951 matches
-
pe dealuri, garduri vii înecate în verdeața grădinilor. Soare, priveliști somnoroase. Și trecători care, când se iveau la capătul unei străzi, păreau că înaintează veșnic fără să ajungă vreodată în dreptul tău. Casa bunicii se afla la marginea orașului, în locul numit „Luminișul din Vest”: o astfel de coincidență (Vest-Europa-Franța) ne distra grozav. Clădirea aceea cu trei etaje, construită prin 1910, trebuia să inauguerze, conform planului unui guvernator ambițios, un întreg bulevard purtând amprenta stilului modern. Da, clădirea era o replică îndepărtată a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
început rușinoasă. Charlotte murise și, în locul Stalinkăi, conform spuselor lui Alex Bond, fusese construit un stadion. Nu putea exista o dovadă mai palpabilă a dispariției totale, definitive. Dar bucuria era mai puternică. Izvora din clipa aceea trăită în milocul unui luminiș, în bătaia vântului de stepă, în tăcerea senină a acelei femei stând în fața a patru arbuști, sub frunzele cărora ghiceam acum ciorchini fragezi. Din mers, mă uitam din când în când la fotografia femeii în pufoaică. De-acum înțelegeam ce
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
se-nalță, ca o prispă, minunata așezare pe care și-au ales-o dacii pentru Întăriturile lor. Din jos, În marginea pădurii, Încep deodată crengile să se miște, ca-nfiorate de o suflare de vânt, și cele dintâi coifuri ies În luminiș. Un șuier ca de vijelie ș-o răpăială de grindină cutremură valea. O pânză mișcătoare de săgeți zbârnâie deasupra pământului, Între cele două puteri. Dar pânza se scurtează. Zidul ce scapără de izbirea săgeților se-mpinge tot mai aproape, tot
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
auzea decât freamătul ușor al frunzelor copacilor. În depărtare Însă, dinspre Brașov, se deslușeau Împușcături, semne ale unor bătălii. Soarele se ridicase deasupra munților, poleind cu razele sale de aur panglica pârâului. Tânărul Gheorghe urca mereu. Curând ajunse aproape de un luminiș. Lăsă pe pajiște sacul de merinde În care avea muniția, Își rezemă arma de un copac și Își răcori obrazul cu apă rece. Apoi porni mai departe. Dar abia făcu câți pași și adierea ușoară a vântului Îi aduse În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu multă grijă. Iscodi atent cu privirea Împrejurimile. Nu se zărea nimic deosebit. I se păru, totuși, că aude frânturi de vorbă. După ce mai Înaintă câțiva metri, desluși clar cuvinte străine. Târându-se pe coate și genunchi, ajunse la marginea luminișului În spatele unei stânci. Acolo, cu grijă Își săltă capul, dar numaidecât Îl trase Înapoi, pitindu-se după stâncă. Nu departe de el zărise un Întreg grup de hitleriști. Ca să-i vadă mai bine și pentru a nu fi observat se
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
saturată de cultural și livresc, elaborată sub semnul unei mari exigențe artistice. O sursă de inspirație e aflată în mitologia culturii universale (Gauguin, Rembrandt, Cântecul lui Roland, Sfinx, Columb, Muntele Fuji), versurile echivalând cu „un spectacol de candori, purități și luminișuri, stimulat de o deschidere sufletească largă către viața identificată orfic cu cântecul” (Mihai Cimpoi). Vocația pentru eseu a poetului transpare în paginile din Imaginea în artă, Iarba fiarelor, Tovarășul nostru de drum, Poezia (1964), Cadran solar (1966), Eseuri (1967). Căutarea
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
Lunca, j. Galați - 12.IV.1974, Galați), poet și publicist. În 1923 a absolvit Școala Normală „C. Negri” din Galați. Primele versuri le-a publicat în „Licăriri”, revista liceenilor gălățeni, editată de Cercul literar „V. Alecsandri”. Colaborează și la revista „Luminișuri”. Își începe activitatea pedagogică și culturală în localitățile transilvănene Filea, Năsăud, Târgu Mureș, unde redactează revista „Astra”, în care publică versuri, articole, folclor. În 1934 se afla la Galați, ca inspector școlar al județului Cahul. Concomitent cu munca pedagogică, a
HONDRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287445_a_288774]
-
