3,421 matches
-
zice lui Rodie: — Ai citit despre morțile misterioase? Ei zic că seamănă cu boala legionarului, dar după părerea mea arată mai degrabă a magie neagră. Și Mona, cu brațele întinse, lăsând să se vadă părul castaniu de la subsuori, începe să mâne lumea spre mijlocul camerei. Vrabie arată ceva în catalogul ei și zice: — Ăsta ar fi un minimum necesar pentru început. Stridie își scutură părul din ochi și-și împinge bărbia în față, spre mine. Vine și-și înfige degetul arătător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
soldați au vrut să-i ia calul de pe imaș, n-au putut-o face, au venit în sat, au întrebat al cui e calul, apoi i-au pus automatul în spate și l-au dus pe imaș. Cineva, între timp, mînase calul într-o pădure de salcîmi și-au început cu toții să-l caute. Cu primul prilej, taică-su a șters-o din fața puștii, întorcîndu-se în sat a doua zi spre seară, călare, cu piedica metalică pe umăr. Pe vremea cotelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
adînc de vreme, ca un deal de șuvoaiele furtunii, cu pasul mărunt, punctat ritmic de bastonul cu mîner de fildeș, către care copiii alergau să-l întîmpine cu un "săru' dreapta, părinte!", iar el, după ce-și lăsa cu delicatețe mîna să-i fie atinsă de copii, îi întreba mereu cum merg cu școala, dacă sînt cuminți, dacă își ajută părinții și de fiecare dată afla care a mai făcut o poznă. Ileană, i-a strigat el într-una din zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
n-ai dormit acasă ast' noapte! Iar vreo tîrîtură... Și cînd mă gîndesc că toți îi făceam curte Aurei, dar tu... deh!... ca animalul de rasă singura ta calitate, "nalt cît bradu' "... Runca, îl amenință Radu întinzînd brusc spre el mîna vezi c-ai mai luat-o o dată de la mine, în studenție... M-aș fi mirat să-ți fi depășit condiția de cocoș... dă din mînă Runca a lehamite. Ce-ai fi vrut să fac? Știi măcar cum e la Sălcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
El a dat în taică-su și a plecat de acasă. Părinții noștri, înfuriați, ne atingeau pentru cea mai mică nesupunere. Și care copil, afară de cei tîmpiți, poate fi foarte docil? Odată, nu știu cum, i-am răspuns tatii. Avea iușca de mînat caii în mînă și m-a plesnit... Am mai auzit povestea cu taică-su: un țăran înrăit, avar... Pe naiba! Era cel mai larg la suflet, toți îl iubeam. De Anul Nou, dădea fiecărui copil ce-l ura cîte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
puternic, parcă să-l taie în două. Trebuie să mă interesez, să întreb, e prea de tot" îl străfulgeră un gînd, lăsîndu-l perplex, apoi, ca să nu se dea de gol, se răsucește pe călcîie și iese, trîntind ușa cu putere, mînat de un singur gînd: soacră-sa, fosta femeie superbă, singura cu adevărat din viața lui, care îl urăște pe nedrept... *** "Prea am stat deoparte mereu!... Cînd a venit la noi, cu Doina în brațe, vorbea cu atîta siguranță, aproape cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
promisiunea și de data aceasta. Alan se mai gândi o vreme la fiica sa. De fapt, exact atâta vreme câtă îi fusese necesară să găsească și să pornească mașina. Se folosise de această imagine așa cum fac cei mai mulți oameni duplicitari și mânați de impulsuri: pentru a produce un sentiment de vinovăție în locul celui de remușcare. Ieșind cu mașina de pe strada pe care locuia, în drumul său spre High Road, Alan simți că vizita la domiciliu pe care o face nu suportă amânare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
a întrebat el. Am văzut, adineauri, pe drum, un lucru ciudat", a răspuns Ji Liang. Ce lucru ciudat ai văzut?", era nerăbdător împăratul să afle. Am văzut o căruță care mergea spre nord. Și l-am întrebat pe omul care mâna calul: "Unde te duci?" El mi-a răspuns că pleacă spre statul Chu. M-am mirat foarte tare și l-am întrebat iarăși: "Statul Chu este în sud, de ce te duci spre nord?" Omul a spus că are un cal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
tot dinadinsul să testeze rezistența la rupere a proamericanismului românilor. Care nu e atât de solid pe cât o arată procentele. În miezul opțiunii populației pentru NATO nu mai stă teama de Rusia. Nici setea de democrație și capitalism nu ne mână spre NATO, căci peste 50% dintre români sunt nostalgici ai lui Ceaușescu, ai partidului unic și economiei de stat. E, de asemenea, greu de crezut că America ne va aduce leacul pentru corupție și va întrona dreptatea socială câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
