1,061 matches
-
cronometrez? Dumnezeule! Și o internară. Îi internară micuța, chiar înainte de a împlini doi ani. Diana nu rezistă. Își luă concediu și se internă cu copila. Nu suporta spitalele, dar nu avea să își lase suflețelul singur. Stătea trează nopțile, sărutând mânuțele învinețite de branule, dar nu plângea! Nu avea să mai plângă niciodată, în viața ei. Uneori, îi trecea prin minte că dacă ar fi fost samurai, o femeie-samurai, și-ar fi făcut sepukku, cel puțin de trei ori până acum
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1420614577.html [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
el, bătuse împreună cu un vecin lețurile, zdravăn, ca să ție! Și a ținut... cinzeci de ani!...” Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna trecută zăceau, așezate palii , palii, peste lada cu zestre, plină cu cerșafuri frumos brodate tot de mânuța ei... De la o vreme mânuța asta a cam început să-i tremure... iar la bucătărie mai scapă lucruri pe jos... Lâna covoarelor era de la oile ei, pe care le dăduse la ciobani, la stâna satului; mai păstrase însă până nu
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472910992.html [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
lețurile, zdravăn, ca să ție! Și a ținut... cinzeci de ani!...” Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna trecută zăceau, așezate palii , palii, peste lada cu zestre, plină cu cerșafuri frumos brodate tot de mânuța ei... De la o vreme mânuța asta a cam început să-i tremure... iar la bucătărie mai scapă lucruri pe jos... Lâna covoarelor era de la oile ei, pe care le dăduse la ciobani, la stâna satului; mai păstrase însă până nu demult, în podul casei, câteva
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472910992.html [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
bunicul dumneavoastră mă plătește pentru munca pe care o fac, țineți-vă banii și luați bulzuri și ardei de la Leana Buzata care tocmai trecea cu coșul ei plin de dulciuri, prin fața casei. „Nu am primit banii. Au rămas în acea mânuță mică și bolnavă cu care a continuat să aranjeze lemnele bunicului, privindu-mă uimit de ceea ce făcusem.” Numai așa mi-am adus aminte de Costică cu Drojdia, prietenul lui Nae lui Doguță. O parte din familia sa era de peste dealul
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
venise la școală împreună cu fratele ei George care intra în clasa a patra. Fetița părăsea mereu grupul celor de clasa întâi, alipindu-se copiilor de clasa a patra unde era George. Acesta, vădit încurcat de neastâmpărul fetiței, o luă de mânuță șoptindu-i pe un ton hotărât că trebuie să stea acolo unde o duce el, adică, între copiii care sunt pentru clasa întâi, altfel o va spune mamei. - Spune-i! Strigă fetița, vizibil, iritată. Dar, dacă eu stau aici și
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1456931496.html [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
o bancă. În căruciorul din raza vederii mele un prichindel de-o șchiopă ținea un discurs degețelului său care vântura lumea. Din „sobru, preocupat” chipul prichindelului se învăpăiază dintr-o dată într-un zâmbet cuceritor. Mi-a simțit privirea, iar acum mânuțele sale parcă mă caută. Zâmbesc si eu ceea ce a generat un vesel gângurit. Și mămica lui a devenit atentă la schimbul nostru de amabilități și, din ochi, mi-a mulțumit. Pentru ce oare? Vorba românească este oarecum ciudată. De regulă
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402588199.html [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
moldoveanca ce avea o fetiță de doi anișori. A fost primită frumos cu dulciuri și bunăvoință de gazdă. Mărioara scria o scrisoare mamei sale și ca să-i poată arăta și ei ce mare îi crescuse fetița i-a făcut conturul mânuței pe coala albă de hârtie. Mare a fost mirarea Lăcrămioarei văzând ce mult semăna mânuța copilului acela mic și dolofan cu desenul care a fost introdus în plic și urma să plece departe, departe, tocmai în Moldova, la bunica. Se
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Banutii_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
bunăvoință de gazdă. Mărioara scria o scrisoare mamei sale și ca să-i poată arăta și ei ce mare îi crescuse fetița i-a făcut conturul mânuței pe coala albă de hârtie. Mare a fost mirarea Lăcrămioarei văzând ce mult semăna mânuța copilului acela mic și dolofan cu desenul care a fost introdus în plic și urma să plece departe, departe, tocmai în Moldova, la bunica. Se obișnuise la căldură dar trebuia să plece așa că spuse ,,sărutmâna,, și pe aici ți-e
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Banutii_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
și era păcat. Să uite de ei? Ar fi fost ca și cum ar fi uitat pe nea Barbu, vecinul lor veșnic pus pe glumă. Nu, nu ar fi uitat nici ce i-a spus el când i-a dat ținându-i mânuța ca să poată să-i păstreze în căușul palmelor și să-i poată admira cât mai mult. Cu ei putea să-și ia un caiet cum avea Aristița, sora lui Săvel care învăța la școala din sat. Putea să-și ia
