1,024 matches
-
Marinescu Petruta, 5 apartamente, București str. V. Lascăr 133, str. Italiană 18 4748. Mihăilescu Ion, 3 apartamente, București, str. Toamnei 119 4749. Marinescu Th. și Victoria, 11 apartamente, București, str. Episcopul Radu 24 4750. Mihai Elisabeta, 3 apartamente, București, str. Măcelari 16 4751. Matache Petruta, 6 apartamente, București, str. Maica Domnului 21 4752. Marinescu Alex. și Elenă, 4 apartamente, București, str. Crângul 73 4753. Munteanu Gh., 5 apartamente, București str. Mihail Eminescu 35 4754. Munteanu Eugen și Al., 3 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, Într. Orizontului 9. 7384. Simionescu Elenă, 3 apartamente, București, str. Episcopul Radu 40. 7385. Simionescu Ion și Natalia, 3 apartamente, București, str. C-dor Eugen Botez 11, str. C. A. Rosetti 14, 7386. Savineanu Țica, 3 apartamente, București, str. Măcelari 23. 7387. Savini Mihai, 5 apartamente, București, Făinari 38, str. Tunari 58. 7388. Stroe Malvina, 4 apartamente, București, B-dul G-ral Magheru 29, str. Hameiului 11. 7389. Stern Buia Elenă, 4 apartamente, București, str. M. Serghiescu 11; 35. 7390. Stelimescu Barbu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
lucruri în care începem să ne asemănăm” (femeie, 52 de ani); „Zerindul nu seamănă cu satele europene încă. Primarul face deja curățenie, tunde iarba pe străzi, nu lasă găinile pe stradă. Deci se face ceva pentru asta” (fost magazioner și măcelar, 86 ani); „Da, sunt asemănări, dar până să ajungem la nivelul lor mai este” (primarul, 40 de ani); „În legătură cu infrastructura, eu zic că suntem pe calea bună: gaz avem în comună, oamenii se branșează, apă curentă este (...)” (femeie, secretara primăriei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
poți vedea uneori rechini ațintindu-și privirea cu jind spre punțile corăbiilor - ca niște cîini hămesiți strînși în jurul unei mese pe care se taie carne - gata să se repeadă la orice cadavru aruncat în mare; e drept că, spre deosebire de vitejii măcelari ai mării, care taie pe punte, ca niște canibali, carnea de balenă cu cuțitele lor aurite și înciucurate - rechinii, aceste animale cu boturile ghintuite cu juvaeruri, nu fac decît să se încaere sub masă, pentru o bucată de hoit; de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de teoria lui Szondi asupra socializării pulsiunilor, autoarele afirmă că nu se produce un abandon al nevoilor pulsionale, ci transformarea satisfacției care le este atașată, iar subiectul se păstrează pe linia tendinței sale native: „Pompierul se află «sub vraja» focului, măcelarul rămâne fascinat de sânge, avocatul se ocupă de cei învrăjbiți, iar polițistul, de criminali etc.”. Definiția pe care o propune DSM-IV (1994/1996) pentru sublimare este apropiată de ideea de socializare, întrucât evocă o canalizare a pulsiunilor sau afectelor prost
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lăsa loc însă și evreilor polonezi, a căror prezență în capitala țării e constatată încă la 1550. Ei figurează în toate categoriile de negustori, de la vânzătorii de postav până la aceia de mercur, așa cum figurează în majoritatea categoriilor de meseriași, de la măcelari și până la lumânărari. Privilegiile acordate în acest sens de Constantin Brâncoveanu sunt edificatoare. Școlile evreiești și rabinii nu vor lipsi, obștile având și aici organizarea lor interioară, unde educația și învățătura au fost prețuite așa cum se cuvine. Manifestările de intoleranță
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și Îl Înconjură. Totuși, făcând asta, simți ceva ciudat. Un fel de regret. La urma urmei „sistemul punctelor“ nu era ideea ei. Fusese utilizat cu mult Înainte să vină ea În Grosse Pointe din Wichita, unde tatăl ei lucra ca măcelar. Dar nu putea face nimic. Da, domnișoarei Marsh Îi părea rău. Adică, sincer acum. Uită-te la casa asta! Cine s-o cumpere dacă nu un italian sau un grec? N-o să reușesc niciodată s-o vând. Niciodată! Clientul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mătănii din buzunarul șorțului și a Început să murmure. Și-a făcut cruce cu apă sfințită și a plecat. Ea a deschis defilarea. Le-a spus vecinelor. Apoi vecinele au venit și ele, singure sau cîte două. — Bărbați nu? — CÎțiva, măcelarul, un dulgher care locuiește la capătul străzii, oameni din cartier. De ce n-ar fi fost comisă crima de cineva din cartier? Căutau peste tot, Încercau să reconstituie existența domnișoarei În lila la Nisa, la Paris, călătoriile În cele patru colțuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Drusus s-a jurat că dacă cumva vreo trapă sau vreo mașinărie nu funcționează cum trebuie, o să-l aducă pe vinovat în arenă să se lupte cu fiarele sau cu voi, profesioniștii. Gladiatorii vuiesc, indignați: Noi suntem luptători, nu criminali! — Măcelar e el! Un rețiar își smulge pumnalul ascuțit de la centură. Trece în glumă cu degetul peste tăiș, după care agită cuțitul deasupra capului: — Pe ăsta îl cheamă drusiac, să știți de la mine. Râsete. Veselia celor obidiți e de multe ori