felul de oameni care îmi cer să apar din nou „la televizor” și „să dați în ei!”. Sunt și unii care o fac din pură revoltă, din instinctul rănit al dreptății, dar câți or fi oare cei pe care îi mână doar pizma, dorința de a înșfăca ei vilele și gipanele, la o adică? Curând după ce au luat puterea umiliții și obidiții conduși de comuniști, s-a dovedit că nu voiau decât să jefuiască pur și simplu burghezia, luând din vechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
îi scoate pe toți tații din jur, din case, din papuci, din pepeni. Cam atunci e timpul s-o întinzi unde vezi cu ochii: numai un prost și un sisi poate să creadă că ăștia care ies noaptea din apartamente, mânați de neveste spre un cauciuc de tractor, au gânduri pașnice sau gospodărești. Toți copiii din lume care au strigat măcar o dată „nu mă doare c-am mâncat fasole tare“ știu că ei sunt cei căutați, de parcă în mințile bărbaților ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
porni mai departe. Avea sentimentul că În aerul pur al acestei zile, de o desăvîrșită frumusețe, plutea ceva amenințător. Printre platanii ce străjuiau grădina cu comori, zări deodată un crîmpei din partea bombardată a scuarului: era ca și cum Providența l-ar fi mînat anume În acest loc, pentru a-i arăta deosebirea dintre „atunci“ și „acum“. Oamenii pe lîngă care trecea puteau foarte bine să fie niște actori tocmiți să joace un rol Într-un spectacol moralizator destinat numai lui. N-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
răi erau stăpîniți de această nevoie de dominație. Curajul poate fi folosit la distrugerea unei catedrale, răbdarea poate duce la Înfometarea unui oraș, mila poate ucide... Virtuțile noastre ne Întind capcane și ne trădează. Poate că ucigașul lui Cost fusese mînat de intențiile cele mai bine, și poate că domnul Rennit, abandonîndu-și clientul, se purta, pentru prima oară În viață, ca un adevărat cetățean. Între timp, un inspector de poliție care Încerca zadarnic să se ascundă după un ziar se postase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
băiete... — Trebuie să plec! Țin-te bine! Am să mă țin, băiete! Am trecut și prin situații mai grele. Bine-ar fi, totuși, să mai rămîi. — O să mă Întorc. Digby nu știa, Însă, cum o să se poată ține de cuvînt. MÎnat de o milă puternică, se simțea În stare să comită și-o crimă pentru a-l scăpa de chinuri pe nenorocitul acela. Îl vedea bălăcindu-se În apa mîloasă a iazului, cu ochii lui albaștri senini, cu mustața-i țepoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
apoi, alergînd ca un copil speriat spre grădina de zarzavaturi; vedea pretutindeni numai trădare. La urma urmei, nu fusese chiar atît de nebun! Fură nevoiți să treacă peste cadavrul doctorului Forester, Întins chiar la capătul scării. Doctorul căzuse În cursă: mînat nu de dragostea de patrie, ci de iubirea aproapelui, docilul Johns Își sfărîmase idolul. Doctorul fusese prea sigur pe Johns: nu-și dădea seama că pe docilitate te poți bizui mai puțin decît pe teamă; un om preferă adesea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
se cumpără funcțiile umplu ziarele aproape zilnic. O serie de concesionări sunt acordate de politicieni lor înșile sau aliaților lor din lumea afacerilor și a finanțelor:” Mult prea des liderii de partide, adjuncții lor, oficialii locali și membrii tineri sunt mânați de nevoia de a obține bunăstare materială prin activitatea politică. Ideologia și programele contează prea puțin. Iureșul celor mai mulți defectori oportuniști spre PSD după 2000 demonstrează că nevoia de a redirecționa banii publici și ai Europei spre buzunarele private reprezintă o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
birocrațiilor guvernamentale. Este o criză de guvernare, născută din convergența forțelor ideologice, politice și tehnologice aflate în spatele unui proces de globalizare economică, ce transferă puterea din mâinile guvernelor responsabile pentru binele public, în cele ale câtorva corporații și instituții financiare, mânate de un singur imperativ, căutarea profitului financiar pe termen scurt. Aceasta a dus la concentrarea unei masive puteri economice și politice în mâinile unei elite formate din câteva persoane, a căror parte absolută din produsele unor rezerve tot mai reduse
