850 matches
-
Capitală au publicat și comentat actul de mai sus, esprimîndu-și indignarea și mirîndu-se de acest lucru, la întîia vedere neauzit. Vedem aci o scoatere în vânzare din partea fiscului cu totul egală cu cele din vremea fanarioților: vacă, bou, mânzat, cal, mânz, capră și ied, oaie și miel, sucmanul de pe om, carul și căruța, cada și butea, totul se vinde și, când toate aceste nu mai ajung, se scoate în vânzare... ce? Locuitorul, care va fi închiriat de cătră stat ca vita
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
armonizeze „candoarea, jocul și cunoașterea”. SCRIERI: Germinații, București, 1967; Joacă-te, gândule, București, 1968; Altare de iarbă, București, 1969; Puf-Pufos, aventurile unui iepuraș curajos, București, 1971; Lynxul, București, 1972; Sonetele, București, 1974; Cine ești, pasăre?, București, 1974; Evenimente, București, 1976; Mânzul de vânt, București, 1979; Conversația, București, 1981; Măgărușul, București, 1984; Băiatul și pădurea, București, 1986; Coborârea în cuvânt, pref. Liviu Papadima, București, 1987; Paradisul atomic, București, 1989; Alfabetul vesel, București, 1991; Cvartet, patru anotimpuri argheziene, București, 1997; Biblii și oameni
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
două culte păgâne anterioare pătrunderii creștinismului în ținuturile locuite de geto-daci”. Poezia lui F. îl amintește organic pe folclorist, fiind una hrănită de mituri și credințe populare. SCRIERI: Răboj, București, 1976; Compunere cu portocale, București, 1982: Vămile cireșului, București, 1983; Mânzul cu stea în frunte, București, 1984; Moara din Costișa, Târgoviște, 1996; Asupra cuvântului „noroc”, Câmpulung Moldovenesc, 1998; Înspre alt Eminescu, Timișoara, 1999; Drumul împărătesc al poetului, Târgoviște, 1999; Apocrife, Iași, 1999. Antologii, ediții: Fost-au acest Ștefan Vodă, introd.edit
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
Prima verba, II, 81; Vasile Andru, Șase prozatori sub semnul solstițiului de vară, VR, 1979, 7; Nicolae Turtureanu, „Vămile cireșului”, CRC, 1983, 42; Mihai Iordache, „Vămile cireșului”, „Pagini bucovinene”, 1983, 11; Ioan Pintea, Povestea povestind, TR, 1985, 22; Cornel Cotuțiu, „Mânzul cu stea în frunte”, VTRA, 1985, 9; Adrian Dinu Rachieru, Miorițologie, „Crai nou” (Suceava), 1995, 11 noiembrie; Mircea A. Diaconu, Stanțe rustice, „Crai nou” (Suceava), 1996, 30 noiembrie; Rachieru, Poeți Bucovina, 175-177; Nicolae Manolescu, Oaia năzdrăvană și Hyperion, „Curentul”, 1998
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
culturii românești. Revenit în țară la începutul celui de-al doilea război mondial, se dedică dramaturgiei: piesa Clocot, cu premiera în septembrie 1946, prilej cu care se inaugurează Teatrul CFR Giulești, apoi o dramatizare după romanul Ochii strigoiului și piesa Mânzul nebun (premiera la Teatrul Național din București, în martie 1947), ambele în tandem cu Cezar Petrescu, dar și o serie de lucrări dramatice a căror tematică și destinație își dezvăluie caracterul conjunctural și tezismul ostentativ prin chiar titlurile lor - Fiul
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
destinsă. Întâmplări mărunte din viața de cazarmă, cu ofițeri mărginiți și cruzi și soldați supuși unor greu de suportat pătimiri, scene de război, în care imagini apăsate tind să sugereze grozăvia carnagiului, dar și o secvență simbolică, muiată în sentimentalism (Mânzul), se înscriu în suita narațiunilor din Viscolul (1962), din care abia frânturi se salvează. Dacă politizarea abuzivă la adresa „iadului capitalist”, împărțirea lumii în stăpâni hrăpăreți și, în tiparul celui mai rigid schematism, masa celor umiliți ori obidiți, ca și tendința
