595 matches
-
și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și Măcelărie, Iacob Nicolae, cu prăvălie de Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208 Traian Cânduleț
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
s-a încheiat și că, gata, a-nțărcat drigana. Din momentul acela în țară, se produce un oarecare reviriment, pentru prima oară, după război apar în vitrinele magazinelor alimentare, mărfuri cărora populația de mult le uitase numele. Pentru prima oară în măcelării se vinde carne la liber. Cei mai vârstnici azi își amintesc cum în anii ’50 - ’60 dacă intrau într-o măcelărie nu găseau decât un măcelar șomând și niște cârlige metalice de care, de foarte multă vreme nu mai fusese
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
după război apar în vitrinele magazinelor alimentare, mărfuri cărora populația de mult le uitase numele. Pentru prima oară în măcelării se vinde carne la liber. Cei mai vârstnici azi își amintesc cum în anii ’50 - ’60 dacă intrau într-o măcelărie nu găseau decât un măcelar șomând și niște cârlige metalice de care, de foarte multă vreme nu mai fusese spânzurată o ciosvârtă de vacă sau o pulpă de porc. Chiar circulau atunci pe tema asta unele glume, dăm vreo două
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vreme nu mai fusese spânzurată o ciosvârtă de vacă sau o pulpă de porc. Chiar circulau atunci pe tema asta unele glume, dăm vreo două mostre: cică atunci, în așa zisa epocă de aur, un român oarecare intră într-o măcelărie și întreabă: -«Ce aveți de vânzare?», la care vânzătorul îi răspunde:-«Ce se vede!», -«Atunci vă rog cântăriți-mi și mie vreo 4 cârlige!». Sau: cică în timpurile bune, de dinainte de război, pe firma măcelăriei scria «La Gogu» și când
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
român oarecare intră într-o măcelărie și întreabă: -«Ce aveți de vânzare?», la care vânzătorul îi răspunde:-«Ce se vede!», -«Atunci vă rog cântăriți-mi și mie vreo 4 cârlige!». Sau: cică în timpurile bune, de dinainte de război, pe firma măcelăriei scria «La Gogu» și când intrai în prăvălie găseai carne. În timpul comuniștilor pe firmă scria «Carne», iar dacă intrai în prăvălie îl găseai pe Gogu. Se inaugurează așa dar o perioadă în care poporul trăiește iluzia unei oarecare liberalizări a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a jurat să pedepsească o lume atât de nedreaptă. Așa că a comis o spargere la bancă (deși n-avea nevoie de bani, el trăind de pe urma consistentei moșteniri lăsate lui de către tatăl său, onorabilul Ivan O'Glup, proprietarul celei mai mari măcelării din ținut și influent consilier municipal. Inutil să adăugăm că datorită fizicului său, Vasili Ivanovici n-a putut urma remarcabila carieră a tatălui său.). Spargerea de la bancă, primul delict al Mogâldeței, n-a avut urmări, întrucât s-a considerat că
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
total: „După repartiția formată la 6 iunie curentu de cătră Comisiunea mixtă de requiziție, dela domnii notați mai josu ce au vite strânse și puse la Îngrășat pe diferite imașuri din județul Cahul, urmează a se requiziționa 41 vite de măcelărie și anume (...)”. Înainte de a-i nominaliza pe proprietarii animalelor, trebuie spus că județul Cahul, Împreună cu Bolgradul și Ismailul au fost rupte Împreună cu toată Basarabia la 16/28 mai 1812 În urma Păcii de la București, semnată de două imperii extrem de ticăloase
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sucursală mică de bancă sau o farmacie mică dotată cu farmacist, un raion de plante medicinale etc. Supermagazinele au răspuns la nevoile în schimbare ale unei femei care lucrează, creându-i posibilitatea de a cumpăra carne de pui direct de la măcelărie și salata de la raionul de legume proaspete. Un alt lucru pe care l-au făcut cei din industria supermagazinelor a fost schimbarea renumelui firmelor pe care le conduc. Acum câteva decenii supermagazinele erau pentru cei care nu-și permiteau să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
