451 matches
-
D. Sturdza. (Foto M. H.) Pag. 150. Mihail Eminescu, după fotografia reprodusă în fruntea volumului apărut sub îngrijirea lui Maiorescu. Pag. 151. Biserica Cetățuia, văzută din bolțile sălii gotice. (Polyfoto, București) Pag. 152. Mănăstirea Frumoasa, cu o parte din cartierele mărginașe ale orașului (Nicolina), văzută din șesul Bahluiului. Biserica Frumoasa a fost râdicată de Grigore Ghica Vodă, pe la 1730, în locul unei bisericuțe căzute în ruină, căreia i se spunea Galata-de-Jos. Iar puțin mai târziu, alături de ea, se înălțară curțile domnești, înconjurate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de stradă în Sărărie, cu silueta bisericii Sf. Haralambie. (Colecțiunea Sooec, Iași) Pag. 168. Profesorul N. Iorga. După o fotografie mai veche. Pag. 169. Biserica din Rufeni (numele uneia din mahalalele lașului). Săracă și așezată într-o parte săracă și mărginașă a orașului, biserica aceasta are totuși o mare vechime. E singura biserică din Iași construită din bârne. (Foto-Regal) Pag. 170. Râpa galbenă. Frumoasă lucrare edilitară, realizată însă cu sprijinul Statului, între anii 1898 și 1900. Numele său oficial e "Esplanada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ales cele din Galiția <endnote id="(194)"/>. Prin 1926, prozatorul rus Isaac Babel scria și el despre fetele atrăgătoare din „târgușoarele evreiești” de la granița Galiției cu Volînia : „Privindu-i [pe oamenii din stetl], am Înțeles istoria pătimașă a acestui ținut mărginaș, am priceput povestirile [...] despre fetele pe care le siluiau soldații polonezi și din pricina cărora se Împușcau magnații Poloniei” <endnote id="(793, p. 53)"/>. În paranteză fie spus, părerea generală privind frumusețea deosebită a evreicelor a supraviețuit În Polonia până În zilele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin cartier în acea perioadă. Am avut și diapozitive cu tot felul de subiecte, atât pentru adulți cât și pentru copii. CAPITOLUL 16 Prima inaugurare a bisericii Filadelfia Domnul era acela care ne conducea zilnic în lucrarea din acest cartier mărginaș al Buzăului, populat cu locuitori săraci, dar binevoitori în a lucra pentru Dumnezeu. A sosit și ziua în care s-au terminat toate lucrările și astfel am fixat ziua inaugurării: 18 ianuarie 1992, a fost o zi deosebită, din partea Uniunii
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Puțin după aceea sunt prins într-un snop de armă automată... Mă fac una cu pământul, aștept și într-un moment favorabil reiau mersul târâș spre spatele poziției, din vecinătatea satului Tudora-Cetatea Albă. Cu mare efort ajung la un grup mărginaș de case, vreau să trec pe acolo, dar pe locul acela alți doi ostași căzuseră. În situația aceasta - locul fiind atent supravegheat - trec în stânga caselor și prin spatele lor, sar peste un gard, nici astăzi nu știu cum am sărit acel gard
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
engrame care mi-au conturat cu timpul nu numai structura personalității, dar și un anumit Weltanshauung care are câteva semne particulare, oarecum exotice, pe care le resimt și acum. * Cu acest suflet, la Dorohoi, în timpul școlii primare, eram un străin; mărginaș, cum am mai spus. Văzusem multe față de ceilalți colegi de clasă. Văzusem și două execuții capitale, efectuate într-o dimineață de duminică, dincolo de Nistru, chiar pe malul apei. Au fost aduși câte șase oameni, legați unul de altul, și împușcați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
însuși, care pierduse orice caracter oriental și turcesc printr-o demolare radicală, operă a primarului Petkov asasinat mai apoi tocmai din cauza acestei operațiuni făcută manu militari era un oraș de locuințe foarte asemănătoare, prin aspect și dimensiuni, celor din zona mărginașă a Parisului: Pantin sau Maisons-Alfort, de-a lungul străzilor în unghiuri drepte, fără vreo surpriză pitorească. Grădina publică era o bogăție de trandafiri. Cu excepția statuii lui Alexandru al II-lea, "Țarul Rusiei eliberator", catedrala Sf. Alexandru, pe atunci în construcție
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
puțin forțată, spune că puneau mîna pe ghioagă, bolovan sau flintă doar în situații-limită, cînd trebuiau să lupte pentru tarlaua personală. Gena lor pașnică pare însă pe cale de dispariție. Societatea e din ce în ce mai violentă cu cît te duci mai spre cartierele mărginașe. Ringurile cu sfori, destinate teoretic boxului, sînt folosite pentru diverse forme de cafteală cu pumnii și cu picioarele. Botezate americănește, acestea se pot numi local kombat, total kombat și naiba mai știe ce fel de kombat. În forme elevate, americănești
