732 matches
-
poate (a se vedea ce i s-a întâmplat lui Lucifer). Ioan Scărarul ne zice de altfel, referindu-se în special la bolile spirituale: ”pe cei neînfrânați poate că-i vor tămădui oamenii, pe cei vicleni îngerii, iar pe cei mândri Dumnezeu”. Părintele Arsenie Boca spunea că doar Sfânta Liturghie mai ține lumea pe pământ. Acest lucru împreună cu mijlocirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos către Tatăl Ceresc. Îndrăznesc să afirm că și rugăciunile noastre. Dacă nu s-ar mai ruga nimeni pe
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
pânză de păianjen și se zbătea vainevoie! L-am salvat din acea primejdie și îndată am remarcat că avea un spic de grâu în mână. Fluturașul s-a atins cu spicul și imediat s-a mărit. El mi-a spus: - Mândrule și generosule Ionuț, îți mulțumesc că m-ai salvat! - Cu mare drag, ființă fragedă și delicată! - Acum eu trebuie să plec, însă reține că nu ai voie să treci prin portalul răului care se va ivi în calea ta! Îți
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
notarul cuc și altă pasăre, după cum și-a dat seama și gardistul trimis să-l aducă la oficiali. Ce-ai făcut, nenorocitule, cu hârtiile statului?!, a întrebat pe octavă superioară, pretorul. Păi, conform ordinului primit... le-am adus la... curent! Mândrul vânător Și iată-mă pe fix 1 noiembrie 1932 cătană la poar ta Regimentului 3 Vânători din Bolgrad, renumitul regiment "Trei Chirpici", renume dat de construcția multor clădiri, toate cu parter, construite din chirpici. Regula de aur: când te-mbraci
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
țară și de frumusețea florilor de mină. Mai peste ani, de la cei din Șurdeștii Maramureșului, am achiziționat asemenea minuni poliedrice a căror strălucire îmi luminează cărțile în bibliotecă. Cristale care se oferă parcă, model al devenirii umane. Și cât de mândru am fost, în 1977, când „Europa Liberă” ne-a dat de știre, că miile de mineri din Valea Jiului i-au cerut tiranului dialog în spațiul cărbunelui trudit... și cât m-au îndurerat urmările !... Ocazia salvatoare eșuată a stârnit atâtea regrete
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
editorială ce mi-a făcut. Deși bolnav, lucrează și luptă cu boala și timpul, pentru că mai are multe proiecte spre finalizare pe care le va adăuga celor 20 de volume publicate spre cinstea lui și a Priponeștilor de baștină... Ce mândri i-ar fi părinții dacă i-ar mai trăi! În recentul volum a introdus și lunga mea scrisoare „Despre prietenie” și nu e rău. N-am acuzat, dar am pledat pentru menținerea prieteniei dintre ei pentru a păstra nealterat trioul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
și încărcată de sensuri ca și nefericirea. - Le-am spus principiul meu cum că oaia trebuie să fie tunsă și nu jupuită, când adună biruri pentru a apărea cât mai buni, să mai rămână ceva și pentru viitor. - De cel mândru nu mă tem, pe cel smerit nu-l disprețuiesc. - Gloria e doliul fericirii, un fel de moarte in vitrio. - În interiorul omului nu sunt frontiere. - Nici o furtună nu poate împiedica un arbore, la timpul lui, de a înverzi. - Să mă urască
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
primăvară Iarna se retrage iară, Iar copiii-s fericiți, Martie eu sunt să știți! Voi ieși și eu în față, Prin livezi flori si verdeață Înfrunzind câmpiile, Mă înclin... Aprilie. Peste tot doar păsărele Venind de pe drumuri grele. Toți salută mândrul crai, Numele lui este Mai. Este foarte cald afară, Deci înseamnă că e vară. Coroniță cu mândrie Poartă pe cap Iunie. De ce-i spune lui cuptor, Fiindcă alungă orice nor? Forfotă, puzderie, Va salută Iulie! Totu-i viu, tot e
Lunile anului by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83643_a_84968]
-
frumoasă“, spunea Într-una premierul, Înaintînd cu sucul de grepfrut și invitații se obișnuiau Încet-Încet cu prezența lui și ultima lege În realitate nu le aducea nici un prejudiciu; invitații Îl vedeau cum străbate curtea, Lastarria se umfla În pene de mîndru ce era și arhitectul la modă ar fi vrut să-i facă o casă gratis prim-ministrului. „Ți-l aduc pe domnul ministru, spuse Ernesto Pedro de Altamira, adăugînd foarte Încordat: nu știam că e un mare admirator al tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un colb de piatră scumpă. S-apropie-ncet voinicul și cu mâna va s-o rumpă, (220) Apoi lin o dă-ntr-o parte, peste fată se înclină, Pune gura lui fierbinte pe-a ei buze ce suspină, Ia inelul ei cel mândru de pe degetul cel mic... Și se-ntoarce în codreana-i noapte tânărul voinic. Lângă smeii morți când trece, limbile le taie el, (225) Le adună sîngerinde și le pune-n testemel, Trece zidul și pornește iar la drum pîn-ce ajunge
