2,156 matches
-
de porumb și alte alimente. Procesul de pauperizare s-a petrecut și în satul de răzeși, Fruntești: o statistică din 1947, întocmită de Primăria Filipeni, arată că în Fruntești erau 7 locuitori (capi de familie) nevoiași, lipsiți de hrană. în afară de mămăliga de porumb, în unele cazuri, se consuma mămăliga de orz, care, din punct de vedere caloric, este superioară celei de porumb, totuși, românii n-o agreau prea mult, poate și pentru faptul că era consumată de turci. Din același motiv
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a petrecut și în satul de răzeși, Fruntești: o statistică din 1947, întocmită de Primăria Filipeni, arată că în Fruntești erau 7 locuitori (capi de familie) nevoiași, lipsiți de hrană. în afară de mămăliga de porumb, în unele cazuri, se consuma mămăliga de orz, care, din punct de vedere caloric, este superioară celei de porumb, totuși, românii n-o agreau prea mult, poate și pentru faptul că era consumată de turci. Din același motiv, unele familii din satele răzeșești (Oțelești - Fruntești) nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în unele familii nu se ajungea cu porumbul de la un an la an. Atunci se luau știuleții de porumb porniți spre copt, se uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din alimentația zilnică era dată de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care le-ai strânsă și le-ai uscat, coarne (fructele roșii în formă de bastonașe) ale arbustului numit corn, un lemn foarte rezistent, scrijele din mere, pere, prune uscate sau afumate și se obține un compot neîndulcit. Se mănâncă cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lână. Peretele de la sud avea geamuri. La capătul 375 patului unde dormea tata era un lădoi din lemn în care mama ținea rufele noastre de purtat, spălate curat. O masă mică rotundă, cu trei picioare pentru pusă ceaunul și mestecat mămăliga.... un ceaun mare pentru fiert apa la spălatul rufelor, un ciubăr mare. Vase: străchini de lut, oale pentru fiert mâncare, linguri de lemn și alte mărunțișuri.” X. 5 Câteva considerații despre sport, în general și despre fotbal, în special. Un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ne propunem să analizăm cine s-a aflat în spatele evenimentelor din decembrie 1989: serviciile secrete străine, sovietice, americane, ungurești sau israeliene, care au împinsă în față mase mari de oameni în principalele orașe ale rii, încât a făcut explozie și mămăliga românească. Oricum, societatea românească era pregătită pentru o răsturnare majoră, era sătulă de regimul cuplului Ceaușescu care instalase un regim de teroare, în condițiile în care magazinele alimentare erau goale. Regimul se osificase, era incapabil de înnoire și reforme și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
N-am să uit niciodată ce-a făcut în clasa a patra, avea vreo zece ani, cred, se ducea cu mieii și, într-o zi, nu mai veni băiatul meu. Începuse o ploaie mocănească, măruntă și rece, de se uda mămăliga în traistă, proastă ploaie. Mă duc după el, știi, nene Marinică, nu pot să-l las oricum, singur. Era la margine de munte, acolo, în ploaie, așezat pe vine și se uita la o fată care dormea sus, în fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mine, dar 1948 a fost pentru România un moment crucial, de schimbări teribile, malefice, schimbări care veneau după instalarea rușilor aici, românii s-au vândut unul pe altul, parcă atunci s-a născut un tip special de vânzător, delatorul pentru mămăligă, îi zicea mama, au apărut trădătorii lui ’48, Justiția, Securitatea, Învățământul, Cultele, toate erau după model rusesc, la 11 iunie s-a decretat naționalizarea, pe urmă, țăranii au fost împărțiți în săraci, mijlocași și chiaburi, acuma mama era „tovarășa învățătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