LUMINIȘURI, publicație apărută la Craiova, lunar, din ianuarie până în mai 1932. Cuvântul înainte, semnat de Mircea Lepădatu, vorbește de nevoia de „unitate în șirul generațiilor noi”, cu idei mergând în direcția tradiționalismului și denunțând faptul că „etnicul se înăbușă”. Semnează poezii
LUMINISURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287916_a_289245]
-
atmosfera literară a publicațiilor socialiste. În primul volum, Poezii (1894), S. amintește melancolia eminesciană în versuri de o armonie corectă și abordează tema socială pe linia unui umanism sentimental. Ulterior - De demult... (1897), Pe-același drum (1900), Câteva clipe (1904), Luminișuri (1910) - poetul evoluează spre sămănătorism, cultivând pastelul rural și idila. Chiar dacă, uneori, evocarea poartă amprenta, sinceră, a nostalgiei după copilărie, motivul dorului de căsuța din sat, o anumită figurație (ciobănași, păstori, copile) și atitudini-clișeu (doinind, plângând, la râu, la horă
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
autorului. Aceste accente sunt totuși rare, impresia generală fiind aceea de lipsă a culorii și de convențional, de sentimentalism și edulcorare a stilului. SCRIERI: Poezii, București, 1894; De demult..., București 1897; Pe-același drum, București, [1900]; Câteva clipe, București, 1904; Luminișuri, Iași, 1910. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 278-279; Sanielevici, Încercări, 83-86; Chendi, Pagini, 470-474; Anghel-Iosif, Portrete, 35-38; Aderca, Contribuții, II, 79-80; N. Iorga, O viață de om așa cum a fost, București, 1984, 24, 62, 120, 158, 543-544; Călinescu, Ist. lit.
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
Galați; aici anima, alături de Alexandrina Scurtu, un cenaclu literar și revista „Dunărea”, unde, sub înrâurirea companioanei sale, îi apăreau, în vara lui 1919, câteva sonete, acesta fiind, probabil, și debutul său în presă. Colaborează și la alte publicații gălățene, ca „Luminișuri”, „Scânteieri” sau „Cuvântul Galaților”, în această perioadă numele ei începând să circule în gazete cu orientări diverse, din toată țara: „Luceafărul”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Neamul românesc literar”, „Însemnări literare”, „Viața românească”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Cronica ilustrată”, „Năzuința
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
Chendi și St. O. Iosif, iar un articol-program semnat de Chendi, Semne bune (1/1903), mărturisește o mai decisă îndrumare a revistei spre sursele de inspirație istorică: „Studiul istoriei este cărarea cea mai sigură pe care putem să ieșim la luminiș. Pe urma lui e natural să apară o literatură de nobile năzuinți, căci ne vom ordona astfel sentimentele, ne vom disciplina gândurile, vom relua raporturile cu scriitorii vechi, cu limba și poezia veche, cu credințele poporului, ne vom regăsi pe
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
vremii politice, literare și economice”, „Țara noastră”, iar Perpessicius răsfoiește „Revistele literare franceze”. Nedestinată publicării de literatură, S.m.i. și a. inserează totuși câteva texte, în numerele târzii, când deriva financiară îi perturbă vădit programul. Camil Petrescu semnează poezie: Un luminiș pentru Kiksikém, În prag, Nimfa, Cearta, Vanitas, Cântecele mele; Petre Cătunaru, o nuvelă, Logofătul Nicoară. Pot fi citite și câteva traduceri: a lui F. Aderca din drama utopică R.U.R. de Karel Capek, a lui Tudor Mușatescu - un fragment
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
Erbiceanu, Viața și activitatea preasfințitului Neofet Scriban, București, 1888; D. Lascăr, P. S. Neofit Scriban, București, 1898; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 176-178; Iorga, Ist. Bis., II, 260-262; Horia Oprișan, Un prelat poet: Neofit Scriban, „Îndreptarea”, 1933, 53; Dionisie I. Udișteanu, Luminișuri din viața sufletească a călugărilor Scriban, Mănăstirea Cernica, 1939; Mircea Păcurariu, Arhiereii Neofit și Filaret Scriban, MM, 1959, 1-2, 1970, 1-2; Dicț. lit. 1900, 773-774; Păcurariu, Dicț. teolog., 398-399. R.Ș.