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a devenit o colindă de Florii, pierzându-și caracterul dramatic inițial. În Transilvania a circulat, sporadic, drama religioasă Adam și Eva sau Jocul cu pomul, care este, de fapt, traducerea piesei folclorice germane Paradeisspiel, îmbogățită cu colinde autohtone. În cartierele mărginașe ale marilor orașe, în orașele mici și chiar în localitățile rurale suburbane s-a dezvoltat teatrul de umbre și de păpuși. Spectacolele românești de acest gen sunt vădit influențate de teatrul de păpuși oriental, în special de piesele al căror
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
și însoțit de tovarăși călări pornea prin mahalale după aventuri și orgii, intra călare prin cârciumi, chiuind și trosnind din bici, galopa în fruntea bătăușilor săi, iar lumea speriată fugea din fața lui. Când pornea Ilie Geambașu la petrecere prin stradele mărginașe se răspândea teroarea. Căci, dacă întâlnea vreun adversar sau pe unul pe care avea pică, îl snopea în bătăi. Apoi erau femeile. Nenorocire pentru aceea pe care punea ochiul Ilie Geambașu. Trebuia s-o aibă cu orice preț. Viola domiciliurile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prizonier la ruși. Mai cuprins decît tata (căci îl moștenise pe unul Mihai al lui Teleagă), nici nu voia să audă de așa ceva: „Da’ pu’ dară cum, nă-i vrea să fiu «tovarăș» și cu țiganii de sub pădure?”, respectiv cu niște mărginași lipsiți de pămînt arabil. Pînă la urmă, la insistențele Magdei, vara mea, măritată cu un activist de partid, și „înțepat” de autorii textelor de brigadă, a cedat, printre ultimii! Față de difuzor a rămas însă cu un soi de scîrbă: îl
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
căci acest camarad, deși nu era decât croitor, își purta cu demnitate infirmitatea căpătată în copilărie, fiind nedezlipit în toți anii grei, de luptă legionară, de camarazii săi. împreună cu Mitu Banea a ajuns la el acasă, undeva într-un cartier mărginaș al Sibiului, unde îl aștepta soția cu cei doi copii, pe cel mai mic, Horia, nici nu-l știa, el venind pe lume, când era pribeag în Polonia. în casă, sub portretul cu ramă îndoliată al lui Ion Banea l-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Înalte Studii. Și-a început cariera de profesor de limba franceză în 1943. A predat întâi la Târgoviște, apoi la București, la Ploiești și din nou, din 1964, la București (între timp - din 1948 - predase limba franceză în diverse școli mărginașe din București). A scris în „Amicul tinerimii” (1933), în revista „Comentar” și în „Cadran”. Semnătura sa a mai apărut în „Universul literar”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, „Vatra”, „Tribuna”. Membru al Academiei de Științe Sociale
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
dar simbolurile șterse, limbajul fără strălucire și incorectitudinile prozodice scad mult din valoarea liricii ei. Altfel, C.-P. versifică relativ ușor și într-o limbă lipsită de stridențe neologice. A scris și scurte povestiri cu subiecte inspirate din lumea cartierelor mărginașe, cu personaje caracteristice (vagabonzi, meseriași mărunți, mici negustori). Sentimentalismul este însă covârșitor, ca și tendința moralizatoare. Comedia Un tutor (1881) este una dintre cele mai reușite lucrări ale sale. Comicul de situație se desfășoară în scene vioaie, în care apar
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
Ion Setlacec elaborează proiectul monografiilor industriale, încât între ’25-’53 atenția lui Gusti va cuprinde și orașele inaugurând o direcție nouă în sociologie, sociologia problemelor sociale. Iată, ilustrativ, doar câteva titluri: Veturia Manuilă, Pauperismul și criza familială într-un cartier mărginaș al Bucureștiului, Ștefan Popescu, Măturătorii Capitalei, Victor Tufescu, Un oraș în declin: Botoșanii etc. Este evident că toate cercetările de acest gen sunt centrate pe o problemă socială pivot pentru un sat, un cartier, o regiune, un oraș, un segment
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
alte timpuri și reveniți la baștină, cu speranțe de viață. Referitor la coloni, găsim o carte domnească din 7 aprilie 1662, de la Evstratie Dabija Voievod, prin care, în urma cererii episcopului Serafim, Domnul face cunoscut dregătorului și vatmanului de Plopeni - sat mărginaș Hușilor iar apoi mahalaua lui - că este învoită Episcopia a-și aduce coloni din țări străine și a-i așeza în acel sat, și că-i scutește „de toate dările către stat pe o perioadă de patru ani". În Huși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Informații XE "SSI" -ului și judecătorilor militari. În buletinul care a cuprins activitatea În perioada 29 iunie - 5 iulie 1941 se arăta, printre altele: „În seara de 28/29 iunie 1941, aproximativ ora 20, În orașul Iași, În cartierele mărginașe și În centru, s’a produs o rebeliune de către iudeo-comuniști, trăgând asupra armatei și asupra autorităților șcivileț focuri de armă și mitralieră. Mișcarea a fost reprimată de armata română În colaborare cu armata germană. Vinovații au fost executați pe loc.