Ele nu sunt niște "mașini fără suflet" cum dedusese la începutul epocii moderne filozoful raționalist Descartes, care separase subiectul gânditor de natura obiectivă, concepție ale cărei efecte nefaste încă se resimt. Educația intensivă actuală, unde totul este planificat începând cu măcelăria, transformă de fapt animalele în mașini de producție și producători de materie primă. Diferit de cum credea însuși Immanuel Kant, omul are responsabilități și față de animale, responsabilități care îi interzic să le maltrateze. Dar a extinde interzicerea de a ucide și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și el acasă și degeaba am protestat amândoi; ofițerul ne-a poftit să ne urcăm în mașină cu el, pentru a însoți camionul până la noua noastră destinație. Noua adresă la care am fost transportați s-a dovedit a fi o măcelărie dezafectată. Era formată dintr-o încăpere - magazinul - la parter și o alta deasupra ei, la care se ajungea urcând o scară situată în fundul prăvăliei. Locotenentul-major Păun - așa-l chema - a dat ordin să ni se descarce lucrurile în magazin, ne-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
fost dezamăgit negăsind aici decât o sală goală. Poate că Titus și Hadrianus au făcut, fără voia lor, un mare serviciu viitorului iudaismului, celui al Torei și al sinagogilor, singurul pe care-l cunoaștem de visu. Punând capăt sacrificărilor din măcelării, bălților de sânge fetid provenind de la tăierea mieilor și a oilor (tradiție care a supraviețuit pe scară mai mică, în preajma Paștelui, la samaritenii de pe muntele Garizim), păgânii victorioși i-au redat involuntar lui Iahve idealitatea lui ironică și aniconică. Haideți
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și o latură familiară în incinta sacră. Odinioară oamenii ieșeau la picnic pe esplanadă. A mai rămas probabil ceva din ceea ce l-a făcut pe Isus să pună mâna pe bici, pe când parvisul ebraic era în același timp piață, universitate, măcelărie, clinică, atelier, forum, caravanserai, bancă. Nu altceva au fost Halele Parisului sau Hyde Park-ul, acel "ia arată-mi ce ai", acea "cavernă a briganzilor" care l-a indignat atât de tare pe Mântuitor. Evocând public distrugerea de care toți
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
este în ascuns, și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti ție." (Matei, VI, 6). Era individului-rege și a forului interior cu aceasta a început. Nu ne putem imagina piața Sfântul Petru la fel ca piazza Beaubourg, cu măcelării și cu precupeți, cu teologi predându-și cursul alături de un abator în aer liber. Pe timpul când Dumnezeu era popor și religia mai mult un mod de viață decât o "opțiune spirituală", piața de unde-ți procurai toate cele era și loc
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
București, după care a lucrat ca laborant la Facultatea de Farmacie din București și Milian care a făcut o școală comercială la Viena de unde s-a întors în sat unde a deschis un soi de complex comercial, compus din boltă, măcelărie și crâșmă. Prin anii 1923 Milian Budac în calitatea sa de președinte al Societății Județene de Vânătoare, l-a însoțit pe M.S.Regele Ferdinand I la o vânătoare regală pe Tărâța, de pe Podragul. Ioan, învățătorul, la rândul lui a avut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nou motiv pentru a exterioriza ura lor organică împotriva României, pe preotul Gheorghe Calciu. Astăzi, când situația economică a României s-a îmbunătățit și când nimeni nu mai crede că lumea moare de foame acolo, chiar dacă nu se găsește la măcelării carne totdeauna, sau că oamenii umblă desculți și dezbrăcați, când în fapt ei sunt mai eleganți decât în multe metropole occidentale, neonaziștii români, ca să nu-și uite obiceiurile lor de a înjura pe toată lumea, l au inventat pe preotul Calciu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
originea numelui Huși, a mai circulat o părere, prezentată de episcopul Melchisedec, care însă nu a adoptat-o. Este vorba despre o versiune populară: într-o perioadă mai veche, pe locul unde se află orașul Huși, ar fi fost o măcelărie (căsăpie, mesercie), de unde locuitorii satului Corni cumpărau carne, produs numit în limba maghiară hus (se pronunță huș); și de aici ar proveni numele orașului Huși. Opinia lui Gh. Ghibănescu este că, deși există o asemănare între cuvintele hus și Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
număr mare de meșteșugari (tăbăcari, argintari, ciobotari, potcovari, săpunari ș.a.), unii din ei fiind organizați în bresle. Tot atunci funcționa o „fabrică” de bere, asemănătoare cu „fabricile” de rachiu (velnițele) semnalate în Moldova, cu aproape un secol înainte, o salhana (măcelărie), unde se pregăteau preparate din carne de taurine și ovine. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, sunt atestate hanuri în primul rând la Iași, aparținând mănăstirilor, apoi la Hârlău, Târgu Frumos, Suceava, Botoșani, Huși, Roman, Bârlad, Galați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unul popular definește o persoană din punct de vedere social. La fel se întîmplă și cu referire la anumite afaceri și bresle. E de neimaginat ca un croitor la modă să-și desfășoare activitatea pe bulevardul Barbès sau ca o măcelărie hallal 7 să funcționeze pe bulevardul Montaigne. Simbolistica centralității pariziene este reafirmată de sistemul de numerotare a imobilelor instituit în 1905 pentru străzile perpendiculare cu Sena: numerotarea începe de la fluviu, adică de la centru. Liniile care împart societatea se suprapun cu