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
exemplu, profeția lui Moise din Geneză 49,10‑11 (LXX) - „10 Căpetenie nu va lipsi din [neamul lui] Iuda și cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni ce i‑a fost hărăzit; el este așteptarea neamurilor [păgâne]. 11Își va lega mânzul de vița de vie [...]. În vin își va spăla haina sa și‑n sânge de strugure, veșmântul său” - se află, după părerea lui Iustin, la baza mitului lui Dionysos, zugrăvit de demoni ca un creator al podgoriilor și al misterelor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
leu, ca un pui de leu; cine‑l va trezi? 10 Căpetenie nu va lipsi din [neamul lui] Iuda și cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni ce i‑a fost hărăzit; el este așteptarea neamurilor [păgâne]. 11Își va lega mânzul de vița de vie și de vrej, mânzul asinei sale. În vin își va spăla haina sa și‑n sânge de strugure, veșmântul său. 12Scânteietori sunt ochii săi de vin, și dinții săi mai albi ca laptele. (Septuaginta, vol. 1
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va trezi? 10 Căpetenie nu va lipsi din [neamul lui] Iuda și cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni ce i‑a fost hărăzit; el este așteptarea neamurilor [păgâne]. 11Își va lega mânzul de vița de vie și de vrej, mânzul asinei sale. În vin își va spăla haina sa și‑n sânge de strugure, veșmântul său. 12Scânteietori sunt ochii săi de vin, și dinții săi mai albi ca laptele. (Septuaginta, vol. 1, ed. cit.) Dintre cele douăsprezece binecuvântări rostite de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai aducea beizadelei Radu Iliaș „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, o turmă de oi, cirezi de boi și de vaci (cu viței), o herghelie de iepe (cu mânji și cu armăsar) și „150 mătci de stupi”. Lângă acestea, mai multe moșii („satul Cilianii cu rumânii, cu viile și cu alte hotare...”, „satul Scărișoara partea noastră ce iaste aleasă, cu rumânii și cu viile”, „moșia de la Clanța i Tigenii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și 1 ghiuluptan de argint”, „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, o turmă de oi, cirezi de oi și de vaci (cu viței), o herghelie de iepe (cu mânji și cu armăsar), „150 mătci de stupi”, mai multe moșii („satul Călianii cu rumânii, cu viile și cu alte hotare...”, „satul Scărișoara partea noastră ce este aleasă, cu rumânii și cu viile”, „moșia de la Clența i Tigenii, care se chiamă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lefter de tot, acesta îi cere să ocupe el locul hoților dinainte, ca să îi „iasă măcar de-o motocicletă”. Conflictul subteran e tipic pentru realitatea Israelului. În Făt-Frumos, fiul Iepei, mama-iapă, vădană, își rupe bucățica de la gură ca să facă educație mânzului ei chipeș și mintos. El ajunge să ia toate treptele și toate diplomele, se mută într-un oraș mare, uitând, firește, de bătrâna Iapă. Pornind la drum spre el, mama îl găsește locuind în cartierul de vile, iar pe ușa
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
poate fi observat în antologia Cumpăna vieții (1979), unde poeziei „spiritual-naturaliste” (Ion Cristofor) i se opune alternativa imaginară a întâlnirii dintre imobilismul materiei și contorsiunile dezmărginite ale spiritului: „Eu vin de undeva departe și am trecut prin câmpul gol, / Pe mânjii mei azurul șade și Timpul e domol, domol... Și mă revărs în slăvi de boare, ca un descântec nesfârșit, / Am aripi calde peste lume și sunt grăbit, și sunt grăbit...” (Autobiografie). Lui S. i se datorează pionieratul în traducerea liricii
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
