5,747 matches
-
mai banală dimineață dacă nu ar fi fost geamantanul tatei gata pregătit și cu rotițele șterse de praf. Jacheta lui odihnea peste mânerul negru. Nici nu plecase și holul devenise mai mare, acum, că își strânsese haina și pardesiul, căciula, mănușile, fularul, puloverul și vesta. Le împăturise repede și trăsese fermoarul peste ele. Și dormitorul se lărgise de când fuseseră scoase cămășile și șosetele, iar polița de la oglinda din baie era aproape goală, în afară de rujul și peria mamei, nu mai rămăseseră decât
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ce conținea geamantanul, dar acum îmi închipui că era mașina de scris. — Cât urma să stea? — Până astăzi dimineață, mi-a spus că trebuie să prindă neapărat un tren. Polițistul făcu semn medicului că poate ridica cadavrul, apoi își scoase mănușile chirurgicale, își strânse trusa, își puse haina și părăsi clădirea. În geanta sa se afla într-o pungă de plastic foaia din mașina de scris. Și rămăsese acolo după ce vorbise cu barmanul de la bufetul gării și cu taximetristul. Uitase complet
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
putea deveni aievea. Dădu drumul la radio și se duse să deschidă. În secunda următoare simți răceala peretelui pe obraz. Fu îmbrâncit, percheziționat și legitimat. Nu avea voie să se miște și cu atât mai puțin să se întoarcă. O mănușă din piele îi cuprindea ca o gheară imensă gâtul și ceafa. Îi era imposibil să scoată un cuvânt. După ce s-au convins că nu avea asupra lui decât o pijama transpirată, agenții i-au permis să se așeze. Era în
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și doream să o salvez și eu pe Laura doar ca să o văd în pantalonii ei albaștri și cu părul lăsat pe spate. Spre sfârșitul verii își făcură un obicei să iasă zilnic să cutreiere orașul, politicoși și amabili, căutând mănuși, becuri incandescente și albume de artă. Acasă erau atenți unul cu altul, iar eu credeam că între ei era altceva decât ura, o obișnuință blazată în chiar mijlocul unei furtuni pătimașe. Speram să mă fi înșelat liniștea sau vreun cuvânt
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și caut replicile potrivite în care putea fi adăugat câte ceva referitor la cele două momente cheie din viața lui: unul care focaliza în jurul primei întâlniri a lui Mihai cu seniorii, când contesa de atunci întorcându se cu calul, îi aruncase mănușa și un inel; altul, momentul punctului culminant și, în sfârșit, altul, cel al deznodământului când Mihai este castelan de Hust. Iată-l-îmi spun-tânăr întâmpinând grupul de vânători străini, aroganți mai apoi, om matur, echilibrat, energic, cu răbdare de regizor. Într-una
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
privește-mă, uită-te la mine. (...) Mihai de Giulești o privi neclintit, ca și cum ar fi fost firesc să i se arate astfel o doamnă atât de mare. Doamna: - M-ai privit. Să-ți aduci aminte de mine, și-și scoase mănușa de piele de căprioară și i-o aruncă, apoi unul din inele, făcu semn și alaiul porni imediat. > Poate că totuși Mihai nu avusese atunci suficientă răbdare-mă trezesc cu un oftat, murmurând. Trebuie să știi să guști din momeală-zice
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
vorba de Contesa de Bethlen? - mă decid cumva să ridic sprâncenele. Da. De contesa de Bethlen - părea că rostește Valy apăsat numele personajului-De ea e vorba, castelane. Sau crezi că numai fosta contesă, mama ei, ți-ar fi putut arunca mănușa și inelul, la începutul acțiunii nuvelei? N-am să uit detaliile pe care le face naratorul: cu o îndemânatică mișcare a frâului făcu să se rotească roibul cu stea albă în frunte, pe care călărea, așa că tânărul să o poată
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
vedea noi ce-i de făcut. Cu aceste vorbe, Cotman a pus mâna pe clanța ușii, gata să plece. Ioane, i-a căciula asta, că după cum ai spus o rămas fără căciulă bietul de el. Stai să caut și niște mănuși și colțuni de lână, că îi iarnă grea nu șagă... Cu trăistuța dată de Dochița sub braț și cu baltagul în mână, a pornit să înfrune nămeții și noaptea care se lăsa... Luni, în zorii zilei, cărăușii s-au întâlnit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de-a binelea. M-o doftoricit deajuns, Măriuța. N-am a mă plânge. Mai bine spune-mi ce face Dochița? I-am spus de necazul tău. O plâns cât o plâns, dar când s-o liniștit mi-o dat căciula, mănuși și colțuni de lână. Așa că fă-te sănătos și încolo toate or fi la locul lor - l-a lămurit Cotman. Ca mâine oi fi gata de ducă, dar până atunci mai va. Acum rămâne ca voi doi să vă descurcați
