1,017 matches
-
cu domiciliul actual în Germania, 53881 Euskirchen, Rotdornstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, Onești, Bdul Republicii nr. 26, ap. 11, județul Bacău. 394. Mai Carmen Gabriela, născută la 18 octombrie 1971 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiica lui Mărginean Gheorghe și Livia, cu domiciliul actual în Germania, 90489 Nurnberg, Kunhoferstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târnăveni, str. Teilor nr. 8, județul Mureș. 395. Podina Ileana Lucia, născută la 2 mai 1956 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
și Lentă, cu domiciliul actual în Austria, 2733 Grunbach, Sneebergstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Popa Nan nr. 93, sectorul 2. 634. Dengel Marioara, născută la 1 aprilie 1949 în localitatea Micasasa, județul Sibiu, România, fiica lui Mărginean Vasile și Elisabeta cu domiciliul actual în Germania, 73726 Esslingen, Obere Metzgerbach 20, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș, str. Nucului nr. 13, județul Sibiu. 635. Ujhelyi Eniko Erzsebet, născută la 27 aprilie 1960 în Oradea, județul Bihor, România, fiica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conformitate cu prevederile art. 664 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2006 , cu modificările și completările ulterioare. Vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Radu Traian Mărginean București, 30 octombrie 2009. Nr. 2.754. Anexa AMENDAMENT Nr. 28 la Convenția vamală relativă la transportul internațional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR (Convenția TIR), întocmită la Geneva la 14 noiembrie 1975 Anexa nr. 8, articolul 13, paragraful 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217034_a_218363]
-
coleg pe Ion Ghica, iar ca profesori, între alții, pe Ion Heliade Rădulescu. La 19 ani intră în armată, iar în 1840 participă, alături de Eftimie Murgu, Marin Serghiescu Naționalul, la conspirația Filipescu, care este descoperită, și este închis la Mănăstirea Mărgineni, unde a rămas doi ani, până la 21 februarie 1843, la plecarea domnitorului Ghica și venirea lui Bibescu . După ce este eliberat înființează împreună cu Ion Ghica și Christian Tell o altă organizație secretă numită Frăția, călătorește prin toate teritoriile locuite de români
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]
-
O serie de școli românești existau în orașele țării, în mănăstiri și chiar în mediul rural. În câteva mănăstiri au luat ființă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre acestea se remarcau biblioteca de la mănăstirea Mărgineni (ctitoria lui Constantin Cantacuzino, postelnicul) și biblioteca mănăstirii Horezu, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. Constantin Brâncoveanu a rămas în istorie și în conștiința națională și ca un mare ocrotitor al tiparului. Domnia lui debutează printr-un act de cultură și
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
David Urs, cunoscut și ca "" sau "de Marginea", (n. 1 aprilie 1816, Mărgineni, comitatul Făgăraș - d. 10 septembrie 1897, Sibiu) a fost un înalt ofițer român în armata imperială austriacă, purtător al Ordinului Militar Maria Terezia. A urmat cursurile primare la școlile centrale grănicerești ale Regimentului I Român de Graniță, cu sediul în
David Urs de Margina () [Corola-website/Science/300121_a_301450]
-
și a medicului particular. În România, M.B.D. începe să fie luată în considerație odată cu reorganizarea serviciilor medicale din ultimii ani și apariția de literatură de specialitate în limba română. Primul proiect în domeniul MBD a fost inițiat de dr. Marius Mărginean la Institutul de Sănătate Publică Timișoara în 1998, proiect finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă a lui George Soros. Cu această ocazie a fost tradusă lucrarea profesorului Sackett și a colaboratorilor. De asemenea, au fost derulate 2 workshopuri cu
Medicină bazată pe dovezi () [Corola-website/Science/311861_a_313190]
-
aparțin piese de tipul stelelor funerare, lei funerari, postamente de statui etc aparținând secolelor al II-lea - al III -lea și provenind din diverse locuri ale provinciei Dacia. Dintre piesele litice medievale se remarcă cele provenind de la conacul cantacuzin de la Mărgineni (stâlpi, capiteluri, baze de coloane, ancadramente de uși și ferestre), monument de arhitectură, care prefigurează repertoriul decorativ al artei brâncovenești. Alături de acestea mai pot fi văzute diverse monumente funerare și pietre tombale, în mare parte datorate școlii de meșteri pietrari
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
