447 matches
-
nu vor decît bani gheață, bijuterii ca lumea și ceasuri. Apoi vin găinarii, care fură orice. Iau pălăria, pantofii și cureaua. La sfîrșit hoții grobieni, neîndemînatici, Încearcă să tragă de pe bețiv pardesiul sau vesta. Poponaru’ era Întotdeauna primul la bețivii mănoși. O dată s-a scos cu o mie de dolari la stația pe la Strada 103. Deseori loviturile lui ajungeau la sute de dolari. Dacă bețivul se trezea, Poponaru’ rînjea și-l pipăia pe coapse, ca și cum intențiile lui ar fi fost sexuale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
timide ale lișiței, o pasăre cenușie cu o pată lăptoasă pe cap. Mă udam până la brâu și mă zgâriam pe tot corpul prin stuf și papură, dar nu conta căci eu mă distram mult prea bine... Toamna era caldă și mănoasă, cu ploi potolite, excelând doar în luna octombrie. Ploile mocănești ale lunii octombrie erau țârâite și îndesate de te ustura pielea dacă te atingeau. Seara, femeile treceau prin fața casei și strigau: „Țața’neta!” și eu, pentru că mă cheamă la fel
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
poem În proză de Stéphane Mallarmé și câteva nuvele cu o introducere despre Villiers de l’Isle-Adam; iar despre alți scriitori de seamă, dar tot atât de puțin cunoscuți pe atunci, habar n-aveau dascălii noștri de franțuzește de la Sf. Sava, duș mănoși de aceea și luându-mă la ochi ca pe un element sub versiv sau capabil de furtișaguri ordinare, ca atunci când, la examenul de capacitate, le-am făcut o teză despre romantismul francez În care citam, ca pe un Înaintaș, pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cât strune necunoscute încă începuseră a cânta în sufletul său... „Doamne, Mâna Ta sfântă și plină de taine-o aștept Să izvodească din muta-mi vioară, adânc și vechi cântec domol și puternic, Cum curg molatec râuri pe-ntinsul câmpiei mănoase...“ Lipsi trei săptămâni, aproape o lună, în care timp stătuse în vreo două-trei locuri, prin stațiuni sau pe la prieteni din provincie. Se întoarse însă senin, liniștit, împlinit, căci aducea cu sine un manuscris încheiat și un altul început și dus
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dimineții, se gândea cu tristețe și adâncă durere la sfârșitul iminent al celei care din fericire nu-și cunoștea sfârșitul: "Coarnele-n țărână or să-i cază, Jalnic se vor stinge ochii buni... Mergând, vaca albe lunci visează Și pășuni mănoase... și pășuni..." (Serghei Esenin) Acum ne-am apucat de cules. Căutam "plăcintele" mai întregi, mai consistente și cât mai uscate. Introduceam ușor lopățica sub materia vizată și o întorceam pe cealaltă parte. Dacă era proaspătă și încă molcuță o lăsam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
comuniști, ei falca voinței, putere și faptă și gând luminos spre mai bine. Din stepa rusească risipite în vânturi fasciste armii cuiburi de fier își făcură sub arcul carpatic, așteptând înfruntarea, sub cerul albastru boltit peste rodul de aur al mănoaselor nostre câmpii. Din seninul acesta porni peste noapte fulgerul noilor vremi, dospit de decenii în spiritul acelei de neînfrânt conștiințe: partidul.“ (Steaua, 16 august 1973) „În stânca dură vom tăia un drum, Căci plăsmuirea minților abstractă Cu fiecare zi din
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în fiecare, partidul a deschis Un orizont fierbinte de sete și de zbor.“ („Sărbătoarea alegerilor“, Munca, 24 ianuarie 1975) VĂDUVA-POENARU Ion, scriitor „În pas cu noi e al țării cel mai viteaz bărbat, E inima lui mare și gândul lui mănos, Cu noi este partidul luminii, glorios Și-n noi de pază șade Carpat lângă Carpat. Nu-s vânturi să mai poată opri din cale râul, El curge peste timpul atâtor calendare, Să împlinim zidirea strămoșilor «cea Mare» Pe dacicele mese
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
primului război mondial, făcând zadarnică supremă jertfă pe glie străină, apărând coroana imperială a unui Franz Iosef cu care nu avea nimic, nici în clin, nici în mânecă, pe undeva prin Polonia. CAPITOLUL III Ora de istorie Motto: «De-acest mănos pământ daco-român cine-ar putea, mai mult ca noi să spue, c-al lui e? Cine l-a arat din începutul vremurilor, neîncetat? Cin-l-a semănat? Cine i-a fost slugă și stăpân? Care dintre neamurile vechi sau noi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să spun că nu el a născocit numele astea, ci doar le-a preluat (abandonînd unele și mai idioate) din romanul inspirator. Romanul se numește Ciocoii noi cu bodyguard și e scris de Dinu Săraru în genul ăla de proză mănoasă, irepresibilă, în care metaforele se tot împreunează împotriva naturii și proliferează ca metastazele. Oricît am încercat, n-am reușit să trec de această frază din paginile 22-23 : Părul negru, tuns scurt, cu breton, cobora băiețește pînă la jumătatea obrazului, abia
