6,186 matches
-
cavitatea înspăimântătoare a morții telurice, prin poarta deschisă a cimitirului. Oamenii vii sunt și ei niște creaturi fără gândire, veniți dintr-o lume întunecată a morții: Cei vii se mișcă și ei descompuși, / Cu lutul de căldură asudat... (Cuptor), acel lut uman cu care Creatorul a învelit, ca într-un templu al minunii, miracolul vieții: Omul începuse să vorbească singur.../ Și totul se mișca în umbre trecătoare - / Un cer de plumb de-a pururi domnea, / Iar creierul ardea ca flacăra de
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Anuitatea_efectului_maladiv_in_poezia_bacoviana.html [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
Inspirat de poemul lui Gérard de Nerval „El Desdichado") Nu domnesc peste Umbre, Nu domnesc în Tenebre, Dar sunt Neconsolată. Domniță sunt a tatei, Și Turnul meu se-nalță Semeț, pe ale-Arminiei Tărâmuri, iar stelele-mi Pierit-au demult, demult... Lutul mi-a amuțit, Iar pianul mi-e orfan Și zace într-un colț, Rumegându-și Tristețea... Inima-mi răvășită Plutește-ușor pe Mare... Pe-o Mare Italiană. În Grota de azur Eu n-aș putea să-înot; Doar nu sunt o Sirenă
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1424690909.html [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
daruindu-se își zămislesc copii. Tăcerile din mari chiar inainte de furtună, Fug de nesincera și prefăcuta lor duplicitate, Care se- aseamănă doar cu tăcerile din luna, Cănd fără de încredere ne-ascude-o jumătate. Și sunt tăcerile mormintelor fără de nume În care lutul a- nghitit copii pierduți eroi, Suflând tristă tăcere a dorințelor postume, Ca un preludiu al disperării tăcerilor din noi. Neurletul acestei neputințe înspăimânta, Lipsa curajului de-a nu-ți tăcea iubirea, Eternă omenire a tăcerilor care cuvânta, Doar netacerea ta
LA INCEPUT A FOST... de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1462701918.html [Corola-blog/BlogPost/382618_a_383947]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > CASA PĂRINTEASCĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului CASA PĂRINTEASCĂ. Casa din lut bătut cu pleavă, Acoperită cu draniță de brad, Grădina cu meri și cu otavă, Unde mă-ntorceam cu drag. Ochii blânzi ai mamei nu erau, Trecuți demult în neființă, Eu totuși îi vedeam mereu, Și îi purtam în conștiință. Fântâna
CASA PĂRINTEASCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Casa_parinteasca.html [Corola-blog/BlogPost/355211_a_356540]
-
mi în schimb/ O oră de iubire.[...] El tremură ca alte dăți/ În codri și pe dealuri,/ Călăuzind singurătăți/ De mișcătoare valuri;/ Dar nu mai cade ca-n trecut/ În mări din tot înaltul:/ - Ce-ți pasă ție chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul?/ Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece,/ Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor și rece. „Trecut-au anii'' este de asemeni poezia celei de a doua părți a vieții: Trecut-au
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
geme Toți anii-nlăcrimați și-o floare de mirese... M-or îngropa furtuni și amintiri vor plânge Și nimeni nu va ști pe unde-oi fi. Și dor Va vrea să cânte iar în lacrima din sânge Rămasă undeva, prin lutul florilor... Când ramuri vor primi descântecu-nvierii Și ploaia de lumină va înflori din nou Doar brațele s-or frânge și-n amintirea serii Un vis și-o primăvară vor mai stârni ecou... Și nu mă plângeți, frunze și muguri ne
ZVÂCNIRE NOUĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 by http://confluente.ro/Zvacnire_noua_violetta_petre_1363712515.html [Corola-blog/BlogPost/345335_a_346664]
-
