1,010 matches
-
și în străinătate cântecele scrise și compuse de Alexandru Mandy. Printre acestea se numără și Tripticul Brâncuși, compus din cântece având nume omonime sculpturilor monumentale ale lui Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, „Coloana Infinitului", „Masa tăcerii", „Poarta sărutului", respectiv, ulterior „Măiastra". Alte cântece dintre cele compuse de Alexandru Mandy și interpretate de Sergiu Cioiu sunt „Glasul tău", „Cântecul vântului" și „Locul meu de pe pământ", care au obținut premii în interpretarea artistului la diferite ediții ale Festivalului de Creație și Interpretare de la
LA MULŢI ANI MAESTRE SERGIU CIOIU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353077_a_354406]
-
printre gene Și lacrima-i răzbate prin colțul îndoit, Dar nu-nțeleg cum poate să-mi picure în vene Chemarea dezgropată de tocul ruginit. Spirale sângerânde, sub mantia albastră, Visează începutul și zborul absolut; Foșniri de aripi albe, o pasăre măiastră, Toiege de lumină și brațele de lut... Mi-am ascultat chemarea - înfiorări celeste, Dar arsă e tăcerea cu lacrima de foc Și simt cum iar deșiră-n povestea din poveste Cuvântul de lumină, rugina de pe toc. FURTUNI DE NISIP Ți
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
alaiul vestitorilor, se holbă uluit și începu să se agite mai tare, țipând și azvârlind cu biciul în ei: Ha, haa! Și pe voi vă amorțesc! Pe toți vă amorțesc! Dar Sabie de Raze, printr-un salt și o lovitură măiastră, îi smulse biciul din mână și-i scută nasul ascuțit, din care începu să-i țâșnească sângele alburiu. Speriat, Pui de Ger începu să urle de durere și o rupse la fugă prin pădure. Auzindu-i urletele, lupul COLȚ FIOROS
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
mușcă lupul, frigându-și botul. În cădere, lupul începu să urle de durere. Apoi Ghiocel îl lovi cu sabia, crestându-i o ureche. Atunci sări în ajutorul lui Sabie de Raze, care era un luptător profesionist și, cu o lovitură măiastră, îi reteză lupului un colț. Văzându-se încolțit și de ceilalți luptători, lupul dădu înapoi. După încă o lovitură a lui Ghiocel, îi luă părul foc și atunci o luă la fugă, dându-se de-a berbeleacul prin zăpadă ca să
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
subliniază nedilematic în text. Metafore -legământ cu firea și natura se pot descoperi mereu pe traseul istoriei. Reiterate în carte. De la Călugăreni, Mărășești, la Hanul lui Manuc, la tulnicele transilvane, la magica natură de la Mărțișor, la teiul lui Eminescu, până la măiastra înțelegere a lumii de către Brâncuși sau spre omul care a stăruit exemplar să creeze fapte pentru memoria istoriei noastre, enciclopedistul, Artur Silvestri. Referirile toate nu sunt fragmente scolastice, sunt chiar trăiri, ceea ce le conferă o notă de mărturie personală, susținută
O CARTE CA UN ÎNSEMN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352568_a_353897]
-
simfonia a IX-a se-aude și-acum răscolind liniștea dintre noi am uitat deschis patefonul bunicii cu plăci negre de vinilin și parfum de lavandă tu știai să pui acul pe șanțul iubirii să deschizi toate coliviile cu păsări măiestre și să dai drumul canarilor galbeni spre cer Doamne îmi țin respirația ca să nu-ți scutur roua de pe suflet ai buzele umede și acum ești ca un val care inundă țărmul uscat și se resoarbe nu te opri te-aud
ZODII DE GHEAȚĂ de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352743_a_354072]
-
transformă-n robii săi? ... În spirala timpului doar nemulțumirea creează goluri care absorb visul ca o gaură neagră... Cerul - observator divin ne ține-n brațe pământul fiecăruia din noi, ce uită a mulțumi pentru magia iubirii în tril de păsări măiestre... Câte eu-uri sunt reflectate de oglinzi în multidimensional, când una singură Referință Bibliografică: Rătăciri de euri... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile
RĂTĂCIRI DE EURI... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353591_a_354920]
-
Autorului părinte, eu iar m-am rătăcit, am venit la tine beat de infinit, vreau să mă spovedesc cu ardoare, am început s-o iau razna și mă doare. visez cai pe-o câmpie albastră, alte lumi dintr-o lume măiastră, visez lei fără trupuri pe cer, când mă scol dimineața îmi pier. mai visez metafore-n sânge și iubita-ntristată cum plânge, din ochii ei curg lacrimi de-avalma și-i sorb lacrimile cu palma. câteodată m-apucă o febră când
SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353594_a_354923]
-
a lăsat acasă cocoșul, simbolul speranței, cel care prin cântecul lui, în noapte alungă spiritele întunerciului și vestește venirea zorilor, iar fiecare zi care urmează se speră să fie mai bună decât cele care au trecut. A crestat o pasăre măiastră care să-l ducă și pe el casă, așa cum l-a dus pe Făt-Frumos cel din poveste. Familia Apalaghiei își lucrează mărțișoarele în lemn de ulm, dud, jugastru, măr, cireș, nuc, tei. Motivele de pe mărțișoare sunt luate de pe lingurile de