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
care tăia drumul. Un tub de beton ținea loc de pod. Când apele veneau mari, tubul se înfunda cu aluviuni și crengi, iar apa inunda drumul și grădina. Sătenii săpau șanțuri adânci printre rândurile de legume. Pământul era gras și mănos. Producția de legume era suficientă pentru necesitățile satului și nu numai. Populația era îmbătrânită. Tineretul plecase să muncească la oraș, prin fabrici, șantiere și mine. Școala din sat era închisă anul acela, din lipsă de elevi. Am plecat de dimineață
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care a primit-o în Seminar. Părintele Giovanni Calabria nu e o plantă exotică și rară, apărută în Biserică printr-o vrajă, ci un vlăstar răsărit pe un trunchi viguros care își afundă rădăcinile într-una din pământurile cele mai mănoase de sfințenie ale întregii creștinătăți: Verona. Nenumărați predecesori veronezi, iviți mai ales în prima jumătate a secolului XIX, au dat viață unor «Instituții», «Opere de binefacere», «Fundații», «Opere educative», care au marcat profund conștiința religioasă și civilă a unei întregi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
grele vieții, în munții din nord. În ,,perioada obscură” a grecilor(secolele Xll - Vll î.e.n.) nu se mai amintește nimic de pelasgi dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilați de greci. Din cîmpiile joase și mănoase, pelasgii au devenit păstori în munți pe plato- urile aride și înalte. Istoria ne învață cu rivna adevărului sacrosanct și logica gîndi- rii desăvîrșite că acest popor misterios a dispărut, așa pe nepusă masă la apariția primelor triburi de ahei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
roiuri asupra acestui pământ. Tăblițele geților confirmă adevărul scris de cronicarul ungur. Timp de o mie de ani pămîntul nostru a fost poarta și popasul numeroaselor urdii care căscau ochii către averile altora din apus sau doreau un ținut mai mănos pentru turmele lor. Într-o scrisoare a papei Inocențiu lll, către episcopul catolic de Calocea din primii ani ai secolului Xlll apare menționată ,,țara fiilor lui Belei cneazul(in terra filiorum Beleknese) cu o biserică în frunte cu un episcop
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
întrerup activitatea din lipsă de electricitate și cu o lipsă cronică de benzină pentru autoturisme în momentul în care s-a lansat a doua marcă de mașină Oltcit. România suferă și de o criză alimentară, deși are pământul cel mai mănos din Europa de Est. Poporul român trebuie să muncească 25% din timp pentru a plăti datoria externă. Că toate acestea, nu ar fi așa dacă n-ar fi fost politica economică greșită a lui Ceaușescu, o dovedește comparația cu Bulgaria socialistă și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
constând în numeroase situații în care în aceleași cadre apar manifestări diferite sau în cadre diferite apar manifestări asemănătoare (Gusti, 1946, 53). De pildă, coloniștii moți de lângă Timișoara, observă Gusti, continuă să profeseze meseriile de „negustori ambulanți săraci în câmpiile mănoase ale Banatului”, iar coloniștii macedoneni din Dobrogea „perseverează în păstorit și comerț în mijlocul tătarilor și turcilor agricultori”. Pentru autorul sistemului monografiei sociologice, factorii de mediu natural și social, luați în sine, nu au o semnificație sociologică explicativă, nu intră în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
drept cap de acuzare natura incertă a animalului: "Neamul cel fără neam și chipul cel fără chip, adecă jigăniuța sau păsărița cea cu prepus, iubitoriul nopții, fugătoriul dzilei, vădzătoriul întunerecului și orbul luminii, adecă Liliacul, precum în fericit pământul și mănoasă brazda adunării aceștiia nu puțină zizanie să fie sămănat aievea ieste"13. Ori, câteva rânduri mai la vale: "vădzitoriul în întunérec și orbăcăitoriul în lumină"14. Iată-l acum, deși inițial manipulat, folosit, devenit și vinovatul, țapul ispășitor al unui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe cea răzășeașcă au loc primele răscoale țărănești, imortalizate de Vasile Alecsandri în poezia „Plugarul blestemat" în care acuzatul nu este altul decât M. Sturdza, domnul stăpânitor al Țării Moldovei: „Vecină cu moșia bogată și domnească Se-ntinde o câmpie mănoasă, răzășească, Pe care o pândește avarul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. El vrea ca să-și cârpească hlamida aurită Cu zdreanța sărăcimei de veacuri moștenită; Dar nu vrea răzășimea să-i vândă - al său ogor, Căci e legat prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