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la fereastă, Să vadă dacă vântul nu-i aduce Și alte flori, așa frumoase c-asta, Dar de-ngăimare ochiul ei străluce Și surâzând ea rumenește, castă, 350Cînd vede-un tânăr lângă poarta-n cruce. Și el o vede și cu mândru glasu-i El îi vorbi, oprindu-și calu-n pasu-i. Ah! te-am văzut, mi te-am văzut în fine Copil cu ochi de - albastră - ntunecime, 355Cu-a tale gene de - aur dulci și fine, Cu-al tău surâs de gingașă cruzime
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-n jos, Sub o candelă smerită Pare că e zugrăvită. Cum dormea cu ochiu - nchis Ea visă un mândru vis: Un părete - a stat să cadă, Nu. mai e de fel zăpadă, Codrul tremură - nfrunzind, Isvoarele - ntinerind Și ea vede mândrul tei Ce umbrește casa ei, Că - nflorea bătut de vânt Cu crengile la pământ; O cântare sună lină Iar în zare lună plină, Iar băiatu-n somn, el, râde. Teiul mândru se deschide, Es trei zâne ca pe poartă, Cîte-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cu ce foc petrec în lume Numai eu știu și un nume, Care și el pătimește Ca mine se pedepsește, Acela cu dor mă vede, Acela numai îmi crede. 15 Astă vară într-o sară, Mă culcai pe iarb-afară. Visul mândri ce-l visai! În zori de ziuă mă sculai, Văzui soare răsărind Și pe-a mea mândră venind Cu puiuțul fript în poală, Cu plăcinte susuară. 16 Mândră, mândră, draga mea, Ajungă-te jelea mea, Să te - ajung - un dor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
n-am avut noroc; Pe calea mea din șezătoare Poate crește iarbă mare Că eu Pe - acolo n-oi mere; Pe calea mea de la fete Poate crește iarbă verde Că eu nu mai trag nădejde. Rosmalin verde-n fereastă Adă mândrii și le lasă Că i-am fost drăguț odată. 21 Cîtu-i țara ungurească Nu-i ca fata rumânească; 141 {EminescuOpVI 142} Că-i cu capul plin de ruje, Cu obrajul plin de sânge, Când o văd inima-mi plânge. Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să-nșir Tot din fir în fir, Basmul lui Arghir, Cel cu păr de fir Singur să mă mir. Fost-a când a fost Că de n-ar fi fost Nu-i s-ar ști de rost, Fost-a împărat Mândru luminat, Ce avea cetate De nalte palate, Cu turnuri de fier Ce dedea în cer. Și-n mijloc stetea Și mi se nălța Mândră monăstire, Loc de pomenire, Monăstire naltă, Cum n-a mai fost altă. Și asupra ei, Mări
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și-ntrebați cu binișorul, Că atunci vă vom răspunde De unde și până unde Ne-a bătut vîntu-ntr-acoace, Ce-ntrebări avem a face. Tânărul nostru-mpărat De cu ziuă s-a sculat, Fața albă și-a spălat, Chica neagră - a pieptănat, Mândru s-a mai îmbrăcat, 302 {EminescuOpVI 303} Murgul și L-au înșeuat Și din bucium au cântat, Mare oaste - a adunat, Oaste mândră de călări, De mulți feciori de boieri; Pe la răsărit de soare A plecat la vânătoare Țara-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
scap dintr-aste chinuri, Dureri și dese suspinuri. No. 74 Haină ești la toate la câte te-am rugat, Mi-ai zis că nu se poate, mă mir ce ți-am stricat (lipsește) No. 75 Vedeți pe acea stâncă Viteazul mândru nengrijat, În pușcă s-a răzimat Cu ce ochiu amerințat. Iată-l, iată-l, vine Roșie fâlfâie pana sa, 465 {EminescuOpVI 466} Învălit într-o manta De-a mai bună catifea, Tremurați! Departe în furtună Unde des echo răsună: Diavolu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
