8,714 matches
-
În subtitlul ,,Natura, farmec și suferință” cuprinde versuri dedicate florilor, fenomenelor naturale și evenimentelor sociale. Dacă la Dimitrie Anghel florile simbolizează stări sufletești, sentimente profund umane, la Elena Trifan asistăm la semeția florilor:,,Petunia-i regină peste flori... / Trandafirul domnește mândru în palat / Ocrotit cu dragoste de împărat.../ Dalia cea tacticoasă / E mândră de talia-i grațioasă” (Semeția florilor). Autoarea dedică florilor un adevărat imn de admirație: ,, Flori albe de păr, / Flori roze de măr, /flori galbene de ghiocei, / Flori liliachii
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1434922399.html [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
și evenimentelor sociale. Dacă la Dimitrie Anghel florile simbolizează stări sufletești, sentimente profund umane, la Elena Trifan asistăm la semeția florilor:,,Petunia-i regină peste flori... / Trandafirul domnește mândru în palat / Ocrotit cu dragoste de împărat.../ Dalia cea tacticoasă / E mândră de talia-i grațioasă” (Semeția florilor). Autoarea dedică florilor un adevărat imn de admirație: ,, Flori albe de păr, / Flori roze de măr, /flori galbene de ghiocei, / Flori liliachii, flori roșii, / Flori arămii, / Flori ale sufletului, flori, / Înfloresc în grădina din
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1434922399.html [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
dea foc caselor! A zecea mască: să nu mai existe lagăre ale morții!”... Călătorind prin Maramureș, în 1967, Geo Bogza nota în „Contemporanul”: „În vara trecută oamenii Maramureșului - acei oameni pe care nu mi-i pot închipui decât falnici și mândri - nu s-au dezmințit și au ridicat la Moisei, din trainic și nobil lemn de stejar, un complex monumental cum nu se mai găsește, poate, în niciunul din satele țării noastre. Un complex monumental, căruia i se poate spune așa
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
ca un tunet, ca un val, neputând să-ndure iară legi în boluri de cristal. Ca o mare ce-și adună valu-n pântecu-i de-azur ochii noștri rid făcură tot strângând amaru-n șnur. Mulți viteji puseră cârma peste noi și mândra țară se jucau de-a ,, scapă turma,, făcând totul să dispară. Țipau codrii-n fierăstraie înflorind prin țări străine iarba firu-n două-și taie să nu-i intre doru-n vine. Se căzneau pe brânci bunicii pe la piață rod să-și
SCRISOARE CĂTRE ROMÂNIA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/doina_bezea_1486111729.html [Corola-blog/BlogPost/375505_a_376834]
-
construiești așa ceva”, răspunde el inocent, cu farmecul lui de star. Iar Larry sare de colo - „deci dacă ar fi, ai construi?” „Cu dragă inimă, am și făcut în trecut niște case foarte frumoase pentru bătrâni (seniors) de care sunt foarte mândru și de care presa nu e interesată să scrie”. Adevărul e că și tatăl lui Trump, înainte să-i lase amărâtul ăla de milion de dolari (așa spune mereu - ce e un milion, când eu am făcut miliarde) a ridicat
Din jurnalul unui simplu privitor trumpist și... un pic negru de supărare by https://republica.ro/din-jurnalul-unui-simplu-privitor-trumpist-si-un-pic-negru-de-suparare [Corola-blog/BlogPost/338526_a_339855]
-
portavoce organizatorii Mișcării Papioanelor. Cerem anularea ordinanței de urgență și suntem solidari cu actuala conducere a Institutului Cultural Român La eveniment au participat, printre sute de intelectuali români și prieteni ai ICR, Theodor Paleologu, Răzvan Mihai Ungureanu și Gabriel Liiceanu. Mândru purtător de papion, Paleologu a mărturisit că speră din toată inima ca Victor Ponta să nu se încăpățâneze să mențină această „propunere gogomană”. „Orice imbecilitate dintr-un text oficial este o problemă. Apoi sunt declarațiile absolut scandaloase ale unor oameni
Mișcarea Papioanelor pentru un ICR liber by http://www.zilesinopti.ro/articole/2875/miscarea-papioanelor-pentru-un-icr-liber [Corola-blog/BlogPost/99343_a_100635]
-