găsească cât mai multe asemenea pricini, pentru că erau în profitul lor. De aici, se crede că provine originea zicerii românești: „caută pricină cu lumânarea". „Pârâtul sau vinovatul erau puși în fiare și schingiuiți rău, ca să plătească mai degrabă și mai mănos gloaba; altminterea erau trimiși în cătușe la vornicie și deci nici de acolo nu puteau scăpa, și chiar până la Domnie". Pentru a pune capăt necontenitelor reclamații contra deșugubinarilor, Miron Barnovschi împreună cu Adunarea țării, în anul 1628, a făcut un așezământ
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
benigne în mediile care îl formaseră și-i dăduseră cîndva o pîine bună de mîncat. Acum, că pîinea se cam terminase și vremurile se răsuciseră prinzîndu-l pe picior greșit și poate prea vîrstnic pentru a se orienta spre domenii mai mănoase, se simțea liber și pe deplin îndreptățit să facă pipi în castronul din care mîncase arătîndu-i cu degetul pe cei ca mine, care pasămite vroiau să-i ia locul. Aceștia întinaseră locul lui curat și bine luminat, ceea ce n-ar
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
12. (1.899/2006) 88. Manole Helene, fiica lui Fischer Gutman și Anuța, născută la data de 24 ianuarie 1947 în București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Moshe Dayn nr. 1. (2.851/2007). 89. Mănos Stefanos, fiul lui Mănos Constantinos și Manou Sybil, născut la data de 18 decembrie 1975 în localitatea Athena, Grecia, cetățean grec, cu domiciliul actual în Grecia, Kifissia, Fragkopoulou 36. (3.458/2008) Copii minori: Mănos Athina Isabela, născută la data
ORDIN nr. 1.236/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]
-
88. Manole Helene, fiica lui Fischer Gutman și Anuța, născută la data de 24 ianuarie 1947 în București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Moshe Dayn nr. 1. (2.851/2007). 89. Mănos Stefanos, fiul lui Mănos Constantinos și Manou Sybil, născut la data de 18 decembrie 1975 în localitatea Athena, Grecia, cetățean grec, cu domiciliul actual în Grecia, Kifissia, Fragkopoulou 36. (3.458/2008) Copii minori: Mănos Athina Isabela, născută la data de 22 aprilie 2002
ORDIN nr. 1.236/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]
-
1. (2.851/2007). 89. Mănos Stefanos, fiul lui Mănos Constantinos și Manou Sybil, născut la data de 18 decembrie 1975 în localitatea Athena, Grecia, cetățean grec, cu domiciliul actual în Grecia, Kifissia, Fragkopoulou 36. (3.458/2008) Copii minori: Mănos Athina Isabela, născută la data de 22 aprilie 2002, Mănos Sybil-Daphne, născută la data de 22 aprilie 2003, Mănos Constantinos, născut la data de 25 iunie 2004, Mănos Leon Dimitrios, născut la data de 13 noiembrie 2006. 90. Marin Alexandru
ORDIN nr. 1.236/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]
-
Constantinos și Manou Sybil, născut la data de 18 decembrie 1975 în localitatea Athena, Grecia, cetățean grec, cu domiciliul actual în Grecia, Kifissia, Fragkopoulou 36. (3.458/2008) Copii minori: Mănos Athina Isabela, născută la data de 22 aprilie 2002, Mănos Sybil-Daphne, născută la data de 22 aprilie 2003, Mănos Constantinos, născut la data de 25 iunie 2004, Mănos Leon Dimitrios, născut la data de 13 noiembrie 2006. 90. Marin Alexandru Marius, fiul lui Alexandru și Elenă, născut la data de
ORDIN nr. 1.236/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]
-
decembrie 1975 în localitatea Athena, Grecia, cetățean grec, cu domiciliul actual în Grecia, Kifissia, Fragkopoulou 36. (3.458/2008) Copii minori: Mănos Athina Isabela, născută la data de 22 aprilie 2002, Mănos Sybil-Daphne, născută la data de 22 aprilie 2003, Mănos Constantinos, născut la data de 25 iunie 2004, Mănos Leon Dimitrios, născut la data de 13 noiembrie 2006. 90. Marin Alexandru Marius, fiul lui Alexandru și Elenă, născut la data de 30 iulie 1971 în localitatea Ocna Mureș, județul Albă
ORDIN nr. 1.236/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]
-
domiciliul actual în Grecia, Kifissia, Fragkopoulou 36. (3.458/2008) Copii minori: Mănos Athina Isabela, născută la data de 22 aprilie 2002, Mănos Sybil-Daphne, născută la data de 22 aprilie 2003, Mănos Constantinos, născut la data de 25 iunie 2004, Mănos Leon Dimitrios, născut la data de 13 noiembrie 2006. 90. Marin Alexandru Marius, fiul lui Alexandru și Elenă, născut la data de 30 iulie 1971 în localitatea Ocna Mureș, județul Albă, România, cetățean suedez, cu domiciliul actual în Suedia, Bunkeflostrand
ORDIN nr. 1.236/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]