512 matches
-
mai bună dovadă că opera lui Luther stârnește pe homo religiosus, la fel ca și pe homo novus , este traducerea uneia dintre scrierile sale (de exemplu în limba maghiară), sau repetatele reeditări în limba germană care-i accelerează circulația. Biserica luterană e reprezentanta marii schisme occidentale. Ea va contribui, chiar dacă inconștient, la noua fărâmițare a Europei, la crearea unor noi nuclee cultuale, culturale, și deopotrivă a unora ideologice, prin instituirea celebrului protest la adresa catolicismului. Izvorâtă din necesitatea de libertate a expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
română) „Această cărticică a lui Lutăr Marton”. Este vorba de traducerea în limba maghiară a ediției germane, aparținând lui J. Honterus, Der kleine Katechismus. Fur die Pfarrherr und Hausväter. Mart. Luther, Brașov, 1548. Batthyăneum, cota C2 VII 4; o Evanghelie luterană tipărită la Ofen (Pesta), în anul 1730, care presupunem că a circulat în perimetrul Buda - Cluj - Alba-Iulia. Batthyăneum, cota XIII 33; titlul in extenso: Catolicae ac christianae religionis praecipua quaedam capita, de sacramentis, fide et operibus, de ecclesia, de utraq
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pretindea doar purtătorul unei „torțe”, nu autor original. O „torță” care va fi înmânată, mai apoi, celui mai talentat dintre discipolii săi, Comenius 21. Cine era autorul Nunții chimice? Andreae se născuse la Würtenberg în 1586, într-o distinsă familie luterană. Fusese educat în acest spirit, dar a evoluat în contact cu ideile calvinismului. Marea problemă a vieții lui a devenit soluționarea cuprinzătoare a problemei religioase în spiritul protestantismului anticatolic și antipapal. Fronda anticatolică făcea evidente problemele sociale și politice; or
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Franța, cu o moștenire bogată și actuală, dar care depășește cu mult granițele sale strîmte. Zonele slabe Înființări recente în Europa scandinavă. Existența partidelor creștin-democrate în Europa de Nord prezintă tripla originalitate de a fi tardivă, simbolică și bazată pe credința luterană în țările unde Bisericile sînt legate de Stat. Cel mai vechi partid a fost fondat în Norvegia în 1933. Este vorba de Kristelig Folkeparti, partid creștin-popular, fondat ca partid de apărare a religiei în urma scandalului provocat de o piesă de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
acțiuni au fost limitate, iar în urma punerii în discuție în 1963 a predării religiei în școli, mișcarea s-a transformat în anul următor în partid: Kristen Demokratisk Samling (astăzi, Kristdemokratiska Samhallspartiet) avînd la conducerea sa un pastor al Bisericii naționale luterane, Birger Ekstedt. Succesul său într-una din țările cele mai secularizate din Europa a rămas foarte limitat: 2,6% din voturi în 1985, 2,8% în 1988. Stabilirea unui prag fix de 4% pentru a accede în Riksdag, i-a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în UEDC. Ea este o coaliție a mai multor formațiuni cu orientare creștin-democrată sau conservatoare, ce adună 35% dintre alegători. Președintele ei, Mart Laar este prim ministru, ceea ce reprezintă o frumoasă reușită pentru curentul creștin-democrat în această țară cu tradiție luterană, cu atît mai mult cu cît șeful Statului, Lennart Meri a fost ales datorită sprijinului acestui curent. Această situație se deosebește de cea din Letonia, unde Uniunea Creștin-Democrată rămîne încă pe o poziție foarte modestă, în cadrul unei vieți politice foarte
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
