19,941 matches
-
voi fi eu, moarte, până nu te vei uni cu viața mea, desăvîrșindu-mă ntru totul...” Dar acum, singuratic În pragul acestui Crăciun viforos, la cumpăna dintre cantoane și ghirlande singaporene, mai am puțin de Împlinit din drumul ce duce spre mâine! Ai din partea petuniilor julfa de lumină a sufletului și viața mea, unica de murit! Să vină, deci, colindătorii-n cete, nașterea Mântuitorului anunțând! În cele din urmă, sabia Sfântului Ștefan - primul martir pentru credința ploii, a pământului și a iubirii
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
Asculți vezi Asculți vezi acoperi descoperi frumusețile ce palpită la gîtul tău cum o venă umpli șoseta cu bluesuri te descurci cu picturile oare ce se-ntîmplă-n prezent cu prezentul însuși un violoncel e necăjit ca o morsă la țărmul mării mîine nu mai contează spaima părului face deliciul flăcării o piatră asudă învelită-n ziar un ochi sparge fereastra.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
unde tu exiști Sunt pajiști fermecate Sunt drumuri parfumate-n flori Și nu există noapte. Se aude așa frumos și lin Pâraie murmurânde Te voi găsi, tu vis fugar Oricând și oriunde. Eu azi sunt ploaie... Eu azi sunt ploaie, mâine nor Și mă scufund în mare Când totul e înșelător Și suferă schimbare. Eu azi sunt om, apoi sunt praf În lumea trecătoare Și mă prefac în ceață acum E o altă înfățișare. Și știu că mă voi face scrum
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
de piatră. Este al naibii de frig aici în baobabul tău dar orice-nceput e greu. XXI. Un țipît Mi-am aruncat o privire și-am țipat am vorbit în vânt secretul știut de toți urma alege, dacă nu-i azi e mâine, m-am învinețit de frig și primul pas este cel mai greu ; de-aici greutatea alegerii în marele țipăt. XXII. Asta-i totul Ca lumina zilei e limpezimea cât ai bate din palme asta-i; ca piatra de tare înainte de
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
umărul și brațul peste plapumă. Slabă, un schelet cu gura deschisă. Retrăiesc ultimele zile, ultimele ore ale Mamei. Dar... Nici ea, nici soțul ei nu vor să știe ori să înțeleagă ce li se întâmplă! Sunt convinși că, dacă nu mâine, atunci poimâine vor reveni acasă, că boala va da înapoi, că... Oare, într-adevăr, nu văd, nu înțeleg ceea ce se poate atât de ușor citi în ochii fiicei lor, pe fețele surorilor, ale medicilor?! Oare iluzia, minciuna pot fi mai
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
fulgii de zăpadă - stătea pe spate cu mâinile pe piept uitându-se în tavan ca un băiețel care se ruga fără cuvinte. Eu făcusem la fel, cu speranța că vom adormi amândoi imediat și că dormind voi uita de telegramă - mâine, cine știe, greutatea veștii mă va apăsa mai ușor. Dar soțul meu se întorsese spre mine și începuse să-mi caute trupul sub plapumă. M-am retras ușor, el a insistat, m-am retras din nou împotrivindu-mă revărsării lui
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
-mi fac eu bagajul, că el nu pleacă de acolo... Atuncea, ca să nu mai intervină poliția, să nu mai, așa... Deci, mi-am făcut eu bagajele, și am venit acasă... Am ajuns eu... cum ar fi dimineața... Cum ar fi mâine dimineață, o ajuns el, la mine acasă... Și nu știu ce a vorbit cu maică-mea... A vorbit ceva cu maică-mea, că de ce m-o primit acasă, sau chestii de genul acesta... Și mama i-o zis că... cum să nu
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
Monica Pillat Să fiu o adiere Dac-aș putea de mâine Să fiu o adiere, O mantie ca de valuri, Un văl întins sub pleoape, M-aș răspândi în toate Și-aș fi poate ca tine, De-a pururi nevăzută. Dar nu aș ști vreodată Dacă suntem aproape, Până când nu ar
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
din multele zădărnicii non-profit cu care mi-am amăgit zilele vieții mele de cărțar? S-ar putea... Dar pare-mi-se că sunt hotărât să mi le amăgesc în continuare, până când nu voi mai avea timp să aștept ziua de mâine.