1981; Ștafeta fanteziei, București, 1968; Schițe vesele, București, 1969; Melcul mincinos, București, 1972; Aducătorului, mulțumiri, București, 1976; Viitorule, când te-ai născut?, București, 1977; Mama mamuților mahmuri, București, 1980; Un Gulliver în țara chiticilor,București, 1983; N-ați văzut un mânz maro?, București, 1999; Carnete de editor. Interviuri. Addenda, îngr. Sanda Sântimbreanu și Ion Nicolae Anghel, Timișoara, 2000. Traduceri: Gianni Rodari, Aventurile lui Cepelică, București, 1957 (în colaborare cu I. Barta); Natalia Attardi Donnini, Povestea „furnicuței” și a „furnicarului”, București, 1965
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
asemenea publicații”. Revista conține versuri, schițe, snoave, povești, chiar și romane pentru cei mici, semnate unele cu pseudonime, altele având ca autori pe Th. D. Speranția, Radu Boureanu, Ion Pas (Găina cea moțată), Al. Lascarov-Moldovanu, Radu Gyr (Măgarul și cocostârcul, Mânzul și râul), Grigore Popescu-Băjenaru, V. Demetrius, Vasile Militaru, Natalia Negru, Teodor Castrișanu (Sandu ucenicu), George Silviu (teatru pentru copii), Constanța Hodoș, Ioan I. Ciorănescu, Orest Tafrali, Artur Enășescu (Cenușăreasa, Privighetorile), I.V. Tassu, Victor Eftimiu, Horia Furtună (Păcală - snoavă în două
UNIVERSUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290362_a_291691]
-
se mișcă și se dădu la o parte, și din întuneric de peșteră apăru o arătare. 2. Formulează ideea principală a textului: 3. Desparte în silabe cuvintele: licurici, parte, deschisă, zgomot. 4. Găsește pluralul următoarelor substantive: ou, mahala, burier, ghid, mânz, băcan. 5. Scrie câte trei enunțuri cu: a) verbe care să arate acțiunea b) verbe care să arate starea c)verbe care să arate existența 6. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: dușman, cenușiu, șiret, silitor. 7. Alcătuiește un text
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
în virtutea cărora alunecarea în parnasianism este evitată. În poemele mai ample atmosfera se schimbă. Erosul devine impetuos, viforos, sângele clocotește în trup asemenea sevelor în luturi, carnea se zvârcolește ca șerpii. Asimilată naturii, iubita e proaspătă ca ierburile, „sprintenă ca mânjii”, trupul îi este „păduri în veșnică frământare”. Persistă imagini din lumea câmpului, însă proiectate cu o sensibilitate și o tehnică a expresiei ce nu mai pot fi încadrate în tradiționalism. Ciclul Steaua pe care stăm din volumul Albe (1937) reflectă
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
dintr-o placă de metal sau de lemn în formă de triunghi sau de semicerc, fixată la capătul unei cozi lungi, cu care se scoate jarul sau cenușa din cuptorul țărănesc de copt pâine feșteli: a (se) murdări, a (se) mânji; a o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs; fojgăia: (Reg.; Despre vietăți care se găsesc în mare număr pe un spațiu mic și se mișcă neîncetat) a foi, a mișuna (cu zgomot
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
unui model puternic vascularizat etic. Este de remarcat performanța în registrul stilistic, tonul „flegmatic, sceptic, agresiv-blazat” (Cornel Robu), fraza ce „are nerv, tăietură ironică, brutalitate, sarcasm, dar și capricii lirice, flexiuni miloase, neașteptate erupții de energie sentimentală” (Mircea Opriță). Vremea Mânzului Sec (1991), roman scris înainte de 1989, marchează trecerea lui P. la literatura non-SF. Semnând o prezentare pe coperta a patra, Ov. S. Crohmălniceanu vorbește de „o resuscitare originală a romanului picaresc”; rătăcirile personajelor în crepusculul lipsei de orizont ar justifica
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