timpu’. Îți spun drept, Irene, Angelo-i palid ca o stafie. Zău că cei de la secție sunt răi cu dânsu’. Lui îi place în poliție. Când a absolvit academia polițailor ai fi crezut c-a terminat Ivory League, așa era de mândru. — Ei da. Bietu’ Angelo arată rău, consimți doamna Reilly. Are o tuse urâtă băiatu’ ăsta. Cine știe, poate o să se simtă mai bine după ce-o să citească chestia aia pe care Ignatius mi-a dat-o ca să i-o dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mă conformasem. Așa că știau deja care era opinia mea; acum eu eram cel care vroia să o audă pe a lor. Am privit în jur și am revăzut sigiliul albastru cu auriu al biroului președintelui, cu vulturul pleșuv odihnindu-se mândru pe podium. Scena era pregătită. Pe măsură ce fiecare membru de cabinet avansa cu descrierea provocărilor-cheie cu care se confrunta în domenii cum ar fi educația, energia, securitatea și sănătatea, natura propriilor comentarii făcea să transpară ideea că o anume transformare era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Ce poetic!a spus Poetul Extrem de Netalentat. Fiindcă era extrem de netalentat, avea obiceiul să asemuiască absolut totul cu poezia. — Suntem blocați. Suntem blocați Între Est și Vest. Între viitor și trecut. Pe de o parte sunt moderniștii laici atât de mândri de regimul pe care l-au construit, Încât nu poți să le aduci nici o critică. Aceștia au armata și jumătate din stat de partea lor. Pe de altă parte sunt tradiționaliștii convenționali, atât de mândri de trecutul lor otoman, Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
sunt moderniștii laici atât de mândri de regimul pe care l-au construit, Încât nu poți să le aduci nici o critică. Aceștia au armata și jumătate din stat de partea lor. Pe de altă parte sunt tradiționaliștii convenționali, atât de mândri de trecutul lor otoman, Încât nu poți să le aduci nici o critică. Aceștia au publicul larg și cealaltă jumătate a statului de partea lor. Nouă ce ne mai rămâne? Puse țigara la loc Între buzele sale livide și crăpate, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
adevăr „cărți“, a zis Armanoush ducând pe umăr rucsacul ei de pânză pe când intra În livingul spațios. — N-o băga În seamă. Îmbătrânește și devine din ce În ce mai arțăgoasă, a ciripit mătușa Surpun din spatele ei, urmând-o În living. Suntem atât de mândri de tine, scumpo. — Suntem Într-adevăr mândri de ea, Însă ar putea să se comporte ca o fată de vârsta ei. Mătușa Varsenig a ridicat din umeri În timp ce așeza pe masă ultima farfurie de porțelan, apoi a venit și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
rău, amice, trebuie să fii un intrus. 4-8 puncte: Pari a fi un străin infiltrat. Există șanse să fii căsătorit cu un armean. 9-12 puncte: E aproape sigur că ești armean. 13-15 puncte: Nu există nici o Îndoială, ești un armean mândru. Armanoush a zâmbit privind ecranul. Și În acel moment a Înțeles ceea ce știa deja. Era ca și când o poartă secretă ar fi fost desferecată În adâncul minții ei și, Înainte ca mintea ei să se poată obișnui cu lucrurile care țâșneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fi conferențiarul de onoare. Mai știe că este vegetariană. Părinții ei se ceartă pentru orice, inclusiv pentru actuala ei slujbă, pentru că ea a plonjat cu atîta plăcere În complicațiile lumii pe care ei o lăsaseră În urmă, dar erau și mîndri, În același timp, că fata a putut să-și transceandă trecutul și să devină o persoană americană extrem de rafinată, o Susan de la muzeu. De la Începutul războiului din Iugoslavia, au apărut tensiuni Între tatăl sîrb și mama bosniacă. Îi scrisese despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
e însoțit de hohote de râs ale asistenței. E drept că P. e foarte pitoresc, dar... râsetele din partea unor persoane respectabile, cu morala intactă, sunt puțin cam aprobatoare și încurajatoare. De aia și P. povestește foarte bine dispus, lăudându-se, mândru de tot ce a făcut. „Și mai avea o vorbă: Dacă nu știi - te-nvăț, dacă nu poți - te-ajut, dacă nu vrei - te oblig!»“. Tatăl lui Vasiliu a învățat cele două lozinci, a lui Lenin și a lui Stalin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
nu Înseamnă nimic pentru tine sau că erai nefericit. Sarcasmul meu Îl face pe Michael să ofteze adînc. — Ellie, viața nu merge Întotdeuna În direcția În care ai sperat și, uneori, mai faci greșeli sau lucruri de care nu ești mîndru. Dar singura cale de a Învăța e să greșești... Îl Întrerup, iritată de pioșenia lui. — Michael, chiar nu mă interesează. Mă bucur că ai găsit o cale de a-ți justifica ție Însuți faptul că-ți Înșeli nevasta, dar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]