2,817 matches
-
suntem decât vreo patru care putem îndeplini această sarcină. - Încă nu e gata, părinte, dar nu mai e mult... E și pietros al dracului, iertare, pământul aici, greu se sapă! Au găsit și-un târnăcop de la muncitorii de la țevi. Mai lungiți puțin, cu viața de apoi, știi Sfinția Ta... Și ne socotim la urmă, cât o fi, atâta dăm. Ce să facem dacă leprele alea s-au îmbătat și-au adormit la umbră? - Îndoliată și întristată adunare, moartea ne îndurerează, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
bob de mazăre -, lăsînd-o să bîntuie pe punte luni Întregi după aceea. Pentru toate astea și cunoscîndu-le cum le cunoștea, după miezul nopții Iguana Oberlus, mînjit de sînge și cu mintea Încețoșată de alcool, zvîrli cît colo cuțitul și se lungi pe o stîncă, ferm convins că zeița Elegbá nu fusese cîtuși de puțin mișcată de efortul lui obositor și de sacrificarea unui animal care putea fi socotit, la drept vorbind, aproape o plantă. Bău ultimele picături din băutura Împuțită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și Întunecați strălucind de dorință, atît lui Diego Ojeda, cît și bărbatului care pîndea din Întuneric li se păru că apariția Niñei Carmen În acel moment era cea mai minunată și mai incredibilă din tot ce se putea imagina. Se lungi pe pătură, Își Înclină capul și Îi zîmbi lui Diego Ojeda, care Începu s-o mîngîie tremurînd, uimit fără Îndoială de faptul că acea făptură ireală și aproape divină urma să fie a lui. Se aplecă apoi s-o sărute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pînă le Împrăștie mațele la jumătatea drumului. Cincisprezece minute mai tîrziu, tăcerea puse stăpînire pe insulă și miile de păsări marine Începură să se Întoarcă, tremurînd, la locurile lor. CÎnd Niña Carmen se trezi, după ce trecuse amiaza, descoperi că era lungită pe un pat grosolan, goală și legată cu un lanț lung terminat la capăt cu un cîrlig care fusese Înfipt În mijlocul unei peșteri imense, cu pereți Înalți și lumină difuză. Îi trebui multă vreme ca să-și dea seama de realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
garantez că o să trăiești liniștită pînă cînd o să mă satur de tine... Ai priceput? Încuviință În tăcere, convinsă că vorbea cît se poate de serios, iar Iguana Oberlus Începu să-și dea jos pantalonii, În timp ce-i poruncea: - În cazul ăsta, lungește-te pe pat și desfă picioarele. Năucită, incapabilă să scoată un singur cuvînt, mută de groază, lipsită de apărare și hipnotizată ca o pasăre În fața privirii unei anaconda, Carmen de Ibarra se Întinse pe pat, Închise ochii, Își desfăcu picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
zeiță neagră putea să putrezească În mlaștinile pestilențiale din Dahomey, pentru că el, Oberlus, nu avea să mai ceară nimic nimănui. Nici măcar zeilor. Ceea ce dorea lua cu forța, iar pe cel care i se opunea Îl anihila. Și astfel, lumea Înțelegea. Lungit pe stînca lui, Își plimba luneta asupra insulei și Își zărea supușii, cu spinarea Încovoiată, muncind cu sîrg douăsprezece ore pe zi fără să scoată o vorbă sau să lase să le scape vreo tînguire. Disciplinați și supuși, nu Îndrăzneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pe-acolo. La fiecare două zile se vedea nevoit să elibereze temporar restul prizonierilor, a căror stare fizică și mentală se deteriora văzînd cu ochii, murdari, slabi și terorizați - și Își dorea cu ardoare să se Întoarcă la rutina zilnică, lungit pe culmea falezei, veghindu-și regatul, citind ore Întregi și bucurîndu-se de frumosul trup al prizonierei sale. Se gîndi chiar la posibilitatea ca portughezul să se fi sinucis, dar ideea i se păru improbabilă, fiindcă pentru asta nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
la un pas de-al meu. Roșie la următorul. Devenea argintie și aurie și apoi rămase undeva în spatele nostru, dispăru. — Sărmana, trista și dezorientata de ea, zise sora Katherine și scuipă pe podeaua de ciment. Se uită la mine cum lungesc gâtul ca să mă uit înapoi pe coridor și mă întrebă dacă am familie. Am scris: Mda, e fratele meu gay, dar a murit de SIDA. Și ea zice: — Păi, atunci totu-i bine, nu? Sari la săptămâna de după ultima vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lui. Revistele lui porno pentru gay pe care trebuia să le cumpere pentru serviciu, zicea el. La micul dejun, în fiecare dimineață, îmi arăta poze lucioase cu tipi care și-o sugeau singuri. Adunați, cu coatele agățate după genunchi și lungindu-și gâturile ca să și-o ia în gură, fiecare tip era pierdut în propriu-i mic circuit închis. Poți pune pariu că aproape toți bărbații din lume au încercat asta. Apoi Manus îmi zicea: — Asta vor bărbații. Dă-mi romantism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