păgân, ridicol, târziu, cumplit, disperat, analfabet și amoral, îngrozitor și trist de îndrăgostită. * - Cioară! Ci-oa-ară! O armată de învățăcei americani blonzi și bine făcuți trăgeau de fiare și învățau românește după forma buzelor lui Mișu. Știau deja să zică „brânză”, „mămăligă”, „varză”, „pizdă”, „pulă”, „țigan borât”, „negru borât”, „cioară”, „Mișu” și „bazat”. Afară, unchiul Tom și unchiul Sam călcau peste cadavre, într-o foame titanică. Fast-food-ul funcționa eficient de ambele părți. Chiar și Mișu se mai îngrășase puțin. * Mariana murea încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
o mătură după mine. M-am trezit dintr-o dată din cauza țipetelor care se auzeau din salon și crezând că arde casa am sărit din pat și am intrat acolo. Cocuța în cămașe lungă de noapte bătea cu făcălețul de făcut mămăligă în peretele vecinei, de unde se auzea muzică. -Nesimțito, nu mă lași să dorm, că faci mereu chefuri cu toți vagabonții? Am să chem poliția, că ești o prostituată! Să vină administratorul că fac o criză de nervi! urla Cocuța și
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
în casă, punând punct gândurilor fratelui său. - Ce faci, frate-miu, ce mâncăm azi? Am o foame de lup! - Bună, Radu, cum a fost la școală? I-a plăcut compunerea doamnei învățătoare? - Da, da, ce mâncăm azi? - Păi ce vrei, mămăligă sau turte? - Vreau altceva, vreau pizza, nu am mai mâncat pizza de un an! Nu mai vreau nici mămăligă, nici turte. Numai asta mâncăm! M-am săturat! Nu mai vreau! - Oamenii nu fac mereu ce vreau! Promit că atunci când trimite
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
Bună, Radu, cum a fost la școală? I-a plăcut compunerea doamnei învățătoare? - Da, da, ce mâncăm azi? - Păi ce vrei, mămăligă sau turte? - Vreau altceva, vreau pizza, nu am mai mâncat pizza de un an! Nu mai vreau nici mămăligă, nici turte. Numai asta mâncăm! M-am săturat! Nu mai vreau! - Oamenii nu fac mereu ce vreau! Promit că atunci când trimite mama bani mergem la o pizza. Bine? - Bine ... - Hai, spală-te pe mâini, imediat sunt gata turtele. Cât ai
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
lor. - Poftă bună, Radu! - Mersi! Usturoi nu avem, nu? - Nu, nu mai avem ... - Tu nu mănânci? - Am mâncat înainte să vii. - Mereu mănânci de vreo câteva săptămâni înainte să vin eu ... ție îți faci mai multe turte? îți faci o mămăligă mai mare? - Hai, Radu, știi că nu e așa ... - Abia aștept să vină mama ... Darius îl privea pe fratele său mâncând și înghițea în sec. De-ar ști Radu, se gândi el ferindu-și privirea de fratele său. O săptămână
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
nu am mâncat, încă mă țin bine, deși, uneori mă doare stomacul ăsta ca naiba. Mi-e tare frică să nu se termine sacii ăștia și mama nu mai dă niciun semn ... nu vreau să spun la nimeni că numai mămăligă și turte îi pun pe masă lui Radu, mamei nu i-ar plăcea să mă plâng cuiva, nu vreau să sufere sau să facă alt preinfarct ... Radu mi-a reproșat și azi că nu mănânc cu el, îl mint în
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
avea un sac rupt și vechi de la baba Leana. Aproape de amiază a venit moș Lică și l-a adus acasă împreună cu turma de oi și cârlani. I-au dat să mănânce pe săturate, borș de fasole, brânză de oi cu mămăligă, căci așa era obiceiul locului. Pâine nu prea era, mămăliga era baza! L-au lăsat să doarmă cam o oră, moș Lică l-a luat și l-a dus cu el în altă parte a orașului, unde avea să devină
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
amiază a venit moș Lică și l-a adus acasă împreună cu turma de oi și cârlani. I-au dat să mănânce pe săturate, borș de fasole, brânză de oi cu mămăligă, căci așa era obiceiul locului. Pâine nu prea era, mămăliga era baza! L-au lăsat să doarmă cam o oră, moș Lică l-a luat și l-a dus cu el în altă parte a orașului, unde avea să devină ciurdar. L-a dus direct la pășune, fiind dat în
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