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
pietre semiprețioase. Târgul de Mărțișoare de la Muzeul Țăranului Român s-a dovedit o formă de cunoaștere și de promovare a unui vechi obicei, a creativității poporului român, a dorinței acestuia de a fi util sieși și celor dragi. Sub mâna măiastră a creatorilor, flori și plante, materiale în aparență inestetice precum: piatra, lemnul, osul, hârtia, pânza, lutul, lâna, cânepa, capătă valori estetice uimitoare, luând formă de flori, animale, păsări, astre, instrumente muzicale, chipuri umane, reușind să comunice o adevărată filozofie existențială
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
încolăcind cerul-pământesc, despre care se spune că Noaptea locuiește în morminte, iar Ziua își ucide iubiții cu lumina ascunsă în ochii ei și se hrănește cu inimi omenești). În mitologia românească, această Mare Zeiță este reprezentată sub denumirea de Pasăre Măiastră ce are rang regal și e slujită de Pasărea-de-foc sacru și de Pasărea Phoenix care renaște din cenușă. “Indo-europenii, nomazi patriarhali și violenți, ar fi nimicit valorile religioase din regiunile cucerite, însă fără să reușească să suprime vechile zeițe-mume care
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
E adevărat că ducem cu noi, în momentul ieșirii din matricea geografică reală, o matrice stilistică profundă, personală, așa cum credea Lucian Blaga? Există un imaginar colectiv care ne urmează, care ne însoțește destinic până la final? V-ați atins de ,,Pasărea măiastră” a lui Brâncuși? Cum au fost anii petrecuți peste ocean? Vavila Popovici: O, da! Matricea inconștientului nostru denumită de Lucian Blaga „matricea stilistică”, caracteristică spiritului, trece cu pași tăcuți în activitatea noastră creatoare. Ea dă un sens înțelegerii noastre, o
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
dorit să o cuprind cu brațele așa cum cuprinzi un copac, cu credința că el te simte. Nu știam dinainte că există un spațiu amenajat pentru lucrările lui Brâncuși și când am ajuns în acel spațiu și am văzut întâi Pasărea Măiastră, numită și Pasărea în văzduh, marmura ei strălucind, înălțându-se spre cer, apoi Muza adormită, Portretul lui Nancy Cunard, ambele din bronz, am avut o stare de exaltare, pe care nu mi-am putut-o ascunde. În acele momente am
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
Tatăl meu îmi vorbise mult despre Brâncuși, explicase copilului care eram pe atunci, semnificația lucrărilor artistului. Printre altele, mi-am amintit și de răspunsul lui Brâncuși la întrebarea care a fost ideea de la care a pornit la înfăptuirea operei Pasărea măiastră: „Am șlefuit materia pentru a afla linia continua și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit. Parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini”. Am scris despre lucrările lui în Popasurile vieții. Emilia Țuțuianu: Există un
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
versuri a lui Anton Pann și a epocii sale în revista umoristica într-un act " Cu Anton Pann în cârciumioară la Deșliu" , sunt pagini de antologie. De asemenea, e măiestrit prezentat un episod de iubire mai puțin cunoscut între pasărea măiastră a cântecului romanesc, Mara Tănase și sculptorul care a fost atins de aripa geniului, Constantin Brâncuși, "Ne vedem la Paris", dramă într-un act și trei tablouri. Creator de atmosferă se remarca evocând în versuri universul lumii omului de rând
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
cerului mister, Visând la ziua-n care veni-va c-altădată Un cavaler romantic cu suflet giuvaer. Dar rogu-te, prințesă , te-apleacă pe fereastră Și dă-mi spre liniștire năframa ta de dor Voi săruta cu grijă lumina ta măiastră Și-ncălecat pe Pegas, porni-voi iar în zbor. Leonid IACOB Referință Bibliografică: cântec din alte vremi / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate
CÂNTEC DIN ALTE VREMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354195_a_355524]
-
numai la Mânăstirea Crasna din județul Prahova. Deși e toamnă viața pulsează cu putere, îmbinând puterea credinței cu aceea a frumosului natural și cu cel creat de mâna omului. Fascicule de frumusețe par a se ridica dinspre pământ, o mână măiastră pare că veghează deasupra tuturor, bucuria pare a pluti în aer, totul pare un cerc luminos, construit după regulile desăvârșirii, ale blândeții și ale armoniei. După cum sugerează și acest mic paradis vegetal, măicuțele de aici, pe lângă viața de rugăciune, desfășoară