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de beneficii. În practică, în mod obișnuit concurenții pieței fac eforturi deosebite ca să-și păstreze pentru ei roadele propriului succes și să-și treacă costurile pe umerii altora. Aceasta creează o tensiune între cerințele pieței și ceea ce vor face ei, mânați de interesul propriu. Concurenții pieței sunt atrași de corporație, ca formă de organizare a afacerilor, tocmai pentru că natura juridică și structura acesteia tind să o scutească atât pe ea, cât și pe cei de la conducerea ei de răspunderea pentru multe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și totdeauna de rea credință. De aici provine și tendința discursului puterii de a deprecia pe participanții la nemulțumire; dacă, în societățile totalitare, nu există decât motive de satisfacție, atunci se înțelege că cei nemulțumiți trebuie să fie niște marginali, mânați de interese meschine și materiale, fără idealuri, sau în cel mai bun caz, naivi și manipulați. Manipularea e ajutată de droguri și de alte mijloace. Oamenii în toate mințile nu ies la manifestație. Aceasta e ideea principală! În fine, discursul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
unde trebuie să fii. CAPITOLUL TREISPREZECE O chestiune de filozofie morală Unii din clienții lui Mma Ramotswe reușeau să-i câștige inima de prima oară când își depănau povestea. Alții, însă, nu-i plăceau deloc și asta deoarece respectivii erau mânați de egoism, lăcomie sau, uneori, de o paranoia vizibilă cu ochiul liber. Dar adevăratele cazuri - cele care transformau meseria de detectiv particular într-o adevărată vocație - îți mergeau drept la inimă. Mma Ramotswe știa că domnul Letsenyane Badule face parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
au turnat în câteva zile fundațiile. Era cu bucăți de coaste, maxilare-n moloz, iar muncitorii mai scoteau câte-o tibie sau cranii când înfigeau cupa escavatorului. Au început să se-nchine, au vrut s-oprească lucrul, dar i-au mânat securiștii. Chiar unde e acum terenul de sport. Tot acolo au fost îngrămădiți bieții oameni unii peste alții, s-a turnat prin ’41 var peste ei. Ioan a vândut casa veche, cu zidurile ei de jumătate de metru, puteai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
echipajul se arăta prin urmare nerăbdător să-l găsească pe fugar și să-l oblige să-și trădeze ascunzătoarea, după care toți aveau să fie putred de bogați pentru totdeauna. Cu toate acestea, căpitanul Lazemby, pe care cu adevărat Îl mîna doar sincera dorință de a face dreptate și care nu dădea crezare poveștilor cu pirați și comori, ajunse la convingerea că nu mai putea rămîne ancorat În fața unei stînci golașe dintr-un arhipelag pierdut În Pacific și În cea de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Apusul e atunci când domnul Whittier se uită la ceas și spune noapte bună. Apoi urcă până în cabina de proiecție și întrerupe circuitele, stinge luminile în hol, în foaieruri, în saloane, apoi în galerii și în sălile de primire. Întunericul ne mână înspre amfiteatrul principal. Amurgul acesta trece din încăpere în încăpere până când singurele lumini rămân cele ale cabinelor din culise. Unde dormim cu toții. Fiecare cameră are un pat, o baie, un duș și o toaletă. E destul de încăpătoare pentru o persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
sale fragede. O iubea pe bunica. Simțea pentru ea, în adâncul sufletului, o trăire puternică dar, uneori, ceva anume, nu știa ce, o determina să exagereze, să insiste în a se pune de-a curmezișul dorințelor bunicii și atunci, ca mânată de o forță întunecată, făcea tot felul de obrăznicii. Nu se gândise, vreodată, s-o jignească, dar s-a întâmplat asta într-o zi în care, de dimineață, fusese îngrozitor de neascultătoare. Știa că greșește dar acel ceva o mâna de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dădu din cap nemulțumit dar inhibat de prestanța femeii nu avu curajul s-o contrazică. Amână discuția pe mai târziu, știind că hotărârea pe care trebuia s-o ia nu era alta decât aceea de a renunța la serviciile ei. Mânat de o pornire pe care nu și-o putea explica, redactorulșef, la punerea în pagină a ziarului, trecu și "Scaune lipicioase". Gata să cadă din picioare atunci când văzură articolul, bărbații din redacție porniră o adevărată demonstrație împotriva Luanei. Incapabil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]