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
gospodăria pe parcela de pământ primită pe terenul cimitirului, de teama blestemului morților, ale căror oseminte au mai rămas Încă Împrăștiate pe teren mulți ani. Primăria a folosit pietrele funerare pentru pavare și zidirea unor pereți de susținere În cartiere mărginașe, unii locuitori folosindu-le chiar și pentru Împrejmuirea cocinelor. Acțiunile lui Ifrim XE "Ifrim" la Iași nu au luat sfârșit o dată cu lichidarea cimitirului. El a cerut permisiunea de a demola casele unor evrei pe considerentul că respectivele imobile se șubreziseră
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
credea posibilă, și femeia care i-o dăruiește, Valérie. Este o mare pasiune și o mare iubire, ce are drept fundal, rînd pe rînd, luxuriantul decor tropical și un Paris cenușiu, aflat parcă sub asediu, terorizat de bandele din cartierele mărginașe. Iubirea celor doi nu poate sfîrși, potrivit viziunii mai generale a autorului, decît în eșec. Valérie moare sub ochii lui Michel, într-un atentat terorist musulman, undeva pe o insulă edenică a Orientului extrem (detaliu premonitoriu pe care, la nici un
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
pe fiecare dintre noi ca indivizi. Kirp propune cititorului o serie de narațiuni memorabile, avînd în centru oameni obișnuiți care își duc viața în diverse locuri pe teritoriul Statelor Unite, în orașe bogate și predominant locuite de albi, sau în cartiere mărginașe, sărace și pline de negri; inși educați sau abia în stare să-și silabisească numele, din familii cu bună reputație sau rămași de mici orfani, personajele lui Kirp ilustrează un adevăr simplu doar în aparență, complex în realitatea trăită pe
Aproape ca acasă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16672_a_17997]
-
concepute de Philippe Favier nu ca simplă ilustrare, ci ca o potențare vizuală a textului. Cele cincizeci de pagini ale cărții alcătuiesc un “reportaj poematic”. Reportaj, pentru că, vizitînd orașul pe timp de zi și de noapte, în cartierele centrale sau mărginașe ale vechiului și mai noului București, autorul “se documentează”. Privește cu atenție totul: străzi, clădiri, vehicule, oameni, animale. Strînge informații, meditează și încearcă să dezlege misterul uneori halucinant, mai totdeauna derutant a ceea ce vede. Poem, pentru că imaginile se ordonează într-
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
invatamantulai obligatoriu, iar 18% sunt neșcolarizați. Per total, pește 80% dintre copii neșcolarizați sunt romi și 38,6% dintre romi sunt analfabeți funcțional. Analfabetismul funcțional, ca fenomen în cadrul populației rome este acuzat de faptul că locuiește, de regulă, în cartiere mărginașe iar școlile în care învață copiii romi au condiții de învățare inferioare. În școlile în care sunt preponderent elevi romi rata repetenției atinge valoarea de 11,3% (aproape de trei ori mai ridicată decât în cazul întregului sistem de învătământ). Datorită
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 26 iulie 2006 în domeniul ocupării PNAO - 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180095_a_181424]
-
coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Sudului (DS 1571)" și coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Seaca, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 13/2007"; - la poziția nr. 83, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Mărginașă (DS 1576/1)" și coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Seaca, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 13/2007; - la poziția nr. 84, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Mărginașă (DS 1577)" și coloana 6 va
HOTĂRÂRE nr. 1.483 din 25 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.358/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Teleorman, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218789_a_220118]
-
2 va avea următorul cuprins: "Str. Mărginașă (DS 1576/1)" și coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Seaca, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 13/2007; - la poziția nr. 84, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Mărginașă (DS 1577)" și coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Seaca, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 13/2007"; - la poziția nr. 85, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Sudului (DS 1639)", coloana 3 va avea următorul
HOTĂRÂRE nr. 1.483 din 25 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.358/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Teleorman, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218789_a_220118]
-
a cere fixarea lor prin justiție, iar dacă refuză cumpărarea terenului, administrația comunală poate cere exproprierea întregei proprietăți sau să vândă altei persoane terenul în chestiune, iar dacă terenul se găsește în cuprinsul județului, în caz de refuz al proprietarului mărginaș de a'l cumpăra, se poate vinde oricărei alte persoane cu formele prevăzute de art. 215. Articolul 220 Toate întreprinderile comunale și județene cu caracter economic, precum și serviciile publice cari au acest caracter se vor exploata sau în regie sau
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]