unui teatru în patru acte, volumul „Nemitarnice” ne ofera patru trepte în ascensiunea către înțelesul etern al poeziei. Astfel, pentru început, privim „Prin ochiul mării”, după aceea identificăm un „Armaghedon cu un alt nume”, mai departe înțelegem metaforă „Căutătorilor de lut”, pentru că în final, să avem parte de „Zborul ancestral”. Patru trepte în devenire, de fapt patru trepte ale cunoașterii și tot atâtea etape în înțelegerea lirismului profund al lui Theodor Damian. „Marea se apleacă pe fereastră/ eram în spatele ei/ și
TEME SI SIMBOLURI CRESTINE IMPLETITE IN EXPERIENTA CONCRETA A ZILELOR NOASTRE de OCTAVIAN CURPAŞ, SURPRISE, ARIZONA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Teme_si_simboluri_crestine_impletite_in_experienta_concreta_a_zilelor_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349721_a_351050]
-
lirismului profund al lui Theodor Damian. „Marea se apleacă pe fereastră/ eram în spatele ei/ și numărăm apele/ apele și culorile/ zvâcnetul și culorile/ curajul nerușinat/ revărsarea cu gust și rafinament/ când totul e pe potriva/ că torsul pisicii pe cuptorul de lut/ iarnă la țară// O, ochiul mării de cucuvea/ noroc că nu face asta/ în fiecare zi/ că pe mulți i-ar trage în ea.” („Ochiul mării”) „Marile poeme ale țării” Sensul poetic nu se descifrează totdeauna ușor, este nevoie de
TEME SI SIMBOLURI CRESTINE IMPLETITE IN EXPERIENTA CONCRETA A ZILELOR NOASTRE de OCTAVIAN CURPAŞ, SURPRISE, ARIZONA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Teme_si_simboluri_crestine_impletite_in_experienta_concreta_a_zilelor_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349721_a_351050]
-
cu zăpușeală. Băiatul a cumpărat două doze de bere și un pachet de țigări Camel. I-a dat Mădălina bani, el de unde? Erau o puzderie de stele pe cer. Luna apăruse din spatele unui plop înalt. Le zâmbea îngăduitoare. Băiatul a lut-o de mână. Avea încredere în ea, sigur o să-l ajute să ajungă și el în Grecia. S-au sărutat sub clar de lună. - Spune-mi, tu ce ai lucrat în Grecia? întrebă cu un fel de sfială băiatul. - Am
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_te_trage_ata_1_.html [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
Și-o liniște-amară domnind peste grinduri. Cortine de aburi crescute din valuri Falduri dansând, curcubeice unde, O iolă rebelă prin vremuri fecunde Și zei ponosiți care zburdă pe maluri... Răzbat voci din pietre sub tălpi ostenite Și țipete sparte din luturi aride Afrodite lascive mai trec, insipide, Spre ritul sălbatic în haine cernite. Poposește pe țărm, cu visele-scuturi, Un biet pescăruș cocoșat de poveri. Mă privește discret - îl văzusem și ieri Desculță, călcând peste urme de fluturi... Limassol, Cipru, 18 iulie
DESCULŢĂ, CĂLCÂND PESTE URME DE FLUTURI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Desculta_calcand_peste_ur_georgeta_resteman_1374141275.html [Corola-blog/BlogPost/364243_a_365572]
-
Ioan Paul II, n-a avut forța să contribuie la refacerea unității creștine. În consecință Rusia e puterea cea mai imprevizibilă (vezi Siria, Caucaz, ocupația militară din Moldova etc.) pentru că aspira la refacerea imperiului, Uniunii Eur-Asia. Proiect cu picioare de lut, pentru că rușii sunt tot mai puțini, exporta numai materii prime, iar vecinii devin tot mai puternici. Un cerc vicios. Asta ne indreptățește să sperăm că Moscova și Roma vor găsi un modus vivendi înainte de aniversarea unui mileniu de la Marea Schisma
ROMÂNIA 2030 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_romania_2030_viorel_roman_1377074312.html [Corola-blog/BlogPost/358556_a_359885]
-
locul...(vorba poetului: din apă, Doamne, m-am născut/ și m-aș întoarce-n apă!)...Gata, am ajuns la hectar, dăm jos bagajele, iese soarele, norii se duc la alt praznic, mătușa cea mai mare dejugă boii!...până se zvântă lutul, până se face bun de prășit, nu durează mult!...Și, mai o melodie, mai o vorbă de duh, mai o glumă, mai un vis călare pe libelulă!...gata, soarele frige, unchiul dă iama la traista cu mere, mătușile scuipă în
