu fără oprire, ca să nu uit ce vroiam să-i spun. Da! Acesta este un poem, ”Luceafărul”! Mihai Eminescu a fost un poet! Cel mai mare poet al nostru!... Și eu am scris... Romane și povești...” Și ce povești ați scris?” - am întrebat eu, neîncrezător. ”Frumoase, de exemplu: Nada florilor” ”Nada florilor?!... Nu se poate!” - l-am
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
de-o imortelă. Și am pornit la drum, urcată-n Carul Mare Dorind s-ajung la stele, să îmi găsesc scăpare Din brațele-nghețate dar dulci ale-amintirii, Din bocet nerostit, din strigătul iubirii. Am dat în drumul meu întâi peste luceafăr Și m-am topit de dragu-i văzând că încă-i teafăr Și-mi murmură cu jale și cu un zâmbet trist Că va mai sta pe-acolo, cât și eu mai exist. Am străbătut apoi, la pas, Calea Lactee, Saturn mi-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381673_a_383002]
-
aducem aproape poezia Doar tu: “Ne-nvăluie amurgul ca o manta din flăcări,/ Ne-alintă pielea-ncinsă de ludice văpăi,/ Respiră luna-n plete ce-ți curg suav pe umeri,/ Dar eu văd paradisul numai în ochii tăi./ Suspină blânda noapte, luceferii se-nchină/ La frumusețea care răzbate peste zări,/ Zefirul nemuririi natura îl respiră,/ Parfumul tău îl caut, și-aici, și-n depărtări.” Printr-o fereastră prin care privește, poeta ne face să-l observăm și noi pe acel Musafir prin
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
nu fac decât să dea o libertate totală actorului păpușar de a se exprima liber și mai ales de a se «juca» spre bucuria și deliciul celor mici din sală.”, (dezvăluire făcută de către actorul la Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul” din Iași, regizorul, scenaristul, scriitorul Toma Hogea, lui Dan Constantin Agheorghiesei, student anul III, Teatrologie („Jurnalism teatral”). După cum circul și-a dobândit o faimă eronată prin aceea că unele manifestări în parlament, stradale, domestice, de multe alte tipuri caraghioase, sunt
TOMA HOGEA. SĂ SE DEA SFORI ŞI PĂPUŞI ACTORILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381801_a_383130]
-
nu e meschin, nu detunează grenade în societate, teatrul de păpuși e fereastră, cale și rază spre lumea interioară a copiilor mici, dar și a „copiilor” de toate vârstele”! Actorul păpușar, regizorul, scenaristul, scriitorul, de la Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul” din Iași, Toma Hogea este unul dintre strategii cuceririi acestei lumi cu o escadrilă de gală a păpușilor sale abile în a încheia o pace de catifea printr-o invazie în viață a povestei. La evenimentul lansării cărții în cinci
TOMA HOGEA. SĂ SE DEA SFORI ŞI PĂPUŞI ACTORILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381801_a_383130]
-
Gastro și restaurante Café Crêpes & Sandwiches Luceafărul De curând, pe strada Bastionului lângă Liceul „O. Goga” s-a deschis o unitate comercială cu o ofertă inedită în peisajul comercial sibian, Café Crêpes&Sandwiches Luceafărul, un loc în care poate fi savurat gustul rafinat al clătitelor de sorginte
Café Crêpes amp; Sandwiches Luceafărul [Corola-blog/BlogPost/98275_a_99567]
-
Simona Tache Mi-a picat în mână cu întârziere ziarul 7 Plus de luni, unde am gasit o declarație a Marilenei Nițu, fostă iubire a poetului Miron Cosma, Luceafărul Lignitului. V-o dedic, de ziua celuilalt Luceafăr: “Eu mă îngraș mai mult în partea de sus, astfel că mi se măresc buzele.”
Veronica Micle a zilelor noastre are probleme cu buzele by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21159_a_22484]
-
Simona Tache Mi-a picat în mână cu întârziere ziarul 7 Plus de luni, unde am gasit o declarație a Marilenei Nițu, fostă iubire a poetului Miron Cosma, Luceafărul Lignitului. V-o dedic, de ziua celuilalt Luceafăr: “Eu mă îngraș mai mult în partea de sus, astfel că mi se măresc buzele.”
Veronica Micle a zilelor noastre are probleme cu buzele by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21159_a_22484]