limbile specifice."88 Evanghelismul este, fără îndoială, mai mult o religie a lecturii decît a cărții; s-a degradat, probabil, ulterior, luînd forma unui simplu individualism moral, întotdeauna dublat însă de o pedagogie a lecturii. În Suedia, Biserica de Stat luterană a declarat obligatorie lectura Bibliei (ordonanța din 1686). Era neîndoielnic cale lungă, în materie de lectură universală, de la predică la act, iar lectura vizuală, tăcută, interioară a fost mult timp rezervată unui număr mic de persoane. Cu al său " Citiți
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Sf. Paul: să pătimească pentru Isus — 20. Idealul Apostolilor este idealul nostru 21. E posibil să mai fie, în zilele noastre, preoți și călugări care să creadă altceva? 22. Cum se delimitează în istorie opera Bisericii până la Umanism — 23. Revolta luterană — 24. Tragica, dar fireasca urmare a păcatului - 25. Nici Dumnezeu, nici omul. Reîntoarcerea barbariei — 26. Orbirea omului nu poate fi vindecată decât prin experiența dezastruoasă a păcatelor sale, iar Dumnezeu a permis-o — 27. Datoria noastră: o nouă operă de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în toate părțile Europei; catedralele mărețe ne vorbesc despre elanul popoarelor în renașterea creștină; arta erupe prin noile sale energii; feudalismul cedează în favoarea libertăților orășenești; corporațiile meșteșugărești revendică demnitatea muncii; republicile italiene deschid ruta mărilor progresului și civilizațiilor. 23. Revolta luterană Și iată că, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, se intra într-o nouă etapă. Dacă evul mediu avea despre societate un concept piramidal și îl punea în vârf pe Dumnezeu, Creator și Stăpân, așa încât de la El
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
casa din strada Bre zoianu nr. 2 când tatăl era de 31 de ani, iar ma ma de 32. După ce a absolvit școala primară, a Învățat timp de cinci ani la școala profesională Petrache Poenaru, care avea sediul În Strada Luterană colț cu strada știrbei Vodă, vizavi de Farmacia nr. 119. A făcut apoi și gradul al doilea, cu durata de doi ani. Citise foarte mult și era cultă; cânta la pian și vorbea curent franceza. De altfel, toți copiii lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și cel mai adesea triviale, cum o cerea moda momentului.Ă Cei doi cu care am făcut „târgul” Într-o noapte lungă, plină de amintiri și idei - semănând cu alte nopți formidabile din vremea dictaturii când apartamentul meu din strada Luterană, În lunile când mă aflam În țară, era fericit invadat de prieteni, visând vremuri mai bune și Încurajându-ne reciproc, reușind nu rareori să ne extragem din prezentul sufocant În ample controverse ideatice și analize literare -, cei doi, cum spuneam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lua drumul Clujului. Pe străzile Bucureștiului am Întâlnit o uriașă și splendidă dezordine, o mulțime de mașini, de oameni care mărșăluiau neostenit, scandând „Timișoara nu uita - noi am fost salvarea ta!” și altele, iar vis-à-vis de casa mea, pe strada Luterană, pe o vitrină uriașă din spatele hotelului București, se lăfăia, trasată cu litere groase, sângerii, o lozincă din care m-am hrănit la propriu În fiecare dimineață privind-o, Înainte de cafea și de micul dejun, și care a rezistat vreun an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fără „ei” și În afara redacției. Pleșu a blocat toate salariile; eu m-am dus imediat și „le-am pus la loc”, Românul suportă multe lucruri, dar nu să-i tai continuitatea la pensie! Am chemat la mine acasă, pe strada Luterană, În primul rând pe pictorul și graficianul Mircea Dumitrescu - Întâlnit cu ani Înainte În „micile saloane” ale lui Nichita - și i-am propus să facă noul cap al revistei, titlului vechi eu adăugându-l pe cel de Ideea europeană, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
