5,376 matches
-
cum o scot la capăt, termin, apoi îl dau pe mâna lui Șerbănescu sau, pur și simplu, primul tren, bilet și Dumnezeu cu mila. Gata, îmi ajunge, nu îmi mai murdăresc mâinile după cum îmi dictează baronul. La dracu și cu mânăstirea aia, cuib de derbedei, mai bine ardeau cu toții! Ceva interese erau la partid pentru acel colțișor de rai. Cătălina știe multe, multe am cules și eu despre ea. Ar fi cazul să umblu la sertar, trebuie să-mi iasă ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Moare în urma unei boli și este înmormântată la Efes, în peștera celor șapte tineri adormiți. În 899, împăratul Leon al VI-lea, Înțeleptul, poruncește ca moaștele să-i fie transferate la Constantinopol. Brațul său stâng se află și acum la mânăstirea Simonos Petra, care o slăvește pe Maria Magdalena ca pe o a doua întemeietoare. Legenda aurea După versiunea relatată de Iacopo da Varazze în faimoasa culegere Legenda aurea (secolul al XIII-lea), Maria Magdalena aparținea unei familii înstărite. Tatăl ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
radicale și ferme, orice argument devenea din capul locului inoperant. Ce pierdem așadar ignorând scrierile apocrife creștine ale Antichității? Pe plan teologic, poate „nu mare lucru”. Cam ce s-ar fi pierdut dacă vremurile ar fi șters 50% dintre icoanele mânăstirilor din Bucovina. Pe plan uman și cultural, foarte mult. Pe plan uman, cum aceste texte există, cum ele sunt publicate și avem acces la ele, în original sau în traduceri de primă mână, mi se pare omenește și intelectualicește necinstit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o mamă sterilă și despre aducerea ei la Templul din Ierusalim ca gest de gratitudine și umilință. O altă versiune, cu elemente inedite, va deveni celebră în Occidentul medieval, cu titlul Pseudo-Evanghelia lui Matei 82. Oricine vizitează, de pildă, gropnița Mânăstirii Humor are privilegiul de a vedea fragmente ale Protoevangheliei în registru iconografic. De obicei însă, vizitatorii nu cunosc adevărata sursă a icoanelor, pe care îmi îngădui să o citez aici, în traducere proprie: Vestea nașterii Mariei Ana s-a întristat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
redactate în unciale, adică în litere majuscule) sunt: 1. codex Vaticanus, notat cu B în codul specialiștilor; are câteva lacune în Geneza, 2Regi și Psalmi; nu conține cele patru cărți ale Macabeilor; 2. codex Sinaiticus (notat cu S), descoperit în mânăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai și editat la mijlocul secolului al XIX-lea de către celebrul Tischendorf. Pentateuhul lipsește aproape în întregime; 3. codex Alexandrinus (notat cu A), copiat în secolul al V-lea, are mai puține lacune decât celelalte două. Conține toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de pe dealul Galatei. ― Uite tu, fata moșului, la dealu’ ceala. Seamănă cu Ponoarele de la noi. Numai că acolo nu este biserică, ca aici. Oare cum se cheamă biserica ceea pe care asfințâtu’ parcă o Învelit-o În jaratic? ― Aceea Îi mânăstirea Galata. Așa mi-o spus Maria ieri, când tu erai la piațî. ― Iaca așa arde’ câte o biserică când să nimerea pi linia frontului... ― Tată Toadere, nu strica poveștile acum. Lasă le pe când le-a veni vremea - i-a Întrerupt
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
preot, diacon, arhimandrit ortodox, cu o activitate vastă și controversată. Absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din București a fost diacon la Capela Ortodoxă Română din Paris, preot în București, Cadrilater, dar și misionar printre românii din SUA, precum și la mânăstirile din Cozia și Stânișoara etc. A avut o vastă activitate publicistică, cea mai importantă lucrare a sa fiind Les Tsiganes: Histoire-Ethnographie-Linguistique-Grammaire-Dictionnaire, Paris, Payot, 1930. A colaborat cu diverse ziare și reviste din epocă. Calinic I. Popp Șerboianu este fondatorul primei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