noaptea femelele migrează în josul colonului spre zona perianală ca să-și depună ouăle. Zice: Dacă bănuiești așa ceva, e mai bine să-ți lipești de rect bandă adezivă transparentă, apoi să te uiți la bandă sub lupă. Viermii ar trebui să fie lungi cam de o jumătate de centimetru. Mama zice: — Bob, taci. Tata se apleacă spre mine și zice: — Zece la sută dintre bărbații din țara asta îți pot transmite viermișorii ăștia. Zice: Să ții minte asta. Aproape tot ce am în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
prima ocazie. Flash. Brandy la volan, ea se întoarce spre mine, cu ochii împăienjeniți de lacrimi și rimel, și zice: — Știi ce sunt Instrucțiunile Standard Benjamin? Brandy pornește mașina și o bagă într-a-ntâia. Coboară frâna de mână și lungește gâtul ca să vadă traficul. Zice: — Trebuie să trăiesc pe hormoni un an întreg în noul meu rol sexual înaintea vaginoplastiei. Îi spun Training pentru Viața Reală. Brandy țâșnește pe stradă și aproape am scăpat. Echipele SWAT ale poliției, cu elegante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
un cot. — E vorba de Ellis, zice domnul Parker prin ușă. Cred că ar trebui să veniți jos. Domnișoară Scotia, fratele dumneavoastră are o criză sau ceva. Medicamente și cosmetice sunt împrăștiate peste tot pe mobilierul acvamarin, și Brandy e lungită pe pardoseală pe jumătate goală într-o ploaie de pilule și capsule și tablete. — E fratele ei vitreg, strigă Brandy înapoi. Clanța se scutură. — Trebuie să mă ajutați, zice Parker. — Stai așa, domnule Parker! strigă Brandy și clanța nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
nimic din tine nu e răspunzător. Totul e un efort comun. Sub vălul meu, ating cu degetul umedul ciot proeminent al unei limbi a unui produs vandalizat. Doctorii au propus să folosească o parte din intestinul meu subțire ca să-mi lungească gâtul. Au sugerat să-mi cioplească tibiile, fibulele acestui produs uman care sunt eu, modelând oasele și grefându-le pentru a mă construi, pentru a construi produsul, o mandibulă nouă. În carnețel, am scris: osul piciorului legat de osul capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
întrebarea, ci răspunsul era important. Și pentru că nu avea încotro a zis la întîmplare: "Cum să o puneți, dom' Făinaru? Cum să v-o puneți așa, pentru că vrea șefu', doar nu sînteți un nătărău!" O clipă văzînd cum i se lungește fața, cum își face gura pungă, a crezut că a dat greș. Poate că Făinaru voia să pară un tip dat naibii, unul care vrea să lase o impresie grozavă despre el, tocmai pentru că arată destul de jalnic. Făinaru a întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ca prințul Șerban Pangratty să nu mai calce în Vladia. Puteți fi sigură că aveți în mine un aliat de nădejde. În definitiv, avem aceleași interese..." Domnișoara K.F. a strîns ușor din pleoape, albastrul ochilor devenise cenușiu și mustrător, a lungit cît a putut gestul cu care îi întindea mîna să i-o sărute, peste măsuță, ceea ce nu se făcea, "idealuri, domnule Popianu, idealuri..." * N-a trebuit să facă nimic pentru ca prințul să nu mai vină în Vladia. N-a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
e în direct aici, “talentul” local din Chattanooga, spune spilcuitul, prezentatoarea, e fix ca o pâlnie. Orice i-ar spune în casca UFI, exact aceleași cuvinte vor ieși de pe buzele ei rujate. Regizorul i-ar putea transmite: «...Dumnezeule, iar o lungim! Sări la „Adoptă un câine”, și apoi luăm publicitate», și asta va spune ea în direct. Exact ca o pâlnie. Blondina noastră, ascultându-l, nu râde. Nici măcar nu zâmbește. Așa că spilcuitul îi spune că a mai văzut talente de-astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
arată prezentatoarea de pe monitor și spune că întotdeauna prezentatoarele au freza aia într-o parte. Părul le cade pe o ureche, ascunzând-o. Asta fiindcă au o cască minusculă în care primesc indicații și repere de la regizor. Dacă showul se lungește sau trebuie să dea legătura la un accident nuclear. Blonda noastră e în turneu cu un soi de roată de exerciții pe care tot aluneci înainte și înapoi ca să slăbești. E îmbrăcată cu un costum roz mulat și colanți violet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