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nobililor sunt pregătiți încă de mici pentru momentul când vor îndeplini funcții religioase în primele patru colegii pontificale ce le sunt deschise numai lor. Se aud frânturi de cuvinte sacre. Regele întreabă: — Ați ales...? Restul se pierde în aer. Un măcelar se agită: — Cu ce facem umplutura? Flaminul lui Marte își duce mâna pâlnie la ureche: — Umplutura, zici? Decide imediat: — Ne trebuie câte o bucată din coadă, din pulpă și de la gât. — Care umplutură? șoptește Velleius Paterculus. — Pentru cârnații ce vor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
parte fiind bulgari 801. Comuna Casapkioi era situată pe malul vestic al lacurilor Zmeica și Sinoe, la 65 km de orașul Tulcea și la 29 km de Babadag, fiind compusă din satele Casapkioi, denumire care în limba turcă însemna "satul măcelarilor", și Sariurt, denumire care în limba turcă înseamnă "râpa galbenă". Se învecina la nord cu localitățile: Jurilovca, Canlî-Bugeac și Ciamurli de Jos la vest cu localitățile Potur și Beidaut, la sud, cu localitățile Cogealac și Caranasuf, iar la est cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
suporte domnul inginer Virgil Ionescu"2847. Prin intermediul aceluiași raport, prefectul județului Constanța îl informa pe ministrul de Interne asupra faptului că în ședința consiliului comunal al orașului Constanța de la 13 martie 1907 s-a decis ca "pentru a face pe măcelari și zarzavagii (...) să închirieze gherete la hala nouă (...) să se scoată din întrebuințare vechile gherete din piața "Carol I""2848. Totodată, prefectul județului Constanța solicita anularea acestei decizii a consiliului comunal al orașului Constanța considerând că este "în detrimentul comunei și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mișcându-se. — Credeam că e o țară budistă, spuse Heidi. Credeam că nu se omoară animale. La câțiva metri mai Încolo era expus un porc tăiat. Heidi Îl zărise cu coada ochiului și acum evita să se uite Într-acolo. —Măcelarii și pescarii de obicei nu sunt budiști, spuse Walter. Dar chiar dacă sunt budiști, au o atitudine plină de reverență față de pescuit. Prind peștele În plase și-l aduc la mal. Spun că salvează peștii de la Înec. Din păcate... Aici se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ale atelierelor presei zilnice; în august, greva feroviarilor Companiei Portugheze; în septembrie, greva constructorilor civili din Porto și Guimaraes; în octombrie, greva bărbierilor, a muncitorilor din Porto, a topitorilor din Olhao, a lucrătorilor fabricilor de conserve din Setubal și a măcelarilor; în noiembrie, greva cizmarilor din Braga; în sfârșit, în decembrie, greva funcționarilor tramvaielor electrice, a cofetarilor, bucătarilor și lucrătorilor din portul Lisabonei. Strada era stăpâna absolută a politicii interne. Strada, orientată - firește - de Afonso Costa sau oamenii lui. Criza pe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
zdrențe și femei prinse în tot felul de treburi, dintre care unele își țineau copilașii la sân. Din multe corturi se auzeau vaietele celor suferinzi. Pe un car la care fusese legată o mârțoagă bătrână - era limpede că scăpase de măcelar numai ca să poată îndeplini funcția aceea macabră - erau aruncate de-a valma cadavre, în așteptarea ultimei călătorii către o groapă comună. Când felinarul lumină acea grămadă tragică, Sebastianus observă că nu toate trupurile purtau răni primite în luptă; printre ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu tot felul de produse animalice. După câteva Învârtiri În raza tonetelor cu zarzavaturi, avea să constate o inexplicabilă Îmbulzeală În care cetățenii Înfometați, cumpărau până și produsele deteriorate.Curios, intră În hala de carne. Deziluzia fu totală! Află numeroși măcelari Îmbrăcați În halate exagerat de albe având orice cută nivelată la perfecție, ce În grupuri stăteau de vorbă din lipsă de altă ocupație.În afară de unele căpățâni de porc cu aspect disgrațios, intrate aproape În putrefacție, mai văzu la o altă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