căutarea mângâierii tardive”), neliniștea („Constrâns la amurguri”; „Extreme albe”), melancoliile („Vârstă”) și timpul („Formă de concesie”; „Înspre gândurile lui Dumnezeu”). Visul își trage, deci, puterea și din natură. Zăpada, de exemplu, îmbie la visare: „De pe sanie,/scrutam dealurile cu privire mândră/de mare domnitor/ domnitor al tăcerii” („Zăpadă și vis”). În „Cuvântul înainte” (pp. 5-7), Dan Cristea (poate cel mai mare critic de poezie român al momentului, în orice caz cel mai sensibil și cu cea mai rafinată capacitate de individualizare
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
mânuțe și mergea cu noi cu Moș Ajunul, când făcea cărare prin zăpada ambundentă, iarna, iar noi ne construiam oameni de zăpadă, ajutat de el, când ne învăța să călărim pe caii pe care îi avea și de care era mândru, sau când ne construia leagăne de lemn, de Paști, leagăne între doi salcâmi pe care îi alegea cu grijă, să aibă trunchiurile cât mai groase, trainici, să țină sub greutatea noastră și ne întreba când ne ajuta să luăm avânt
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Acasa_fila_de_jurnal.html [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
nu mai exista posibilitate de întoarcere spre copilărie, spre acea perioadă fără de griji și fără de prea mari responsabilități. A fost timpul în care făceai tot ce-ți trecea prin cap și, chiar dacă nu întotdeauna era ceva de care să fii mândru, nu-ți păsa, treceai peste aceste evenimente cu nepăsarea, care caracterizează această vârstă. Vârsta primei țigări fumate în toaleta școlii, primei sticle cu bere, un sărut furat de către vreun coleg mai îndrăzneț după care nu regretai niciodată, sau poate prima
(ROMAN) EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_ep_stan_virgil_1388997825.html [Corola-blog/BlogPost/361622_a_362951]
-
Guvernului României pentru promovarea scriitorilor de limbă română din afara granițelor. Mă leagă de atunci o prietenie constantă cu acești creatori, și acum când sunt atât de departe de Israel, ca și de România, mă bucur de succesele lor și sunt mândră că, puțin, mi se datorează și mie deschiderea drumului lor către acasă, cealaltă casă, spirituală. Experiența de succes cu scriitorii israelieni de origine română a dat curaj și încredere și altor scriitori de a se adresa departamentului guvernamental pentru susținerea
CONSUL LA AMBASADA ROMANIEI DIN CANBERRA de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_ileana_andrei_cudalb_consul_la_ambasada_romaniei_din_canberra.html [Corola-blog/BlogPost/344937_a_346266]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului LA RUȘII-MUNȚI La Rușii-Munți... Seară fierbinte de vară... Greierii cern Timpul, cu aripi de ceară. Trec lin păstori, Turme spre somn si uitare... Fusele torc Veșnic, pe-a vieții cărare. Sub Bursucău, Satul petrece sorocul... Mândri, " rusenii", Împărățesc holda, locul. Mureșul sfânt, Curge spre ceruri de stele... La cimitir, Dorm amintirile mele. Sufletul meu, Încărunțește-n pustie... E Dumnezeu, " Rusan " din veci, pe vecie. .................................... LA RUȘII-MUNȚI La Rușii-Munți se toarce veșnicia... Stă Bursucău-n mâini cu-n
LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1466315163.html [Corola-blog/BlogPost/385330_a_386659]
-
zăpadă-n zări, troienind din nou cărări. Vântul de la miazăzi - „mâncătorul de zăpadă”, Dochiei-i fură cojoace, de vreo nouă zile-ncoace. Fete au ieșit din case purtând fine mărțișoare, și pe câmpuri apar pâlcuri de culori pline de floare. Iată, mândra primăvară, cu alaiul ei sonor, a venit din nou în țară dând farmec visărilor... Referință Bibliografică: „Simfonii de primăvară” / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1896, Anul VI, 10 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cârdei Mariana
„SIMFONII DE PRIMĂVARĂ” de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/cardei_mariana_1457561884.html [Corola-blog/BlogPost/363410_a_364739]
-