36. La întoarcerea din Statele Unite ale Americii, pentru doi ani (1925-1927) devine preot la Beiu, în județul Teleorman, având timp de trei luni și funcția de inspector-misionar al Eparhiei Buzău 37. Ajunge apoi la diverse mănăstiri, cele mai importante fiind mânăstirile Cozia și Stânișoara. În 1927, la 2 ianuarie, îl regăsim la o întrunire la Ionești, în județul Argeș, prilejuită de deschiderea în această localitate a unui cămin cultural cu numele de "Prințesa Ileana". Aici ținea o cuvântare despre importanța căminelor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ceea ce a reprezentat ca personalitate. În 1928, Calinic I. Popp Șerboianu este pomenit din nou de către Tudor Arghezi. Este vorba despre faptul că arhimandritul, împreună cu alt arhimandrit, Dionisie Lungu, fuseseră trimiși de mitropolie la poliție, arestați și apoi expediați la Mânăstirea Căldărușani. Vina lor era, conform lui Arghezi, că prin gazeta lor bisericească săptămânală, Glasul Monahilor, se luptau "împotriva unui lucru indiferent din punctul de vedere al cadavrului; nu primeau cremațiunea, înființată de curând pentru cei ce preferă viermilor cenușa"41
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
preotului Marin C. Ionescu împotriva celebrului doctor Mina Minovici, publicate în Glasul Monahilor, constituiseră motivul arestării celor doi. Arghezi arăta că această gazetă era inofensivă, fiind "vândută în tren și tramvaie", dar avea meritul că mai critica, fondat, neregulile din mânăstiri și din mediul preoțesc. Însă alt element îi părea de neînțeles lui Arghezi, și anume îndepărtarea Mitropoliei de mediul pe care îl reprezenta, situația care îi prilejuia un șir de ironii amare: "Mitropolia a părăsit cu desăvârșire drumul care duce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
constituie o treaptă preoțească, care să necesite o nouă sfințire, ci este un grad onorific, neprecizând cine i l-a dat"53. Conform altor surse după întoarcerea din Franța în 1931, pentru doi ani (1931-1933) Șerboianu a fost stareț al mânăstirii Crasna, de unde, conform lui Gheorghe Lăzărescu Lazurcă a fost degradat din rangul de arhimandrit de către Episcopia de Vâlcea și gonit din mănăstire la 1 februarie 193354. Motivația a constituit-o gravele abateri morale și de la învățătura ortodoxă a acestuia. Acest
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fost una intensă, aceasta manifestându-se de timpuriu. A publicat trei cărți, cea mai cunoscută fiind cea dedicată țiganilor, menționată mai sus. Cea de-a treia lucrare o publica în 1931 și se voia un ghid pentru posibilii vizitatori ai mânăstirii Cozia 67. Astfel, arhimandritul fructifica și publicistic perioada pe care o petrecuse la această mănăstire. Pe lângă aceste a publicat o serie de articole în diversele ziare și reviste ale vremii, demonstrând astfel o preocupare constantă. Se pot delimita mai multe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
-și găseau nicăieri locul. Prin urmare, decizia ministerială și aplicarea de către autorități era considerată o imixtiune în treburile Bisericii, dar și o nedreptate făcută acestor oameni. În opinia lui Șerboianu, cei mai mulți dintre călugării vagabonzi fuseseră victimele nedreptăților diverșilor stareți ai mânăstirilor, chiar dacă aceștia i-au "slugărit" aproape un sfert de viață. Șerboianu acuza faptul că autoritățile cunoșteau acest lucru, însă îl ignorau în întregime 69. Asemenea luare de poziție, pe când Șerboianu nici nu împlinise 30 de ani, este demnă de remarcat