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Banutii_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
mai mult. Mmm! Și ce salopetă superbă avem! Parc-am fi o bombonică! Iată de ce-mi vine să te pap! Doctorul Bogdan Chiriac, cu un zâmbet larg, se apropie de Daniela, care se afla în brațele Emanuelei, îi luă mânuța și i-o sărută galant. Fetița chicoti veselă. - Mmm! Și ce frumos miroși domnișoară! - Bună ziua, domnule doctor! rosti Emanuela cu un ton ferm, pricepând aluzia și dorind să pună punct acestui asalt deranjant al doctorașului, chiar din primul moment. „Ce
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1431920443.html [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
apa, puțin cam rece, adâncă doar de vreo două palme, dar care mie îmi ajungea deja până la chiloței - pentru că picioarele mi se afundaseră, până la genunchi, în mâlul negru și urât mirositor, de la rădăcina stufului - și am început să scormonesc cu mânuțele pe sub apă, scoțând pe iarba de pe mal grămăjoare de mâl în care șerpuiau râmele cu zecile. După vreo două-trei căutări, cutia mea de conserve din tablă, de-o juma’ de kil, în care adunam râmele, era deja pe jumătate plină
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu by http://uzp.org.ro/amintiri-de-neuitat-colegul-meu-de-pescuit-asa-l-am-cunoscut-eu-pe-mihail-sadoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în pantă, cobora spre lacul de la marginea comunei, acolo unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri de comuna noastră, când a ieșit luna dintre nori
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini_stan_virgil_1388004062.html [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
cred intenționat, să sting lumina și ea nu a obiectat. Și ... A început studiul. Mai mult din partea mea, ea se mulțumea să nu se opună. După ce am scăpat de cămașa ei de noapte care ne deranja, mi-a dezbrăcat cu mânuța ei pijamaua și și-a strivit sânii de pieptul meu dezgolit. Tot anatomie? Prima analiză vizuală sa oprit la chiloței. Nu mai eram copii și ne sfiiam totuși reciproc să ne arătăm cum ne-a făcut natura. Poate datorită faptului
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1488365140.html [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
judicioase a vieții de toate zilele. Noi trăim deosebit de greu, deosebit de bine ar zice legiuitorul, numai și numai datorită legilor date de legiuitor pentru „popor”. Doar și ei, aleșii noștri, sunt „poporul”. Si-au dat chiar și votul cu propria mânuță. Oare ar vota la fel de senin dacă scopul alegerii ar fi spânzurarea lor? Vorba lui Eminescu. Eu nu sunt chiar așa crud. Cred că s-ar abține! Fiecare vot contează, spun chiar ei! Teama! Frica chiar. Mi-e frică de hoți
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1468238912.html [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]
-
la elefanți? D'asta-mi ești, trompetistule? Băă ! Papagal crăcănat! Tu să n-o frigi cu mine pe felie la buleală! ... Sunt aici să mă înțeleg cu animalele, nu să boicotăm rasa. Și vezi, că ești pe teritoriul meu băi, mânuță fiartă cu ferigă la cina pădurii ... Hai! Suflă-n lampă că-i curent destul ! - Dar, domnule sălbatic! Ce s-a întâmplat? Cum ai ajuns în așa hal de junglă?... ca să zic așa, ca reporter gradu' unu, clasa A, trei premii
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_rau_ca_n_jungla_lica_barbu_1332959971.html [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
să ne unim inimile, copii cum e Maria există pretutindeni, să nu mai stăm indiferenți la strigările celor din jur, ci să le oferim tuturor din suflet, câte o bucățică de culoare. Pentru a înțelege nevoile celor din jur, priviți mânuțele gingașe și stângace ale unui copil mic care încearcă să apuce o jucărie. Priviți-i inocența și mai ales voința pentru a reuși acest lucru și întrebați-vă cum ar fi fost dacă nu l-ar ajuta mama - femeia care
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Janeta_harbu_tanara_doamn_aurel_v_zgheran_1388430993.html [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
în ultimii ani, printre cei mai speciali ghiocei ce îmi ating sufletul, cel care-mi imprimă fericirea pe chip, este ghiocelul oferit de fiica mea, prin care mă redescoper în fiecare an. Fie că-l desenează într-o felicitare cu mânuțele sale, sau mi-l oferă alături de poza în care apare ea de sub un clopoțel dalb, recunosc că de fiecare dată mă emoționează până la lacrimi. Așadar, cu emoția unui nou început, să culegem prima floare a anului, ghiocelul, din inimile noastre
SOL VOIOS DE PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sol_voios_de_primavara_cornelia_viju_1329840018.html [Corola-blog/BlogPost/346795_a_348124]