-i cu suflet..., milă are, Veți vedea, va crește mare Și respect o să vă poarte, Poate va scrie o carte; În veci veți fi pomenit, Ca un popă liniștit..., Care a-nvățat cu drag Pe copii. Pun rămășag: Veți fi mândru că i-ați dat, Ce-ați știut, l-ați învățat: Drept să fie..., om cinstit; Ai să-mi fii blagoslovit. Bun părinte, ține minte: Mama bună nu te minte, Iar de ce-a făcut, el știe, N-o să-mi aibă
IV. CELOR DRAGI LA ŞCOALĂ ŞI CONFRUNTAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Iv_celor_dragi_la_scoala_si_conf_marin_voican_ghioroiu_1334928524.html [Corola-blog/BlogPost/362077_a_363406]
-
respectului. Privind-o dezvălui întregul, ascultând-o, intuiești speranța. Nu se ferește de oameni. Vorbește decent, între limitele respectului. Are un fiu de doisprezece ani, pe Alexandru George. În mirarea ochilor doctoriței, fiul crește zi cu zi, e tot mai mândru, frenetic în a se deveni pe sine, în a-i fi doctoriței împlinirea cea mai străbătătoare spre ideal. Alexandru George este culegătorul, roditorul, dăruitorul iubirii pentru doctoriță, este rostul pentru care ea își atribuie cu totală dăruire tribulațiile vieții sale
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_luminita_marilena_pascari_aurel_v_zgheran_1380813434.html [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
mai mult decât unul care păcătuiește iubind. Toți avem păcatul gândului în codul nostru genetic, în creație. Suntem creați pentru că iubim. Că iubim lumina zilei, zgomotul timpului, firul de iarbă în vânt răsfățându-se, frunza ce îmbie copacul să crească mândru și falnic de umbra lui răcoroasă, un răsărit sau apus al celui ce ne dă și întreține viața. Sau mâna ce se întinde spre noi vrând mângăierea să ne o lase supusă tandreții. Chipul ce ne privește senin îndoindu-ne
PĂCATUL CA FORMĂ A EXISTENŢEI UNIVERSALE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1464035249.html [Corola-blog/BlogPost/382004_a_383333]
-
Ion Borcea” din Buhuși, iar sora mai mică, Maria Andrei Tudor profesoară de matematică și bibliotecară la Liceul Economic din Piatra Neamț. Eu, din mila Domnului, profesor de limba și literatura română în învățământul preuniversitar, la Liceul din Puiești - Vaslui. Sunt mândru de părinții mei fiindcă mi-au transmis cultul pentru muncă și pentru valorile neamului românesc. În volumele ,,La pârâul dorului” (2000 și 2015 - Los Angeles), ,,La fântână la izvor” (2008) ale etnologului și scriitorului Gheorghe Țigău din Piatra Neamț sunt câteva
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491431902.html [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
emisiuni tv din Danemarca, acordă interviuri posturilor de radio din acest regat, participă frecvent la concerte de binefacere pentru copii străzii din România și Rusia, ori pentru sinistrații din Tailanda. Artista Eva Kiss a cântat, eveniment de care este foarte mândră, în fața Reginei Margareta a II-a a Danemarcii de două ori, o dată cu ocazia unui concert de binefacere, organizat de Crucea Roșie, iar a doua oară, cu ocazia dineului dat de președintele României de atunci, Ion Iliescu în onoarea Casei Regale
ÉVA KISS. CÂNTECE CU DOUĂ PATRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428476812.html [Corola-blog/BlogPost/374972_a_376301]
-
CU AȚĂ ALBĂ • Amintirile din tinerețe țin cel mai mult timp. Probabil din cauza vechimii. • Copiii au furat spectacolul... Dar i-am prins în câteva zile! • Când ața e proastă, nu mai contează culoarea, mai ales dacă-i albă. • Ignoranța e mândră. • Avea un ochi ce te vrăjea, un singur ochi, cel'lalt lipsea..., și-avea un păr fermecător, dar nu pe cap, ci pe picior... (Nae Cernaianu descoperă folclorul modern). • Ce naște din pisică mănâncă și cârnați... • Și întrebările trebuie să
SECRETUL & CUSUT CU AŢĂ ALBĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1407741504.html [Corola-blog/BlogPost/349403_a_350732]
-
clipind des. ”Ai vreo gagică, în timpul liber?”. Liviu s-a înroșit la față și a tușit ușor. ”Vai, vă rog, domnule... Ei bine, de fapt, nu, nu am timp pentru așa ceva. Tot timpul mi-l dedic studiului”, adăugă, pe jumătate mândru, pe jumătate încurcat. ”Care sunt scriitorii tăi preferați?”. ”Dostoievski, Nabokov, Huxley, Hesse...”. Am stins țigara cu un gest grăbit. Asta e bine, n-ai gusturi rele”, i-am răspuns și m-am uitat la ceas. Îmi cer scuze, dar nu