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ortodoxiei. Fără ca o asemenea tematică să se dezvolte individual într-un articol, ea a fost menționată într-o intervenție dedicată activității din Episcopia Ortodoxă a Aradului 74. Articolul era unul laudativ, la adresa activității episcopului ortodox Grigore Comșa și a starețului mânăstirii Bodrog, Policarp Morușcă, datorită specificului acestei zone de după Primul Război Mondial, devenită "locul de bătaie a tuturor sectanților": Nu rămăsese familie ortodoxă, neotrăvită de veninul ademenitor al sectanților suspecți, veniți pe mănoasele plaiuri ardelene de prin toate colțurile lumii, ca să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în calitate de student la teologie, și mai târziu în 1909, un Triod, miscelanee, tipicon, un manuscris cu învățături și îndreptar pentru duhovnic, cuprinzând regulile adecvate ale spovedaniei și cum să canonească păcătoșii. Unele dintre acestea sunt pomenite ca aparținând ulterior bibliotecii mânăstirii Căldărușani. Moare în 1941, fiind înmormântat în cimitirul Bellu, dar în 1948, conform lui Gheorghe Bezniconi, osemintele sale sunt deshumate și incinerate la Crematoriul Cenușa din București 89. Din păcate, nu am putut identifica sursele care să explice de ce anume
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și păstrate de Biserica noastră ortodoxă"206. După cum aflăm din aceiași publicație, Calinic I. Popp Șerboianu nu a fost singurul monah ce intrase în tabăra cremaționiștilor. Cel de-al doilea era Nifon Ianculescu, care la un moment dat ajunsese pe la mânăstirea Bogdana. Atât Șerboianu, cât și Ianculescu erau aspru criticați în Glasul Monahilor pentru faptul că "slujeau" la crematoriu. Preluând informații din "revista de propagandă Flacăra Sacră" se nota faptul că societatea Cenușa primise subvenții "grase" de la toți primarii Bucureștiului, încă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
autoritățile bisericești, din cauză că la crematoriu tronează mărimi simandicoase care nu trebuie indispuse"207. Atitudinea față de aceștia era una ironică, fiind considerați "doi eroi ai anarhiei bisericești", revista dând detalii asupra păcatelor arhimandritului Ianculescu (acesta introdusese fumatul, vânatul și gramofonul la mânăstirea Bogdana și, mai ales, "poseda un fel special de satisfacere a țigăncilor de pe Valea Trotușului", pentru care fusese anchetat disciplinar de către autoritățile bisericești)208. În consecință autoritățile bisericești erau îndemnate să dea dosarul lui Ianculescu "soc. "Cenușa", pentru ca administratorii noului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
neapărată nevoie să intercalez aici, încă odată, povestea "țații Ioana de la Mănăstirea Cozia", o țigancă bătrână, spovedită de mine și căreia îi dedesem un canon de ispășit și să aprindă o lumânare două în cinstea dumnezeirii. Țiganca, trecând în pridvorul mânăstirii unde era zugrăvit raiul cu îngeri și pe de altă parte iadul cu draci, aprinsese o lumânare în aripa unui înger și alta în cornul unui drac: Bine, țață Ioana, cum pui dumneata lumânările? Nu vezi că asta e înger
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Bibliografie Calinic Popp-Șerboianu (1883-1941) opera 1. Cărți Popescu-Șerboianu, Constantin I., Zece predici duminicale, începând cu Duminica Vameșului și Fariseului până la Duminica Paștelui exclusiv. Teză pentru licență susținută de..., Tip. "Universală", București, 1909. Popp Șerboianu, Calinic I., Îndrumător pentru vizitarea sfintei mânăstiri Cozia, Tiparul Tipografiei Cozia a sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin, Râmnicu Vâlcea, 1931. Popp Șerboianu, C.J., proffeseur au semainaire du Blaj (Roumanie), Les Tsiganes. Histoire. Ethnographie. Linquistique. Grammaire. Dictionnaire, Payot, Bibliotheque Scinetifique, Paris, 1930. 2. Articole (selectiv) Popp Șerboianu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
1928. p. 3. Popp Șerboianu, Calinic I., "Tâlcuirea legilor. Binefacerile focului", în Cultura Poporului, VIII, 227, 29 aprilie 1928, p. 5. Popp Șerboianu, Calinic I., "Mironosițele", în Cultura Poporului, VIII, 227, 29 aprilie 1928, p. 2. Popp Șerboianu, Calinic I., "Mânăstirea Bodrog. Un Episcop și un Stareț, model de hărnicie", în Cultura Poporului, VIII, 238, 15 iulie 1928, p. 2. Popp Șerboianu, Calinic I., "Duminica I a Postului Mare sau Duminica Ortodoxiei", în Cultura Poporului, VII, 220, 4 martie 1928, p.