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
în Vârsta sărutului (1963), Noapte de echinox (1964), Poezii (1966) ritmurile argheziene, în special de „creion” și „copilărești”, utilizate și în unele dintre numeroasele versuri pentru copii ale lui T., sunt concurate de ritmuri ca la Lucian Blaga („Prin reci luminișuri/ azi pasul mi-ndemn/ precum prin trestiișuri/ o luntre de lemn”) și mai ales de versuri libere cu funcții descriptive, analoage acelora din poemele lui Adrian Maniu: „...Târau în urma lor iepuri cenușii, mărunți, mirosind a lapte de măr,/ dar sfârtecați
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Petroșani. În 1974 devine licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București, absolvind ulterior și un curs postuniversitar de biblioteconomie. În 2003 își susține doctoratul la Universitatea „Al. I. Cuza “din Iași. Lucrează ca profesor la Tazlău, Piatra Neamț și Luminiș (1974-1979), bibliotecar la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” din Piatra Neamț (1979-1982, 1989-1991) și la o școală generală (1982-1989), purtător de cuvânt al Consiliului Județean Neamț (1992-1999) și la Primăria municipiului Piatra Neamț (1999-2001). Ulterior conduce Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
meu. Este darul pe care îl păstrez ca pe o comoară și fără de care nu aș putea trăi printre semenii mei”. Formulează și tu un răspuns la această întrebare. II. Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date. Ajuns în luminiș, își scoase tocul de scris, un toc mic-mititel, frumos-frumușel, cioplit din os, la un capăt ros și începu să scrie, ca pe hârtie, pe noua umbrelă: „Pe mine mă cheamă Țupa-Țup și de la școală acasă mă duc”. Țupa-Țup, un iepuraș
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
pădure de brazi deasă, pe unde umbra-i mai groasă, găsi o frunză de brusture, de un verde fără cusur. Și zise, văzând frunza cea mare: Asta o să mă apere de soare, când o să ies din desiș în larg, în luminiș. Și rupse brusturele, făcându-și din el umbrelă. Dar nu apucă să scrie mai mult că dinspre pădure auzi, depărtat, răzbătând până la el un lătrat... (Irimia Străuț) 1. Rescrie fragmentul, ordonând evenimentele într-o succesiune logică. 2. Găsește câte un
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
culce Fie-ți îngerii aproape, Somnul dulce! Peste-a nopții feerie Se ridică mândra lună, Totu-i vis și armonie Noapte bună! La mijloc de codru... La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniș, La voiosul luminiș, Luminiș de lângă baltă, Care-n trestia înaltă Legănându-se din unde, În adâncu-i se pătrunde Și de lună și de soare Și de păsări călătoare, Și de lună și de stele Și de zbor de rândurele Și de chipul dragei
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Fie-ți îngerii aproape, Somnul dulce! Peste-a nopții feerie Se ridică mândra lună, Totu-i vis și armonie Noapte bună! La mijloc de codru... La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniș, La voiosul luminiș, Luminiș de lângă baltă, Care-n trestia înaltă Legănându-se din unde, În adâncu-i se pătrunde Și de lună și de soare Și de păsări călătoare, Și de lună și de stele Și de zbor de rândurele Și de chipul dragei mele
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