76, după vreo două interviuri mai „aspre” date de mine la Stockholm și după un memoriu la c.c. făcut de Mama mea, s-au milostivit „forurile” și l-au scos din casă, din apartamentul cumpărat de Tata În strada Luterană, unde locuiesc și azi, pe colonelul de securitate care ocupase casa „cu japca”, cum se făcea atunci, după ce vechii ocupanți, o pereche de artiști evrei, emigraseră!Ă, pe scurt, În această lungă, mizeră, dar și splendidă, prolifică și orgolioasă perioadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de Anjou s-a aflat discriminarea confesională. Ea s-a menținut în secolele XV - XVI. Transilvania, considerată, după instituirea la începutul celei de-a doua părți a secolului XVI-lea, a regimului celor patru religii (de fapt confesiuni) concepte (catolică, luterană, calvină și unitariană) drept un model de toleranță, nu a cunoscut însă și o egalitate confesională, întrucât ortodoxia, confesiunea majorității populației, nu a fost recunoscută ca având statut legal „receptă“, ci i-a fos doar îngăduită practicarea. Mihai Viteazul a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
comitetului pentru festivități dorința să fiu eu cel care ține discursul oficial. Pentru mine era o triplă surpriză: nu se cerea acest lucru unui istoric, profesor de retorică sau filozof, ci unui teolog. Decizia să țin un discurs, în biserica luterană unde a fost fondată universitatea, nu fusese acordată unui teolog luteran, ci unuia catolic. Tema nu trebuia ancorată în despre istoria universității, ci putea face referire la chestiune centrală a existenței umane. Acceptasem această onorabilă, dar dificilă sarcină conștient că
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vină. Multe persoane încă trăiesc experiențe asupritoare în raportul cu Biserica Catolică oficială: autoritarism, discriminarea femeilor, complexe de vinovăție cu privire la concepția despre sexualitate, refuzul dialogului, intoleranța față de cine gândește divers. Dar și limitele provincialismului și lipsa unui profil în interiorul Bisericilor luterane sunt responsabile de faptul că, an după an, mii de persoane abandonează Bisericile, milioane trec de la o Biserică la alta, iar alte milioane, de exemplu în noile Länder germane, nu fac parte din nici o Biserică. Se impune urgent o întrebare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
corpul nostru nu ne mai este necesar precum în anii precedenți. Îndeosebi oasele scheletului nostru, supuse extenuărilor cotidiene, dovedesc slăbiciuni în punctele nevralgice, iar uneori chiar dor. "Renunță cu grație la lucrurile vieții", ne sfătuiește Elisabeth Moltmann-Wendel, specialistă în teologia luterană, în cartea cu același nume din 2008, în care vorbește cu profunzime despre ceea ce semnifică îmbătrânirea. Am mers "drepți" pentru mult timp. De ce să nu cerem un loc să ne așezăm, acum când a sta în picioare este foarte obositor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sfătuit pe prietenul meu apropiat de atunci, Nicolae Manolescu, să mute acest cenaclu la el acasă; nu la mine, deși locuiam mai central, deoarece eu eram deocheat politic și unii dintre scriitori s-ar fi temut să vină În strada Luterană! Astfel de „cenacluri acasă” au făcut scriitorii polonezi, care, apoi, printr-o escaladare a situației politice, au ajuns să-i sprijine nu numai pe propriii colegi, dar și pe muncitorii sindicaliști de la Gdansk, aflați În pușcăriile lui Jaruzelski. - Ce facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Rahova; Calea șerban-Vodă; Calea Văcărești; Calea Plevnei; Calea Moșilor; străzile: Lipscani, Smârdan, Carol I, Covaci, șelari, Gabroveni, Sf. Vineri; strada Doamnei; strada Corabia; strada Episcopiei; strada Mercur; strada Dionisie; strada Pitar-Moșu; strada Scaunelor; strada Pensionat; strada Batiștea; străzile: Fântâna, Manea Brutar, Luterană, Luminei, Bis. Amzei, Primăverii, Minervei, Gloriei, Nouă, Regală ș.a. (pp. 172-183). Populația ocupată: Profesiuni liberale: 50 977 locuitori; Comercianți: 27 100 locuitori; Industrii și meșteșuguri (industriels et artisans): 64 732 locuitori; Muncitori: 11 993 locuitori; Servitori: 19 531 locuitori (p.