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
prelungirea unei beții Începute, cuviincios, de cu seară. Intrarea acelei roți cu spițe subțiri ca insulta și strălucitoare ca disprețul, recunoscută imediat ca aparținând celei mai periculoase contrabandiste de pakistanezi și brânză de vaci din Alpi, a avut efectul unei mănuși plesnite peste obrazul fin al legii. De Îndată ce și-au ridicat fundurile de pe podele, toți ștabii galonați prezenți acolo și-au strâns efectivele și, În fruntea lor, s-au năpustit În amonte, astfel Încât atunci când Fauvé a ieșit din tunel să savureze
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de latex Împănat cu senzori tactili pentru toate zonele trupului (Într-un buzunăraș fusese strecurat și un prezervativ cu sigla Windows, pentru orice eventualitate), am tras pe cap casca prin care creierul urma să primească impulsuri din realitatea virtuală, potrivind mănușile care aveau să slujească drept interfață de comunicare. Astfel echipat, umilul dumneavoastră povestitor, explorator al tuturor orizonturilor feminine posibile, s-a conectat la mufa USB a computerului, Începându-și turul inițiatic. Ce lume mi se deschidea În față! Câte posibilități
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a deschis o ușă abil mascată de tapetul cu animăluțe și a dispărut. M-am avântat În urmărirea ei, scăldat de mirosul de prăjeală de pe coridor, culegând din zbor detaliile de Îmbrăcăminte pe care le lăsa În urmă. Mai Întâi, mănușa fină de ațică, apoi voalul care-i adăpostise umerii de mărgean, angelica-i bustieră, un basc de pensionar mâncat de molii și cu moțul rupt, un șorț pătat de bucătăreasă, șalul mai lung decât Calea Lactee, o băsmăluță, o altă bustieră
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sunase la ușă cam la o jumătate de oră după ce plecasem, căci a sărit din pat și s-a apucat să scrie și a tot bătut, Înfrigurat și fără Încetare, În taste. Când s-a trezit, Kuznețov arăta ca o mănușă de piele Întoarsă pe dos. Indiferent ce muză Îl vizitase, aceasta Își mutase afacerile În apartamentul altui scârța-scârța, căci bătrânul a Început să se plimbe nervos prin apartament. La un moment dat, s-a retras În ungherul În care nu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a produs mai degrabă simultan - sau oricum concordant, prin pași succesivi - în România și în Moldova, cu egale întârzieri și cu asemănătoare perioade de rătăcire. Succesul lui Vasile Ernu, de pildă, e - orice s-ar spune - altceva decât o binevenită mănușă aruncată inspiratelor tatonări românești postrevoluționare (de la Cartea roz a comunismului până la istoriile personale ale cvartetului Cernat-Manolescu-Mitchievici-Stanomir sau romanele amprentate sociologic ale lui Dan Lungu). Ne place sau nu ne place, vorbim despre cazuri, contexte, experiențe, mize și - în fond - state
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
că trebuie să adopte moravurile și obiceiurile brutale ale bărbaților, pentru a le dovedi acestora că nu sunt cu nimic mai prejos decît ei. Dar nu la ele mă refeream. — Bineînțeles, spuse Marychka. O făceau numai pentru bani. Aveau niște mănuși mari și moi, cred că nici nu le durea prea tare. — Mai e și altceva, adăugă Christina. Inteligența femeilor, Înclinată mai curînd spre lucrurile concrete, gîndirea lor abstractă fiind mai puțin dezvoltată... — Ba nu, eu am o gîndire abstractă foarte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
am început să plîng de ciudă, mi-au dat lacrimile dom’ Roja, cînd m-am trezit aproape singur în Piață. În jurul meu erau risipite pe jos tot felul de materiale de propagandă amestecate cu umbrele rupte, poșete de damă, pălării, mănuși desperecheate, bucăți de stofă, locul arăta ca un talcioc părăsit, mi-am mușcat buzele, sîngeram, privind la balconul ăla nenorocit de unde se mai auzea încă muzica de propagandă venită de pe banda de magnetofon, o rușine. Dacă ar fi fost în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să tragă cu arma, cu alură de intelectuali și derbedei în același timp, pregătiți atît pentru improvizație, cît și pentru previzibil. Cu atitudinea asta este practic imposibil să dăm greș, zice Monte Cristo. Mie cel puțin îmi vine ca o mănușă. Știți foarte bine că filmele de acțiune și balistica au fost pasiunile vieții mele. În armată nici ofițerii nu-și cunoșteau mai bine armele decît îmi cunoșteam eu PSL-ul. Îi lăsam la fiecare tragere pe toți cu gura căscată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