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
din ochi, câte o postață, o duc până la capătul stabilit...și tot așa. Deoarece țărâna-i jilavă, sapele se încarcă, se îngreunează, trebuie scuturate. Adică, doi câte doi, oamenii de câmp își lovesc muche în muche aceste unelte fundamentale până când lutul cade, până când se aude pe dealul celălalt, până când se simte ecoul amestecându-se cu fratele lui făcut de sapele altor și altor văi și dealuri și sfinți cu pestelcă și opinci...până când soarele se proțăpește în toiul amiezii, când mătușa
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
Ștefan Luchian dozează foarte bine culorile, creeând armonie. Dacă privim cu atenție fiecare tablou în parte, observăm că artistul a ales vase deosebite ca formă și materialitate, tocmai pentru a oferi alternanțe vizuale și coloristice, evitând monotonia. Ulcica aceasta de lut contrastează cromatic cu florile, ce par a se grupa în jurul său. Petele de roșu, alb, negru ce redau corolele florilor creează un ritm și o muzicalitate prin dialogul susținut cu verdele crud al vasului de lut. La Ștefan Luchian fiecare
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
monotonia. Ulcica aceasta de lut contrastează cromatic cu florile, ce par a se grupa în jurul său. Petele de roșu, alb, negru ce redau corolele florilor creează un ritm și o muzicalitate prin dialogul susținut cu verdele crud al vasului de lut. La Ștefan Luchian fiecare tablou surprinde o stare, un gând, o trăire. De la albăstrele vivace trece către cumințenia anemonelor, ca apoi să se întoarcă spre dansul petalelor de crizanteme. Fiecare artist și-a ales din multitudinea plantelor decorative numai pe
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
ocru și brun. Partea superioară a vasului este înconjurat de câteva pete de roșu ce sugerează o draperie. Dacă la bujori o parte a vasul a fost eliminat, în tabloul ,,Trandafiri” Nicolae Tonitza construiește o compoziție clasică, cu vasul din lut așezat pe axul vertical al lucrării, în care își duc viața efemeră câțiva trandafiri galbeni și crem. Cum se poate observa, pictorul a remarcat rafinamentul acestor nobile flori. A tratat fiecare trandafir în tonalitățile calde, dar și ca pe niște
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
cusăturile sale, ornamentele geometrice, fitomorfe și zoomorfe. În studiile făcute asupra țăranului român, Dumitru Ghiață a descoperit acest lucru și l-a adaptat propriilor compoziții. Așa că, descoperim astăzi cum pictorul creeează un dialog între plantele ornamentale așezate în vase de lut și țesăturile tradiționale. Lucrarea ,,Cârciumărese” ilustrează o natură statică formată din două vase de pământ, o carte și un măr, plasate la marginea unei mese. Simplă dar atât de bogată cromatic este lucrarea. Tratată într-o armonie de tonuri calde
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
unei mese. Simplă dar atât de bogată cromatic este lucrarea. Tratată într-o armonie de tonuri calde, impresionează prin mesajul său vizual. Îmbinarea între floarea stilizată și planta naturală este foarte bine surprinsă în lucrarea ,,Garoafe”. Un simplu vas de lut, frumos decorat a fost așezat cu grijă pe o scoarță oltenească, ce curge, asemeni timpului, în fundalul lucrării. Garoafe galbene, albe, roz țâșnesc din vas, ca un foc de artificii, creând o stare de bucurie celor ce le privesc. Cromatica
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
a fost surprinsă pe pânză în ,,Natură statică cu mere”, lucrare în care pictorul Dumitru Ghiață reflectă prin cromatica savuroasă și bogat nuanțată - de la brun la albastru - căldura sufletească și emoția sa în fața subiectului. Flori specifice toamnei, în vase de lut, cărora le-a alăturat mere roșii, strălucesc prin jocul de lumini și umbre. Totul este înconjurat de frumusețea cromatică a unor țesături populare. Este practic un lait motiv ce apare în opera lui Dumitru Ghiață. Țesătura tradițională apare la acest