Pasiunea națională și socială a scriitorului venea din dorința de a vedea pe români ieșiți din starea nenorocită în care se aflau: "Populația rurală în marea ei majoritate, mai ales cea depărtată de târguri, n-are drept hrană zilnică decât mămăligă cu oțet și cu zarzavaturi, drept băutură spirt amestecat cu apă, trăind sub un regim alimentar așa de mizerabil, țăranul a ajuns la un grad de anemie și slăbiciune morală destul de întristătoare. Chipul unui țăran român, om de țară, trăit
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
Cu ai săi pereți de lut, Cic-ar fi trăit ferice O minune de codană, O orfană pe-al său nume Dat de nașă: Sânziană. Ea muncea pe ici, pe colo Pe la cei avuți din sat Pentr-un boț de mămăligă Aspru tare și uscat. Dar bogații răi la suflet O mai și batjocoreau Când din mâna lor hapsână Dumicatul i-l dădeau. Dar se sătura cu atâta Și în gând îi mulțumea Domnului și Maicii Sfinte Pentru hrana ce primea
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
câteva lucruri. Am valiza încă nedesfăcută și-mi trebuiesc lucruri de schimb. Și dacă vrei, pot face eu mămăliguța și o aduc la tine gata. Ce zici? -Bine dragă! Eu acum cobor și te aștept când termini. Ai dreptate cu mămăliga. Fă-o tu! Dar atunci să aduci și coaja de pe tuci , doar știi cât îmi place să ronțăi coaja. Eu nu știu, cum o faci tu de se desprinde așa bine , că la mine rămâne mereu lipită. - Perfect! Voi veni
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
-o tu! Dar atunci să aduci și coaja de pe tuci , doar știi cât îmi place să ronțăi coaja. Eu nu știu, cum o faci tu de se desprinde așa bine , că la mine rămâne mereu lipită. - Perfect! Voi veni cu mămăliga gata și aduc și coaja pentru tine, desigur. Diana a plecat și eu am coborât la ea către prânz, așa cum stabilisem. În ziua aceea și în următoarele mele zile de concediu petrecute în Târgoviște, ne-am văzut deseori, am ieșit
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
duceau acolo în toiul verii și ne lăsau până în septembrie, cănd începea școală. Aduceau de-ale gurii, dar, odată terminate proviziile, masa se simplifica. În timp ce bunica și mătușa erau plecate la câmp ziua întreaga, mâncarea noastră era o bucată de mămăligă rece într-o mână, sarea în cealaltă. Cu acestea alergăm în leasa de usturoi, de unde culegeam foi fragede, pe care le întingeam în sare. Ne plăceau mult și boabele de bob crude, tulpinile fragede de mărar, agudele roșii dulci- acrișoare
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
lor numită Hâdle ( 6 mai) corespundea cu venirea primăverii, adică cu 1 martie la români.1 Iar ziua de Sf. Gheorghe ( măsuratul oilor în satul de munte ale Mehedințiului) era sărbătorită de către turci prin muzică, jocuri, ocazie când se mânca mămăligă și fasole și se bea cafea. Această sărbătoare a fost surprinsă, descrisă și de Dimitrie Cantemir (numind-o Hidirles) : « Iar la poporul turc ziua sfanțului Gheorghe este semn sau rânduiala, la începutul campaniei ostășești, pentru scoaterea căilor la pășunat, plecarea
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
s. n., p. 8), în «foc molcom» și în «sânge pân' la cer», în «siberii-ncremenite» (cu speciala-i pușcă anti-ger: «îmi iau pușca să-mpușc gerul / pân' spre margine de Nistru / tânguiri până la Tisa / stringuri geruind sinistru // ne-nțeles...» - împușcați în mămăligă, p. 9), «într-un eclectic / spațiu-timp» (p. 11), cu „ozeneu“, ori cu „verde bicicletă-rablă“ (nu fabricată de vreun alt poet, ca, de pildă, Al. Macedonski, cel născut la patru ani tereștri după Eminescu), câteodată, „rebel“ / „ieșit“ «din cutume» (p. 14
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
nouă de cucuruz. Mai mestecă cu mâinile ei frumoase, avea degetele lungi și subțiri, degete de pianistă, așa i-a spus Marcel... „s-o fi însurat, oare?'' Gândul acesta o rușină și dintr-o dată se gândi că iar a făcut mămăliga prea mare,”dar stai că am uitat, o să dau restul la cei doi câini care, deja, au început să latre. Iar avem musafiri la masă!" „Natalița, vezi, tu, cine e, și spune-le că nu suntem acasă!"- porunci stâlpul casei
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360800_a_362129]