tabere de pe poziții total diferite. Că deznodămîntul va fi cu totul imprevizibil. Nici măcar de o asemenea iluzie nu vei avea parte. Totul se va face în cel mai elagant mod posibil. Vor exista călăi și criminali, dar din aceia cu mănuși, dichisiți, ferchezuiți, încît nimeni n-o să-i deosebească de restul lumii. Toți morții vor fi planificați, iar numărul lor va fi stabilit în funcție de necesitățile cerute de evenimente. La sfîrșitul Revoluției însă nu vor fi lăsați să vorbească despre ceea ce li
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sîntem suspendați din cauza unei anchete interne, ca toate anchetele noastre de altfel. — Nu-ți face griji, o să facem ce putem, ne spune el, uitîndusen jurului prin casă. Nu și-a scos paltonul ăla scump din păr de cămilă și nici mănușile din piele. Arată ca un manager din fotbal. Ca tipul ăla director la Wimbledon, care a jucat la Spurts. O respirație aburindă Îi iese pe gură. La cîțiva metri depărtare, În șemineul nostru, zace cenușa manuscrisului lui. Nu putem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
și trimite la vreo firmă de producție. Un vis irealizabil, dar neriscant, ei? Mda... asta-i bine... că ai făcut-o... vreau să spun că ai un interes... — Mda, mi s-a luat de poliție. Mi-a ajuns pîn-aici, o mănușă din piele salută la frunte. Clell are dreptate. Legea Își petrece prea multă vreme exorcizîndu-i pe oamenii obișnuiți care Încearcă doar să-și trăiască viața. Societatea s-a schimbat iar legea n-a ținut pasul cu ea; așa Încît noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Küssen und Körperkontakt, dragul meu. „Sărut și contact fizic. “ În cazul În care cauți chestiile standard, va trebui să te duci la altă fată. Oricum, dacă doream, m-ar fi putut ajuta - dar numai „sub acoperire“. Se aplecă să ridice mănușile pe care tocmai le văzusem pe cotiera canapelei. Tulburat, m-am dat la o parte ca să le poată lua, Întrebându-mă oare la ce se referea. După ce Își rulă mânușile de piele până la coate cu mișcări dibace, profesioniste, Dora Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În pat, imaginile cu noi se Întorceau cu o intensitate nediminuată, plăcute și obscene, și puteam să-mi amintesc fiecare detaliu deocheat: mișcările leneșe, unduitoare ale Dorei, sunetele line, coordonate pe care le scoteam, o roșeață palidă, dar inconfundabilă, apoi mănușa ei dârză și respirația ei fierbinte pe fața mea pudrată. Reconstituiam șirul evenimentelor cu precizia unui inginer care umple un proiector de filme cu șuruburi minuscule, arcuri Întinse și un mănunchi de eboșe vibrânde - până când nu mai suportam mașinăria atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
locuiesc aici, dacă asta vrei să spui. Încurcat, am bâlbâit ceva și am Început să studiez modelul de pe rama chinezească, dându-mi brusc seama unde mă aflu. Trecură câteva momente, apoi Dora se uită la ceas și Își trase lent mănușile. — E șase și un sfert deja. Trebuie să ne grăbim dacă vrem să mai ajungem. Dar limbajul corpului Îmi comunica altceva. Se duse calmă până la cutia cu farduri și adăugă, pe un ton surprinzător de visător: — Dacă e să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
podoaba mea ieșea În afară, În direcția În care o făcea de obicei În cadrul unor ocazii festive, În timp ce chestia pe care Dora o numise „apendicele“ meu dispăruse de tot. Pot să spun liniștit: arătam destul de ciudat. Zâmbitoare, Dora Își scoase mănușile, un deget delicat după altul. Scoase o fundă roșie de satin din cutia cu farduri și mi-o aplică cu Îndemânare. — Așa, da; ce fetiță cuminte. Acum ai și tu clitoris. Și ce drăguț arată. La Început am vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Întâmpla. Suna de parcă Dora și-ar fi făcut de lucru cu ceva pe scaun. Pantofii Îi căzură pe podea, după care se așternu tăcerea. Încercam să-i prind imaginea În oglindă, dar, din unghiul În care mă aflam, vedeam doar mănușile ei pe jos, mate și ondulate ca pielea lepădată de un șarpe - și, desigur, pe fetița drăgălașă cu fundița roșie atât de stridentă. Stând cu picioarele Îndoite și depărtate, mi-am pus mâinile pe genunchi. Fiind o poziție solicitantă chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]