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
de mulți oameni. Presupun că atunci când eram noi la expozițiile amenajate în aer liber, în grădină, doamna Grămadă și ceilalți ai casei (fată, ginere și nepoți) au orânduit totul. Pe fețele de masă albe, curate, erau deja orânduite vasele de lut (străchini), adânci și pline cu bucate, tacâmuri, pâine. Nu lipseau păhărelele pentru băuturi alcoolice fine preparate din fructe de pădure și nici sticlele de vin și de apă. Din respect pentru cititor, nu voi descrie meniul, dar vă asigur că
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
noptea-n drum rugându-mi steaua să mă poarte prin apa somnului de scrum prin amintirile deșarte. strig timpul care se tot duce o rană veche-mi bate-n puls adun părinții de pe cruce cu veșnicia ce i-a smuls. din lutul orelor finale tristețea iarăși îmi dă rod aș vrea să pier pe căi astrale și umbra mea pe eșafod. mă-ncearcă amintiri uitate și răni primare din alt veac aș vrea să le adun pe toate bogat de ele, dar
DE TINE MAMĂ IAR MI-E DOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_tine_mama_iar_mi_e_dor_ion_ionescu_bucovu_1352023040.html [Corola-blog/BlogPost/351267_a_352596]
-
cere probe materiale lumii spirituale, divinității, și le obține prea arar. Poezia este, cu siguranță, o asemenea probă materială care se obține cu efortul minții, al cugetului, al inimii. Oricât mă-ndepărtez mai mult mă adâncesc Fără puteri înot în lutul omenesc Mă strânge noaptea-n chingi și veacul zbiară-n gând Am sângele chircit cad visele plângând Nu știu decât un leac al sufletului ars Orbirea minților pe drumul către Tars Când voi vedea din nou prin ochii zorilor Cu
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristian_w_schenk_1485648454.html [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
-nțelegi pe marele învins.// Doar zeul tăcând cu ochii morți/ Cunoaște drama pietrei și-a tăcerii/ Și cu blândețea trasă iar la sorți/ Îngerii mai cântă imnul Învierii.// Vei descifra tăcerea din țărână/ Și pasul din urmă către sine,/ Iar lutul căpătând forme-n mână/ Te face să-nțelegi minunea ce vine!” Marele învins al societății contemporane, poetul, se regăsește, își continuă lupta, vine cu o reconstrucție, cu o zidire nouă la acest început al unui nou deceniu din mileniul trei
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_cu_al_florin_tene_poetul.html [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
Poeții nu se odihnesc gândesc și-n vis/ Cum rădăcinile și noaptea lucrează,/ Mai pune o metaforă în versul nescris/ Scriindu-l cu cerneala zilei ce-nserează.// Poeții nici morți nu se odihnesc,// Versul lor scris cu sânge cutreeră veșnicia,// Din lutul unde dorm tot mai cresc// Alți arbori în care se coace Poezia.” Despre poezia lui Al Florin Țene se pot scrie tomuri întregi și probabil se vor scrie, considerând că v-am stârnit măcar curiozitatea, las poetul să vorbească inimilor
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_cu_al_florin_tene_poetul.html [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
o acoperi cu o rafală de schije, încheindu-i orice pact cu lumina. Mirosea a tămăie și a scorțișoară. Tenebrele își ascundeau pânzele peste ochii flămânzi de dor, ai mamei. Începu să scurme ca o cârtiță, prin grămada aceea de lut, ce-i înecase toată speranța. Nu-i venea să creadă că o lăsaseră singură și plecaseră toți.Începu să roadă,oarbă,din măruntaiele pământului, fără odihnă. Mâinile ei țipau de durere, pentru că nu puteau apuca lutul. - Iartă-mă! mamă, că
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1465111930.html [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]