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
pentru comunitate, care vine aici sîmbăta după-amiază din toată regiunea. Diversitatea ofertei ar permite autarhia cartierului, dacă membrii comunității ar locui aici. Băcănii, bazare, bijutieri, negustori de haine, agenții de voiaj, telefonie, scriitori publici 16, agenții imobiliare, restaurante, pînă la măcelăria hallal, reminiscență a unei epoci trecute, care s-a reprofilat pe carne de ied, deoarece etnicii tamil hinduiști nu mănîncă vită. Coabitarea între comercianții tamil și locatarii sau proprietarii francezi pare a fi dintre cele mai fericite. E adevărat că
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
din Paris și federația vestimentației de serie au conceput în parteneriat proiectul de a instala 15 tineri creatori de modă în spațiul de 1 500 m2 al fostelor magazine. Atelierele, showroom-urile și magazinele au luat locul cafenelelor maure, al măcelăriilor hallal și al negustorilor de țesături. Cu speranța declarată de a furniza locuri de muncă tinerilor din cartier, foarte afectați de șomaj. Fashion Group Paris a organizat pe 4 iulie 2001 o vizită a spațiilor recent inaugurate. Invitația anunța "O
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
o revoltă și i-au scos pe câmp la Cotroceni, unde au plătit unor țigani să-i jupoaie. Lumea se temea să nu-i dea în vânzare drept miei și a rămas convinsă că, de nu vor fi vânduți la măcelărie, vor fi dați de mâncat prizonierilor români. Nu i-am dezmințit, cu cât inspirau mai multă groază, cu atât era mai bine, și la urma urmei îi credeam în stare de orice. vizita lui tülff De ziua de 4 mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era simplă și aroma rezultată ștergea gustul amar-dulceag al vieții de provincie. mergeam pe stradă și fredonam, În rochia mea de pânză de sac prevăzută cu o sfoară de doi metri, la al cărei capăt se afla un cârlig de măcelărie cu care agățam băieți - la propriu. Îi agățam, le spuneam poezii, iar pe unii Îi sărutam. Poezia mă făcea fericită ca o hârtie de napolitană care zboară nestingherită pe străzile Bucureștiului, ca perechile de adidași rupți agățați de firele de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu frică și cu dezgust. Trăiam Într-un tablou de Bosch. Îmi pierdusem treptat orice chef de hârjoneală. Trecute pe veci erau acum vremurile când umblam pe străzile Galațiului În rochie de pânză de sac, prevăzută cu un cârlig de măcelărie pentru agățat băieții, ca să-i sărut și să le spun poezii. Trecute erau vremurile când lumea putea fi iubită, Îmblânzită, modelată ca o plastilină. Decăzusem acum, de bunăvoie, la stadiul de muri- tor de rând. Fișă de observație nr. 1
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
asemănări cu personajul înfățișat de istorie sau de alte scrieri literare. Toate faptele sunt luate în răspăr prin foarte numeroasele trimiteri la realitatea zilelor noastre. Astfel, la Tomis se decide înființarea unei edituri Humanitas în scopul culturalizării cetățenilor barbari, o măcelărie poartă numele Metamorphoses, localnicii se distrează de minune la clubul de noapte Venus și își întrețin condiția fizică la clubul de oină Callatis, încât viața în exil nu e chiar lipsită de plăceri. Ovidiu își descoperă pasiunea pentru gastronomie, experimentează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
Dunării e cedată străinilor; statul întreține câteva bărci conduse de mateloți neexperimentați; acestea sunt decorate cu numele de flotilă! În ciuda belșugului de pește, de vânat, de vite, în ciuda prețului mic al grânelor, viața e scumpă; carnea și pâinea sunt execrabile; măcelăria și brutăria locală folosesc încă metode primitive, iar industriașii care practică aceste meserii își vând produsele foarte scump. Exploatarea minelor de sare a fost condusă atât de neinteligent, încât costă statul mai mult decât aduce. Minele prețioase nu așteaptă decât
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]