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
u i N i c u l i ț ă, mult prea cuminte -Ascultă, neisprăvitule, neam de neamul nostru n-a făcut politică. Te-ai găsit tu, să schimbi lumea... Schimbi pe dracu. |știa vin și pleacă; astăzi sunt și mâine nu. Mereu vin alții. Lasă-i să joace, nu te prinde în horă. Mai bine aruncă francul la lăutari. Circul se plătește, cum am făcut și eu înainte de război: băteau la ușă liberalii să mă abonez la ziarul lor. M-
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
petrecut copilăria și adolescența. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București. A fost redactor la Agerpres și profesoară de limba engleză. în 1983 a emigrat în Israel. Eseistă, prozatoare și traducătoare, Gina Sebastian Alcalay a publicat volumele: Poate mâine (roman, Tel Aviv, 1994), Cei de dincolo (eseuri, Tel Aviv, 1996), Pe urmele altora (eseuri, Cartea Românească, 1997), Peregrinări (nuvele, Tel Aviv, 1997), Singurătatea alergătorului de cursă scurtă (roman, Albatros, 2003), înainte de a fi prea târziu (articole și eseuri, Hasefer
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
nu mai am poftă să împușc acest elefant dizgrațios în moalele capului cu elicele argintii ori aurii ale imaginației eu nu mai am poftă să mă sui pe iubita mea și să o împuiez cu puii mei și ai ei mîine poimîine cu certitudine morocănoși indiferenți și nerecunoscători eu nu mai am poftă să pisez sare pe beregata imbecilor fără număr parcă ai neamului meu eu nu mai am poftă să urinez în culori în amintirea prietenului meu de peste veac tristan
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
cu Încă un titlu o biografie impresionantă, ci mai degrabă de a Înfățișa În câteva cuvinte o muncă de-o viață În folosul culturii românești, pe care a iubit-o foarte mult, Într-o vreme ce ar putea să devină, mîine, risipita În diversitate... Apare pe lume În anul 1953, Într-o familie de negustori aromani (din partea mamei) și de boieri olteni, din familia lui Iancu Jianu. Absolvent de filologie la București (1972-1976) se va specializă ulterior În arheologie (Italia) și
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
al muțeniei și culmea, Îmi este de-ajuns! Adevărul inimii Îl rostesc pe tăcute și vad cum uitarea mă-nvinge... SILABA ÎNVIERII MOSC VISEAZĂ Regele zăpezii a venit În poarta inimii mele și proorocit-a: pregătește-te cu smerenie, ca mâine vei muri sub povara cuvântului tandru! Apoi, fumul ecoului se va risipi pe dealuri și munți, cuprins de o beție a Dunării, iar colindătorii din Sărăcani vor trece În somn linia de dor a pâinii... Mă las În voia somnului
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
cântec, mai departe de tine, glodul vederii Îmi slăbește poftirea. Între cuvânt și tăcere, Între zbor și fantasmă rămân, neiertate, păcatele mele... Cum s-ascund primăvara, cum s-ascund bătrânețea, când paharul rostirii mi-l golește tristețea?... LA FINAL Ca mâine voi muri din Întâmplare. Faptele inimii mele se vor uita. Ceea ce ochiul va plânge nu e rana de sânge si dezdurerare, ci poemul acesta de iască și catifea... INIMĂ PE EȘAFOD Coastele sufletului meu sunt bolnave. La doctor, de mult
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
a zis șefu', așa fac! Șefu'? Dar tu, minte n-ai? Un gram de suflet, că ești și tu om...? Om!!! Fă, o duci sau nu? O s-o duc, mă nenorocitule, că-mi pare rău! Nu sunt ca tine! Până mâine... Până mâine!? După tine, până mâine poate să și crape! Știi tu? Și dacă o crăpa... A murit el, Stalin! Ai auzit, fă, de Stalin? ...Ai auzit pe dracu! Tanti Nicolița m-a luat În brațe și am ieșit. În urma
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
șefu', așa fac! Șefu'? Dar tu, minte n-ai? Un gram de suflet, că ești și tu om...? Om!!! Fă, o duci sau nu? O s-o duc, mă nenorocitule, că-mi pare rău! Nu sunt ca tine! Până mâine... Până mâine!? După tine, până mâine poate să și crape! Știi tu? Și dacă o crăpa... A murit el, Stalin! Ai auzit, fă, de Stalin? ...Ai auzit pe dracu! Tanti Nicolița m-a luat În brațe și am ieșit. În urma noastră, am