-
oprești și vorbești cu ea. Este copilul pe care nu știu dacă l-am auzit plângând de 3 ori până acum. Ca să-ți dea cel mai frumos zâmbet este suficient să te așezi pe marginea patului, să o mângâi pe mânuță sau pe frunte și să o întrebi „Ce faci, Alexandra?”. Iar ca să fie în culmea fericirii nu trebuie decât să-i pui un alt copil alături. Atunci nu-i mai trebuie nici mâncare, nici jucării, nici măcar pe mama ei. Seara
ALEXANDRA MARIA BUCUR ARE NEVOIE DE AJUTORUL NOSTRU ! de DIANA COZMA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Diana_cozma_alexandra_maria_diana_cozma_1386673645.html [Corola-blog/BlogPost/342225_a_343554]
-
de o boare, Ce ne susține în primii pași, De cădem când ne sunt falși, Agață printr-o binecuvântare, Mizând să ne fie viața mare. Cu ochii umeziți în lacrimi, Durerile ce’s atât de acrii Cu săruturi dulcile amintiri, Mânuțe mici de mângâieri, Prin blândețe moale alintă Și cu viața ei iar ne încântă, Face amarul să ne treacă Cu zâmbetul ei din desagă. Cea atâta de radioasă, Ființa cea mai inimoasă, Că și îngerul i s-ar rușina, De
ÎNGERUL I S-AR RUŞINA.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1437740530.html [Corola-blog/BlogPost/343420_a_344749]
-
rămân. Iarna Baba iarna nu glumește, Frigul zilnic întețește asprul ger, necruțător, Îngheață fulgii din zbor. Vrăbiile se zburlesc, Cotlon cald abia găsesc, Umblă prin omat desculțe Tot mai greu găsesc grăunțe. Dar copiii mititei Stau pe lângă moș Andrei Cu mânuțe hărnicuțe Case fac, la vrăbiuțe. Și în ele pun frumos Fân uscat și călduros. Din buzunar, cuminței, Boabe scot acum de mei. Nu doar casă ce și masă! Arătând că lor le pasă, Prieteni sunt cum se cuvine Și la
SUFLET DE COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Suflet_de_copil.html [Corola-blog/BlogPost/356626_a_357955]
-
Prinți și Consanzene cu toții am visat Și toate-aceste vise mi se păreau firești Când noi trăiam iubirea cea fără de păcat. Simțeam în vremea aceea c-o lume s-a schimbat Când mâna mea atinse că din întâmplare Timid a ta mânuța și-apoi s-a strecurat Cu drag, prinzând ușor finețea palmei tale. Și-apoi în parc, pe-o bancă, un pic pe inserat, Vedeam în ochii albaștri o dulce strălucire, Iar caldă ta gurita-i că un fruct înmiresmat Ce
FRUMOASELE AMĂGIRI de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/caprar_florin_1436501841.html [Corola-blog/BlogPost/379380_a_380709]
-
toate stau acum în fața noastră, ca să ne uimească și să se prezinte. Copiii mă iau în brațe și stăm tustrei, privind la acest spectacol minunat. Nimeni nu scoate o vorbă. Liniștea se pogoară asupra noastră și ne mângâie sufletele. Simt mânuțele lor mici de copii, cum mă strâng în brațe. Acum, lacrimile de bucurie îmi curg șiroaie. Această clipă va rămâne în sufletul meu, toată viața. O voi duce cu mine, câte zile voi avea. Viața este minunată! Iubirea ne cuprinde
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1450876825.html [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului COPILĂRIE Mi-am trăit copilăria, Umblând prin câmp deschis, Atunci credeam că veșnicia, E a mea, că așa mi-e scris! Îmi spălam picioarele desculțe, Prin roua ierbilor nevinovate, Prindeam și greieri în mânuțe, S-ascult cântecele fermecate! Mă culcam obosit pe spate, Să călătoresc în rând cu norii, Și plecam cu ei departe, Însoțindu-mă în zbor cocorii! Referință Bibliografică: Copilărie / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05
COPILĂRIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/364646_a_365975]
-
Saamelaienilor. Seamănă mult cu limba ungurească pe care o cunosc. Cred că de aceea putem conversa! Ne mângâiem reciproc pe spate ca să ne încălzim. Și astfel devenim prieteni. Intră în casă și se reîntoarce cu un coșuleț de nuiele în mânuța. Înăuntru acestuia, douăsprezece perechi de ciorapi cu dungi, roșu și alb, pe care mi-i face cadou! Păcat că sunt mici, ca pentru păpuși. Nu pot să-l refuz. Îi dau și eu un portmoneu din piele de cangur. Se
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1388717602.html [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
pe scaunele plusate, de culoarea bordoului, ascultăm cu atenție „Variațiuni pentru pian, vioară și violoncel pe o temă originală”, op. 44, de Beethoven. Liniștea din sală accentua mult tactul pe care nepoțica îl bătea pe marginea scaunului. I-am prins mânuța în palmă și îi simțeam nerăbdarea în degetele. Dincolo de Catincuța, erau două scaune goale când a început concertul. Privind prin semiobscuritatea sălii, am văzut că erau ocupate de două persoane. Un copil îmbrăcat ciudat și un bărbat cu cap olimpian
VARIAŢIUNI PENTRU PIAN, VIOARĂ ŞI VIOLONCEL PE O TEMĂ ORIGINALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Variatiuni_pentru_pian_vioara_si_vio_al_florin_tene_1356598114.html [Corola-blog/BlogPost/341539_a_342868]