facă „opera de regenerare”. Subintitulata inițial „Revista social-literară”, de la numărul 1/1926 devine „Revista literară, artistică, științifică”. Semnează versuri Horia Furtună (Fragment), Const. Rîuleț, I. C. Aslan, Cezar Gr. Cristea, Traian G. Stoenescu, Ștefan Sfetescu, cu proza figurează Const. P. Niculescu (Luminișuri. Destăinuirea, fragmente din românul Religia iubirii), Eugen Boureanul, Coriolan Bărbat, Petru Bănescu, iar Const. Rîuleț publică piesă Urechea mahalalei. Apar recenzii la cărți de Henriette Yvonne Stahl (Voica), Panait Istrati (Chira Chiralina), Ion Minulescu (Roșu, galben și albastru), Ștefan Petica
ŢARA VOEVOZILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290075_a_291404]
-
trăind bucurii, îndurând suferințe și, în cele din urmă, întorcându-se acasă pentru a medita în liniștea căminului conjugal asupra rostului celor trăite. Acesta este Dasein-ul, în ipostază umană, descris de Heidegger în secolul XX: „omul cotidian”, ființa privilegiată din „luminișul” (Lichtung) pădurii ontologice, dar și „ființa-întru-moarte” (Sein-zum-Tode). Ne interesează acest Ulise matur și calm de după nostos. Nu știm cursul ulterior al vieții sale. Cele câteva încercări de a continua Odiseea ale unor grammatici fără talent nu contează. Trebuie să ni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
colaborare cu Neculai Pavel, revistă gândiristă „Plai”. M. a debutat cu versuri, probabil în 1928, la „Revista tinerimii” (Dorohoi). Va colabora la „Voința școalei”, „Orion”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Însemnări”, „Înnoiri”, „Glasul Bucovinei” ș.a. Versurile, adunate în volumele Învolburări (1933), Luminișuri (1936) și Diamante albe și negre (1938), se încadrează în mișcarea iconaristă bucovineană prin fragmentarea de tip modern a imagisticii și printr-o peisagistică citadină inspirând melancolie. În colaborare cu Neculai Pavel a tipărit în 1934 un Breviar de poezie
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
în mișcarea iconaristă bucovineană prin fragmentarea de tip modern a imagisticii și printr-o peisagistică citadină inspirând melancolie. În colaborare cu Neculai Pavel a tipărit în 1934 un Breviar de poezie bucovineană contemporană. SCRIERI: Învolburări, Cernăuți, 1933; Mia, Cernăuți, 1933; Luminișuri, Cernăuți, 1936; Diamante albe și negre, București, 1938; Pe urme cosânzene, Cernăuți, f.a. Antologii: Breviar de poezie bucovineană contemporană, Cernăuți, 1934 (în colaborare cu Neculai Pavel). Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Învolburări”, VRA, 1933, 310; Pompiliu Constantinescu, Bucovina poetică (câteva observări
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
Pompiliu Constantinescu, „Învolburări”, VRA, 1933, 310; Pompiliu Constantinescu, Bucovina poetică (câteva observări), VRA, 1934, 329; N. Niculescu, „Mia”, „Gând nou”, 1934, 3; George Drumur, „Mia”, GBV, 1934, 4243; George Drumur, „Breviar de poezie bucovineană contemporană”, GBV, 1934, 4263; Teofil Lianu, „Luminișuri”, „Voința școalei”, 1936, 12-13; Ion Biberi, „Luminișuri”, MOM, 1936, 352; Eusebiu Camilar, „Diamante albe și negre”, IIȘ, 1938, 3; Mircea Streinul, „Diamante albe și negre”, BVS, 1938, 285; Teodor Al. Munteanu, O poetă din Țara Fagilor, PRV, 1938, 969; Perpessicius
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]