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fericire", în Flacăra Sacră, V, 2, 1938, p. 3. 66 Idem, "Neamul țiganilor", în Bibliografie Radiofonică Românească, vol. I: 1928-1935, editor Sebastian Sârcă, cuvânt înainte de Șerban Papacostea, Editura Casa Radio, București, 1998, p. 407. 67 Idem, Îndrumător pentru vizitarea sfintei mânăstiri Cozia, Tiparul Tipografiei Cozia a sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin, Râmnicu Vâlcea, 1931. 68 Constantin Cernaianu, Biserica din Regat, 1908-1918, Tip. Profesională Dim. C. Ionescu, București, 1920, p. 73. 69 Apud. Ibidem, p. 74. 70 Idem, "Intrarea triumfală a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
15 aprilie 1928, p. 1. 71 Idem, "Judecata de Apoi", în Cultura Poporului, VII, 218, 19 februarie 1928. p. 3. 72 Idem, "Tâlcuirea legilor. Binefacerile focului", în Cultura Poporului, VIII, 227, 29 aprilie 19128, p. 5. 73 Ibidem. 74 Idem, "Mânăstirea Bodrog. Un Episcop și un Stareț, model de hărnicie", în Cultura Poporului, VIII, 238, 15 iulie 1928, p. 2. 75 Ibidem. 76 Ibidem. 77 Idem, "Duminica I a Postului Mare sau Duminica Ortodoxiei, în Cultura Poporului, VII, 220, 4 martie
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
imense. Cu mult Înainte de ora reprezentației, lumea se Îndrepta Într-acolo În grupuri Însuflețite, zgomotoase, iar către miezul zilei se produseseră deja primele Înghesuieli cu Îmbrânceli pe strada strâmtă unde era intrarea teatrului, aflată pe atunci față În față cu mânăstirea Santa Ana. Când căpitanul și cu mine am ajuns acolo nu mai eram singuri: ni se alăturaseră În drum Juan Vicuña și Licențiatul Calzas, mari admiratori ai lui Lope, și chiar pe străduța Del Princípe, don Francisco de Quevedo. Astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Luvru. Specialiștii întreprind acum analize ale unor fragmente de schelet, pentru a stabili dacă adevărata Mona Lisa era persoana înfățișată în tablou. O echipă de oameni de știință, sub conducerea lui Silvano Vinceti, a întreprins săpături în ruinele unei foste mânăstiri franciscane din Florența, unde, conform documentelor despre istoria orașului, ar fi fost înmormântată Lisa Gherardini, femeia care i-ar fi pozat lui Leonardo pentru celebrul portret. Lisa Gherardini era cea de-a doua soție a unui bogat negustor de mătase
Cine se ascunde în spatele zâmbetului Giocondei? by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80490_a_81815]
-
spiritualității românești, Jurnalul fericirii, de care nici o generație de acum înainte nu va trebui să fie lipsită." Alte studii, la fel de revelatoare: Dia/crisis - regândirea credinței sau Între formal, instituțional și viitatea credinței de Ioan Chirilă, Sfinți prin pușcării, securiști prin mânăstiri, cazul Nicu Steinhardt de Virgil Ciomoș, N. Steinhardt - drumul spre adevăr de Iulian Boldea, Sensul suferinței la N. Steinhardt și la Simone Weil de George Ardeleanu, N. Steinhardt: Jurnalul fericirii ca paradigmă transscripturală de Ion Popescu-Brădiceni, O Însoțire luminoasă de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7007_a_8332]