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Gr., publicist, Calea Plevnei, 10; Dimitrescu, I. Procopie, avocat, director la Banca Națională, F. Altarului, 6; Dimitrescu-Severeanu, chirurg, str. Batiște, 4; Dimitriade, C., artist dramatic, str. Vântului, 3; Dissescu, C., avocat, profesor la Facultatea de Drept, membru al Consiliului municipal, str. Luterană, 9; Djuvara, Tr., magistrat, Hotel Petersburg, Calea Victoriei, 140; Dobriceanu, judecător de Instrucție, str. Tudor Vladimirescu, 9; Drasch, medic, str. Bibescu-Vodă, 10; Duca, G., inginer, director al școlii de Poduri și șosele, str. știrbei-Vodă, 37; Dumitrescu, C., profesor de muzică, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
al Arhivelor Statului, curtea bisericii Mihai-Vodă; Henția, S., artist-pictor, profesor la Azilul Elena Doamna - la Azil, șoseaua Pandurilor (Cotroceni); Hepites, șt., inginer, director al liceului Sf. Gheorghe și director al Observatorului, Calea Victoriei, 138; Hiottu, V., fost prefect de Poliție, str. Luterană, 13; Horbaski, Al., colonel, str. Minervei, 1; Hübsch, maior, șef al Muzicilor militare, str. știrbei-Vodă, 34; Iacomi, profesor, str. Dionisie, 4; Iepurescu, V., deputat, str. Regală (Hotel Union); Ioanidè, horticultor, str. Polonă, 104; Ioanițiu (frații), librari, str. șelari, 18-20; Ionescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
M., veterinar, str. Piața Amzii, 3; Maican-Dumitrescu, colonel, str. Romulus, 22; Maiorescu, T.L., avocat, fost ministru, deputat, ore de consultație de la 9 la 11 dimi neața, str. Mercur, 1; Măldărescu, N., medic; deputat, str. știrbei-Vodă, 44; Malla, I., avocat, str. Luterană, 27; Mandi, fotograf, str. știrbei-Vodă, 2; Mănescu, Ap., Calea Victoriei, 202; Manliu, I., profesor la școala Centrală de fete, Calea Moșilor, 120; Manliu (doamna I.), Institut de domnișoare, Calea Moșilor, 120; Maniu, V., avocat, deputat, membru al Academiei Române, str. Lucaci, 1
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
rezident la Belgrad, str. Clemenței, 7; Miulescu, M., argintar, Calea Moșilor, 75; Moceanu, Gr., profesor de gimnastică, Calea Victoriei, 39; Moroianu, N., agent de schimb, Calea Călărași, 10; Müller, reprezentant al firmei „Printemps“ din Paris, Calea Victoriei, 39; Müller, C.H., proprietar, str. Luterană, 13; Muntureanu, arhitect, Calea Rahova, 8; Nacu, C., avocat, deputat, profesor la școala de Drept, str. Teilor, 24; Negel, D., maior, aghiotant (aide-de-camp) al M.S. Regelui, str. Minervei, 5; Nica, Th., avocat, deputat, str. Modei, 6; Nottara, artist dramatic, intrarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fost ministru, director politic al Românului, Calea Dorobanților, 12; Rosetti, Dim., avocat, str. Franklin, 2; Rosetti (doamna), Maria, Calea Dorobanților, 12; Rosetti, Vintilă, Calea Dorobanților, 12; Rosetti, Th., președinte al Curții de Casație, str. Povernei, 30; Saita, I.G., funcționar, str. Luterană, 20; Sălceanu, M., negustor, str. știrbei-Vodă, 9; Saligny, A.O., inginer, str. Clopotari, 38; Samurcaș, Al., avocat, str. Polonă, 21; San-Marin, G., proprietar, str. Mircea Vodă, 3; Sathmary, artist-pictor, str. Bis. Enei, 9; Săvescu, Pan, procuror la Curtea de Conturi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]