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Dar tu, minte n-ai? Un gram de suflet, că ești și tu om...? Om!!! Fă, o duci sau nu? O s-o duc, mă nenorocitule, că-mi pare rău! Nu sunt ca tine! Până mâine... Până mâine!? După tine, până mâine poate să și crape! Știi tu? Și dacă o crăpa... A murit el, Stalin! Ai auzit, fă, de Stalin? ...Ai auzit pe dracu! Tanti Nicolița m-a luat În brațe și am ieșit. În urma noastră, am auzit supraveghetorul urlând. Și
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
care i s-au arătat și a căror experiență a făcut-o, n-ar mai putea să ia asupra-și nici sarcina cuvântului, n-ar accepta să audă sau să se îngrijească de ceva, de el sau de ziua de mâine, ci numai ar sta într-un colț, străin (de cele pământești) și îmbătat (de bucurie). De aceea nu i s-a dat măsura desăvârșirii, ca să poată să se îngrijească de frați și să slujească cuvântul. Totuși, peretele cel din mijloc
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
adânc, sunt foarte cu anevoie de cunoscut și tămăduit. 5. Din față ne ispitesc și ne tulbură diavolii cu nălucirea celor viitoare, adică ne aruncă în griji, în bănuieli asupra altora și în osteneli trupești peste puteri pentru ziua de mâine, ca și cum Dumnezeu nu ne-ar purta de grijă în toată viața. Cei ispitiți de aceste gânduri adună averi pentru bătrânețe, se ostenesc numai pentru viața aceasta, se tem că nu vor avea ce mânca și ce bea, își avortează copiii
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
toți cei urmăriți, toți cei care doreau să părăsească Țara - devenită ea Însăși o mare insulă - și nu cutezau s-o facă, toți cei care căutau cu disperare dragostea În orice colț de fabrică, toți cei pentru care ziua de mâine nu mai putea fi o certitudine. Iar subtilitatea autoarei și emoționanta cugetare pe care o desprinde din ilustrarea acestor tablouri reiese din relatarea modului În care, În Occident, insula este asociată cu „o droaie de libertăți personale”, cu spațiul unde
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
numărăm valorile, literatura este împuținată, dar cred că acesta e un prim pas spre normalitate. Abia acum, într-o lume liberă, când autorii trebuie să-și vândă textele și să concureze pe piața liberă, se va cerne altceva - literatura de mâine. - CE URMĂRI A AVUT COMUNISMUL ASUPRA CULTURII ROMÂNE? Literatura în comunism a trăit într-un regim schizofrenic, asta spunea Eugen Negrici într-o carte celebră, Literatura română sub comunism . De fapt, marea literatură din timpul comunismului era cumva mincinoasă. Toate
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
numărăm valorile, literatura este împuținată, dar cred că acesta e un prim pas spre normalitate. Abia acum, într-o lume liberă, când autorii trebuie să-și vândă textele și să concureze pe piața liberă, se va cerne altceva - literatura de mâine. Un profesor care este reticent la literatura contemporană cu siguranță încă mai bâjbâie...Iar elevii lui, fie ei olimpici, nu vor învăța să se apropie de literatura mare. - LECTURILE CĂREI VÂRSTE LE CONSIDERAȚI DEFINITORII? Lecturile tuturor vârstelor sunt importante, dar
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
lin, frumos precum sufletul ei, un suflet mereu pregătit să-și ducă menirea în veșnicie, demn, răbdător, resemnat, învăluit în aura protectoare a divinei pronii. M-am întrebat mereu, ce culoare are Lumina? Astăzi mă întreb ce culoare are Poezia? Mâine sau mai devreme, o să găzduiesc în casa sufletului meu, alte și alte întrebări. Rămasă de o vreme acasă, am tot avut tot felul de preocupări, aș da câteva exemple pentru că de la treburile casnice la poezie, am așezat o gamă destul de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
pâine mare din care ne hrănim și ne înveșnicim>”. Corul bărbătesc ,,Dragoș Vodă” a încheiat manifestarea cultural-artistică omagială cu un ,,cântec istoric ce ne-aduce aminte că frații în veci vor fi frați, întărit de îndemnul să începem ziua de mâine cu <Deșteaptă-te, române!”. În același ianuarie 2014, la Putna - consemnează Doina Cernica -, Lucia Olaru Nenati ,,a susținut focalizarea atenției asupra creației UNICAT (s.n.) a lui Mihai Cimpoi: Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic, Editura Gunivas, Chișinău, 2013”. ,,Parastasul lui Eminescu, săvârșit
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]