1993), însoțită de o amplă prefață teoretică (SF ca paraliteratură). Pe lângă seria de autori anglo-saxoni selectați, volumul conține texte de Ov. S. Crohmălniceanu, Camil Baciu, Vladimir Colin, Sergiu Fărcășan și I. D. Sârbu. SCRIERI: Planetarium, pref. Voicu Bugariu, București, 1987; Vremea Mânzului Sec, București, 1991; Copiii fiarei, București, 1997; Timp mort, Iași, 1998; Omohom, pref. Lucian Boia, Iași, 2000; România abțibild, Iași, 2000; Un cadavru umplut cu ziare, Iași, 2001; Nobelul românesc, Iași, 2002. Antologii: Imperiul oglinzilor strâmbe, pref. edit., București, 1993
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
1991, 46; Cornel Robu, Cristian Tudor Popescu, în Timpul este umbra noastră, Cluj-Napoca, 1991, 394-397; Z. Ornea, O antologie SF, RL, 1993, 15; Claudiu Groza, Cu ochii bine deschiși, APF, 1997, 7-8; Dorin Tudoran, Kakistocrația, Chișinău, 1998, 551-554; Cristina Tamaș, „Vremea Mânzului Sec”, TMS, 1999, 3; Ion Simuț, Un prozator persecutat de un gazetar, F, 1999, 4; Simion, Fragmente, IV, 259-264; Alex. Ștefănescu, Un Cristian Tudor Popescu mai puțin cunoscut, RL, 2000, 16; Mircea Morariu, Jurnalismul polemic, F, 2000, 6; Luminița Marcu
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
fost condusă de el, P.l. include în paginile ei cele mai prestigioase semnături. Rubrici: „Literatură”, „Probleme de artă”, „Istorie literară românească”, „Literatură populară”, „Istorie literară străină”, „Pagini clasice”, „Însemnări critice”, „Note, dări de seamă”. Cu poezie sunt prezenți Lucian Blaga (Mânzul, Răsărit magic, Veghe, Sfântul Gheorghe bătrân), Ion Pillat (Pândă, Iarnă târzie, Spectrul rozei, Eternități vremelnice), Al.A. Philippide (Viziune, Pământului), V. Voiculescu (Lunaticii), Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, C. Tonegaru, Eugen Jebeleanu, Dimitrie Stelaru, Virgil Carianopol, Mihail Cruceanu, Mihai Moșandrei
PREOCUPARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
Poc-în-Plic, București, 1985; Soarele meu, inima mea, București, 1986; Cu mâna stângă, București, 1987; Inima, București, 1989; Printre cărți, copii și cuburi, București, 1989; Exerciții de-a muri, București, 1991; 99 de poeme de toată mâna, București, 1991; Iapa verde, mânzul Poc și băiatul fără toc, București, 1993; Iubirea ca o mânză neagră, București, 1995; Trandafiri în grădina cu iarnă, București, 1996; Părtaș la domnie, București, 1997; Citiți-mă singuri, București, 1998; Obitus, apusul stelei, București, 1999; Interiorul căderii, București, 2000
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
și însemnările de călătorie ale poetului. SCRIERI: Nopțile albe ale orașului, pref. Radu Boureanu, București, 1962; Jocul soarelui, București, 1963; Rapsodie în Oaș, București, 1963; Ploile au venit târziu, București, 1965; Orașul lui Pintea, București, 1966; Ceramică regăsită, București, 1967; Mânzul, București, 1967; Maramureș, București, 1967; Balans de zodii, București, 1969; Pinacoteca unei lire, București, 1971; Echinocțiu, București, 1972; Poarta de pe Mara, București, 1972; Arcul de miazănoapte, București, 1973; Neodihna de a fi om, București, 1973; Rapsodie în jad, București, 1974
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
capete au oarecum în comun - anume, ochii și urechile, adică organele cele mai importante. Foarte jos, aproape de unghiul unde se-ntîlnesc fălcile balenei, dacă priviți cu luare aminte, veți vedea în sfîrșit un ochi fără gene, care aduce cu ochiul unui mînz, într-atît de disproporționat pare fată de mărimea capului. Din această poziție aparte laterală a ochilor cetaceului reiese dar că el nu poate vedea nici un obiect aflat în fața lui, după cum nu poate vedea nici obiectele aflate la pupa. Pe scurt, poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]