înapoi în camera verde. Producătoarea de platou îi va înmâna microfonul fără fir spilcuitului cu „ Investiții video”. Îi va spune Roții de Fitness: „Vă mulțumesc că ați venit, dar ne pare rău. Avem prea mulți invitați, și emisiunea s-a lungit...”. Și va pune agenții de pază s-o escorteze afară. Asta ca să poată termina rapid și să preia transmisiunea rețelei mamă - seriale siropoase și talk-showuri cu vedete - la ora zece fix. Babalâcul de pe monitor poartă aceeași cămașă și cravată ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
care trebuia să intre în segmentul F a șters-o în momentul în care a intervenit scufundarea vasului de croazieră. Apoi tipa din segmentul E - Consultantă culori, scria în căsuța ei - a șters-o când era clar că emisiunea se lungea. Apoi s-a cărat Cartea pentru copiii programată în segmentul D. Tristul adevăr e că poți să-ți tot vopsești părul în culoarea potrivită și să te prefaci că ești un material amuzant și tonic, chiar și atunci un terorist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de domnul Whittier. Desigur, fiecare dintre noi dorea să lase destulă mâncare ca să ajungă până aproape de clipa în care aveam să fim salvați. Alea două zile în care aveam să postim cu adevărat, înfometați și suferinzi, le-am fi putut lungi până la vreo două săptămâni în poveste. În carte. În film. În miniserialul de televiziune. Am flămânzi doar atât cât să căpătăm ceea ce Tovarășa Lătrău numea „pomeți de lagăr”. Cu cât mai multe proeminențe are o față, cu atât mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
fata lui Flint la școală. Ca să pună mâna pe un avion cu reacție. Ca să obțină medicamentele pentru a-l droga pe pilotul companiei de închirieri. Toate astea costă bani serioși. Ca să spunem adevărul, țâțele lui Flint deveniseră cam de speriat. Lungiți în fotoliile de piele albă, la cincisprezece mii de metri altitudine, se îndreaptă spre sud de-a lungul Mării Roșii, până la Jedda, unde o s-o cotească la stânga. Te și-ntrebi cum au făcut rost de bani ceilalți tipi care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
vadă în ochi. Sări la domnișoara de geografie și-o făcu "imorală" de la prima intrare în cancelarie a acesteia. Se ținu scai de ea până când, biata domnișoară, trebui să-și mai cumpere jumătate de metru de material și să-și lungească fustele. "Simpatia" dintre doamna Vrăjitoru și Luana era reciprocă. Îi făcea fetei zile fripte din cauza părului cârlionțat și-i punea numai note mici. Asculta un șir de copii o dată, după ce-i alinia în fața clasei. Primul elev începea să turuie lecția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
deodată interesul care i se arăta. O văzu pe fata cu codițe blonde cum îl analizează, îl fixează cu nerușinare apoi își coboară ochii în caiet și scrie. George se foi în scaun. Blonda nu-l slăbea deloc. Copiii își lungeau gâturile spre caietul fetei, ghiontindu-se. Starea de acalmie dispăruse. Băiatul își lărgi gulerul cămășii și începu să-și miște capul în toate direcțiile, atrăgând privirile dirigintelui. Când realiză că obraznica din banca a treia îi face portretul, se înroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Anetei venise cu bărbatul și cei doi băieți tocmai de la Timișoara, să petreacă concediul cu maică-sa. Tanti Vera, subțire și țeapănă, îi măsură pe noii veniți din cap până-n picioare, atât cât putu din dosul mesei. Verii bănățeni se lungiseră binișor în cei cinci ani de când nu-i mai văzuseră. Oliviu era cel mai tânăr dintre cei doi. Se făcuse un tip robust, plinuț, roșu în obraji și cu ochi iscoditori. Plin de vervă și energie, se foia tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mâna mică a Moșului și acesta se înfioră, pentru a doua oară, la atingerea buzelor lui fierbinți. Trăiau un moment pe care n-aveau să-l uite vreodată. Primăvara veni și merii se gătiră cu flori de nuntă, zilele se lungiră iar una din ele îi aduse Luanei împlinirea a optsprezece ani de viață. Refuză, cu hotărâre orice idee de aniversare. Primi felicitările neamurilor și sărbători alături de Sanda, cu un tort de ciocolată în față. Apoi, într-o altă zi, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]