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1489607121.html [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
propria analiză, îmi dădeam seama că doream ca, prin condeiul lui Liviu, să fie creată acea operă pe care eu nu fusesem în stare s-o creez, să repurteze un real succes, iar pe urmă eu să pot zice: Sunt mândru de el. Eu l-am descoperit”. Da, iată, cu o luciditate fără cusur, realizam că acesta era adevărul. Nimic nou sub soare. Scriitorul ratat, părăsit de inspirație, cochetând cu spleen-ul și cu golirea sticlelor cu vin, așteptând ca altul
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1489607121.html [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
ea. Astfel, am ajuns să aștept cu nerăbdare „ora de desen”, care începea îndată după micul dejun. Învățasem singur să scriu, după un abecedar vechi, pe care îl primisem de la un copil mai mare care terminase clasa întâi. Eram foarte mândru de ascendentul meu asupra celorlalți prichindei din grupa mea de grădiniță, iar la „ora de desen” pur și simplu îi epatam. De obicei, doamna Turei ne dădea voie să desenăm după bunul nostru plac, ceea ce pentru mine se dovedea a
PUTEREA OBIȘNUINȚEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437223038.html [Corola-blog/BlogPost/343997_a_345326]
-
prin apa tulbure a îndoielii și a suspinelor în spate ducând o raniță plină cu temeri cu blesteme și păcate ancestrale duios călcând pe jar și pe spini fericit că numai o săgeată bine-ascuțită mi-a rămas înfiptă între coaste mândru că n-am scăpat niciodată în noroi crucea pe care urma să fiu răstignit amețit de simfonia minciunilor fulgurante de sub cupola himerei vrăjit de zigzagul clipei lunecoase prin fluviul de cuvinte mușcat de o singurătate turbată fermecat de cântecul de
TAINĂ ȘI TĂCERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1477387426.html [Corola-blog/BlogPost/369998_a_371327]
-
în fața publicului care nu are obișnuința sau poate nu are putința de a cumpără un bilet, este probabil cea mai mare plecăciune pe care o putem face publicului indiferent de unde vine. Dar în primul rând publicului comunității noastre, care este mândru că poate să aibă un astfel de festival și că cele mai mari nume vin la Sibiu, nu la București, nu în alte părți, ci aici la Sibiu. Nume pe care foarte puține festivaluri din lume le au. Deci Théătre
CONSTANTIN CHIRIAC DIRECTORUL FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE TEATRUL DE LA SIBIU by http://www.zilesinopti.ro/articole/9342/constantin-chiriac-directorul-festivalului-international-de-teatrul-de-la-sibiu [Corola-blog/BlogPost/100722_a_102014]
-
dori să vorbesc despre izvoarele nescrise ale României, monumentele. În desișul pădurii Moșnei se află o groapă de 15 m adâncime în ea fiind podul unui palat. Legenda spune că, pe timpul războaielor dacice, natura a vrut să distrugă dacimea. Un mândru voinic a luptat pentru a apăra o prințesă dacă, dar când voinicul a terminat de tăiat aproape toți copacii, un stejar gigant l-a strivit și apoi a aruncat palatul în hăul pământului până când nu s-a mai văzut, groapa
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1446314253.html [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
ceruri, să numere stele, să mângâie luna, să-l culce pe soare. Soarele să-mi pună culori măiestrite peste întreg anostul și griul cernit, să-mi alunge norii, ploile hulite, să-mi lase doar dorul, tandru și împlinit. Împlinit și mândru mi-este portu-n lume precum toți stejarii, crunt, azi, pedepsiți ce-și înălțau falnic verzile costume prinse-n armonie de ceterași vestiți Vestiți am tot fost noi de la Ram încoace, ba chiar dinainte că nu se mai știe, noii izvoditori
ALTÎNCOTRO de DORA PASCU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476210879.html [Corola-blog/BlogPost/380930_a_382259]