momente mai târziu, Tony Pavone avu ocazia să se convingă cu certitudine. Întradevăr, Șeful Șntierului spusese adevărul văzându-l În timp ce tranversau piața dând mâna cu șeful pieții, cu ce-i doi milițieni ce aveau În supraveghere perimetrul respectiv, cu unii măcelari, În final schimbând vorbe prietenești cu mai mulți gestionari de la prăvăliile alăturate. Ieșiră din raza pieții, Îndreptându-se către Gara de Nord. La un moment dat, Șeful Șantierului se opri privind Într’o anumită direcție. “Am avut intenția să vizităm unele puncte
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și de porc, Învelite În tifon, pătate de sânge. Lucrurile comestibile vor fi mereu respectate de un om care aproape că murise de foame. Muncitorii, și ei, În halate albe, lați În umeri și vânoși, un personal bine clădit, oamenii măcelarilor. Lângă râu mirosul era echivoc. Nu știai sigur dacă mireasma de crud se trăgea de la mal sau de la sânge. Iar aici Sammler văzuse cândva un șobolan pe care Îl confundase cu un șoricar. Boarea ce se Înălța din acest colț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mici de orez și linte. Nu se mai găseau fructe pe nicăieri și abia dacă mai erau câteva legume. Prețurile crescuseră atât de mult, că nu mai cumpăra nimeni puii schilozi din cuștile din fața măcelăriei. În cele din urmă, bietul măcelar trebuise să-i mănânce el însuși, și, după ultimul, fusese forțat să devină vegetarian, la fel ca restul orașului. În lunile acestea, Kulfi devenise enormă și părea să pretindă pentru ea însăși toată energia pământului, să-l stoarcă până la ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
încă din clipa în care a pus piciorul în Shahkot. Mesele acelea la care mâncau numai orez și linte nu puteau nici pe departe satisface foamea care creștea în Kulfi; mituise vânzătorii de fructe și pe cei de legume și măcelarul cu bucăți de mătase, broderii, un furou de satin, un set de cercei auriți, un spărgător de nuci din argint, ce mai rămăsese neamanetat din zestrea ei. Îi mituise până nu le mai rămăsese nimic să-i dea. Cam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
scaunul în așa fel încât să pot vedea uitata copertină. — Dă-mi... cum le zice? am cerut eu. Vin alb și sifon. — Ești sigur? mă întrebă barmanul. Era un irlandez mare, osos, cu un halat alb și curat, ca un măcelar la începutul săptămânii, gata să-și înceapă săptămâna însângerată. În mâna lui, în mâna lui de măcelar, se clătina o halbă cu scotch. — Sigur că sunt sigur. Puse încrezător băutura deoparte. Unde ți-e prietena? mă întrebă el pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
eu. Vin alb și sifon. — Ești sigur? mă întrebă barmanul. Era un irlandez mare, osos, cu un halat alb și curat, ca un măcelar la începutul săptămânii, gata să-și înceapă săptămâna însângerată. În mâna lui, în mâna lui de măcelar, se clătina o halbă cu scotch. — Sigur că sunt sigur. Puse încrezător băutura deoparte. Unde ți-e prietena? mă întrebă el pe un ton deloc mai amabil - ba chiar departe de așa ceva. O să mă dea afară în șuturi, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și lor. Să renunți la retribuții, să distribuie produsele fermelor bogate din K mai degrabă în funcție de nevoi decât de rang sau avere... Trebuie să fi fost ceva greu de înghițit pentru ei. Vorbind ici cu un fermier, colo cu un măcelar își adesea frapat de nepotrivirea dintre om și meserie), Vultur-în-Zbor a aflat că târfele Iocastei nu erau plătite - și nici Peckenpaw, fostul hăitaș, acum fierarul satului. își făceau treaba și, în schimb, li se permitea să se folosească de serviciile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de la locul crimei într-o lumină estetică. Danny tocmai traversa intersecția dintre Sunset și Horn când îi veni această idee: să transpună acel 3.45 din dimineața Anului Nou la ora de acum, punându-se pe el însuși în rolul măcelarului sexual care merge pe jos spre casă, spre mașina parcată sau printr-o mare de oameni care să-l ajute să se liniștească. Însă nu-i vedea pe ceilalți oameni care se plimbau pe Strip, stăteau la coadă ca să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
toate astea. M-am gândit bine și mi-a luat ceva timp până m-am hotărât ce să fac. — Anume ce? Buzz zâmbi. — Poate că Loftis e un suspect tare sau poate că nu. Nu contează. O să pun laba pe măcelarul ăla de poponari, indiferent cine-o fi. Mal zâmbi. — Și pe urmă? — Pe urmă îl arestez sau îl omor. Mal zise: — Te-ai scrântit. Buzz îi răspunse: — Mă cam gândeam să te rog să mi te alături. Un căpitan scrântit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]