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
Fie că sunt sculptate în rana pietrei, fie cântate „cu lacrimi suave de vioară”, versurile de dragoste degajă sensibilitatea și gingășia omului veșnic îndrăgostit de...dragoste. De dragoste și de cuvânt bun și înălțător. Un tril nesfârșit cântat de pasărea măiastră, ascunsă în cuib sufletesc, dar care are rezonanțe în întinderea pădurii, cuprinzând toată făptura, fie cuvântătoare, fie necuvântătoare. Însăși natura intră în rezonanță cu acest cântec prelung de chemare a perechii ideale. Iată însă că, nu numai cântece de amor
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > FRUNZE COLORATE DE DOR Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ploaia îmi bate la fereastră Cu degetele nostalgicei toamne Imi șoptește cu voce măiastră Dragostea picurată pe gene. Cuvintele-mi curg fără veste Pe frunze colorate de dor Se zbat-n mine visele terestre Licori lăsate de îngeri în zbor. Sorb cu nesaț stropii albaștri Potolindu-mi setea nebună de tine Te dezmierd cu
FRUNZE COLORATE DE DOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357056_a_358385]
-
permanentă a publicului remarcabilă creație artistică a regretatului pictor Baruch Elron. De data aceasta, ne propune o tematica interesantă, "tablouri realiste și surrealiste în care apare pasărea, ca simbol al aspirațiilor, al libertății". Ea ne propune ca exemplu "o pasare măiastra care face ceasuri în loc de ouă, alta care hrănește puii cuibăriți într-o pălărie (simbol al maternității), sau o pasare care duce veștile peste acoperișurile din Iaffo ori poartă...o mască de gaze". Această prezentare modestă poate fi, desigur, mult completată
EXPOZITIA PICTORULUI BARUCH ELRON de DOREL SCHOR în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357071_a_358400]
-
privești la aripi / Penaj multicolor / Cum în rotiri de floare / Se apropie de nor.../ Iar vântul / Cu adierea-i caldă / Face plutirea lor mai lină / Și suavă.../ Să-i dai privirii tale / Luciri de zare-albastră / Și zbor neîntrecut / De pasăre măiastră”. (Aripi și zbor). Glas de pasăre măiastră își dorește orice poet. Dar și zborul ei înalt, cu aripi a căror anvergură să întreacă munții și să învingă tăriile. Îi dorim un astfel de zbor și autoarei Vera Crăciun în crugul
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
rotiri de floare / Se apropie de nor.../ Iar vântul / Cu adierea-i caldă / Face plutirea lor mai lină / Și suavă.../ Să-i dai privirii tale / Luciri de zare-albastră / Și zbor neîntrecut / De pasăre măiastră”. (Aripi și zbor). Glas de pasăre măiastră își dorește orice poet. Dar și zborul ei înalt, cu aripi a căror anvergură să întreacă munții și să învingă tăriile. Îi dorim un astfel de zbor și autoarei Vera Crăciun în crugul ei luminos numit îndeobște Poezie! CEZARINA ADAMESCU
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > VOI, POEȚI... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 929 din 17 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Voi, poeți din cărți de școală, Ați lăsat în urma voastră Însăși Poezia goală În suplețea ei măiastră, În trupețea-i necarnală... Cine să se-nvrednicească Fără har, fără simțire, Fără slovă românească, Să mai scrie cu iubire Tragedia eminească? Cine, Doamne, să mai facă Din cuvântul frânt cuvântul Ce ni-i drag din piatră seacă, Ce ni-l
VOI, POEŢI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357225_a_358554]
-
de-o clipă, Tragedia care vine...? Cine să se-nvrednicească Fără har, fără simțire, Fără slovă românească, Să mai scrie cu iubire Tragedia eminească? Voi, poeți din cărți de școală, Ați lăsat în urma voastră Însăși Poezia goală În suplețea ei măiastră, În trupețea-i necarnală... Referință Bibliografică: Voi, poeți... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 929, Anul III, 17 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
VOI, POEŢI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357225_a_358554]
-
dr. Mircea Popa; Debut publicistic în „Discobolul” (2004); colaborări la reviste literare și ziare cu articole, studii, recenzii, cronici literare, eseuri critice și interviuri: „Discobolul”, „Vatra”, „Viața românească”, „Luceafărul de dimineață”, „Observator cultural”, „Acasă”, „Reflex”, „Oglinda Literară”, „Gând românesc”, „Portal Măiastra”, „Informația de Alba”, „Unirea”, „Monitorul Cultural”, „Tânărul scriitor”, „Sebeșul”, „Lumina cărții”, „Pro Saeculum”, „Polemika”, „Cetatea culturală”, „Steaua Dobrogei”, „Clipa”, Almanahul cultural-științific „Virtus Romana Rediviva”, „Luceafărul românesc”, „Ethos XXI”, „The Scientific Journal of Humanistic Studies”, „Tracing Back Europe”, etc. Din anul
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]