azi". La sfârșitul anului 2004 însă trupa își schimbă din nou componența, Andrada și Lucia Radu părăsind trupa simultan, în locul lor venind alte 2 fete, una dintre ele fiind Monica Ene, fosta membră a trupelor Angels și Viva, și Teodora Mărginean, fosta membră a trupei Viva. Împreună lansează piesele "Împreună" și "Candy", aceasta din urmă fiind și ultimul clip al trupei. Interviuri
Candy () [Corola-website/Science/311383_a_312712]
-
bătălie, se arată că o puternică armată moldo-polono-tătară pătrunde în țară la începutul lui septembrie 1602. Pe 13 septembrie ajunge în Ogrețin, unde este întâmpinată de armata munteană, care avea în frunte pe viteazul Radu - Șerban, prahovean, de fel din Mărginenii Prahovei, alături de care luptau încercații oșteni ai lui Mihai Viteazul, în frunte cu Stroe, Radu și Preda Buzescu. În urma obținerii acestei victorii, domnul răsplătește pe căpitanul Scurtu cu terenurile unde se va face satul Scurtești. Totuși, prima apariție documentară a
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Gheorghe Gheorghiu, Ovidiu Komornic, Iulia Puschila , Gloria Melu, George Rotaru, și alții. Marele premiu a fost oferit de Zanfir Iorgus. Ziua IV - Duminică 25 august 21:00 Seară Fanomania - LIVE on TVR2 - Scenă Plutitoare a Portului Mangalia. Artiști invitați: Mihai Mărginean & The Band, Whats UP, Shift, Letiția Moisescu și mulți alții. Callatis Summer Fest 2014! Festivalul a dat tonul distracției pe litoral, începând de joi, 21 august, până duminică, 24 august, pe scena plutitoare din Portul turistic Mangalia. Continuând tradiția spectacolelor
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
spre nord la Fălticeni, iar din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15D care duce spre est la Roman și Vaslui. Din DN15, în oraș se mai ramifică și șoseaua județeană DJ157, care duce spre sud-est la Dumbrava Roșie, Dochia, Mărgineni, Făurei, Trifești și Horia (unde se termină în DN15D). Este amplasat parțial (zona centrală și cartierele vestice) la altitudinea de 310 m, într-un bazin intramontan străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
friguroasă sau ploioasă, femeile poartă țundre lungi până sub genunchi, lucrate din pănură neagră, având o croială arhaică. Încălțămintea caracteristică zonei este alcătuită din papuci cu tureac înalt, lucrați la comandă. Bărbații poartă pălărie de pâslă neagră, asemănătoare cu a mărginenilor. Deosebirea constă doar într-o panglică cu două dungulițe albe care înfășoară calota pălăriei la bază. Iarna se poartă căciulă neagră, de formă țuguiată, confecționată din blană de miel. Cămașa lucrată din pânză albă, învrâstată cu dungulițe roșii sau albastre
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
1835 era împărțit în 3 plăși și 2 plaiuri: La desființarea acestuia era împărțit în 7 plăși (Câmpul, Tohani, Cricovul, Podgoria, Scăieni, Teleajenul și Despre-Buzău) cu 170 de sate administrate de vătași. Avea o polcovnicie și 4 căpitănii: Scaunului, Starchiozi, Mărgineanul și Găgeni. La 1 iulie 1842, în județul Săcuieni trăiau 10.892 de familii.
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
mici, cu panglici negre înguste. Pălăria din pâslă neagră, cu boruri mari, avea pe laturi și în spate marginile ridicate în sus, iar modelul cu borurile mici avea marginile drepte și oblice în jos. Tunsoarea localnicilor era scurtă, spre deosebire de țăranii mărgineni (de pe dealurile din jur), care purtau părul lung în plete. Portul femeiesc Cămașa purtată de femei era lungă, , cămașă întru-na sau întreagă”, corespunde vechiului port românesc de pretutindeni. În trecut era numai de cânepă, pentru îmbrăcămintea din zilele de lucru
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cumpărate din târguri, de diferite lățimi cu catarame și culori maro sau negre. Pentru protecția mâinilor la frig în timpul iernii se purtau mănuși de lână cu sau fără degete, lucrate (ștricănite). Portul nemeșesc era diferit de al satelor de ,români mărgineni” de pe dealuri, care și-au păstrat portul până în zilele noastre, în special de sărbători. Culorile predominante ale costumelor erau alb și negru, fuste albe încrețite și șorțuri negre. În cursul anilor portul popular a evoluat mult prin folosirea broderiilor, ornamentelor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
dramaturgului I.L. Caragiale în anul 1852. Actualul I.L. Caragiale cunoscut și sub denumirea de "Haimanale", după unii autori s-ar fi numit înainte "Boboci", fiind un sat vechi, existând încă de la sfârșitul secolului XV (1482-1495). Denumirea atestata documentar este de "Mărgineni", ca urmare a construirii pe această moșie a unei mănăstiri, de domnitorul de atunci Vlad Călugărul (1492-1495). De fapt, istoria satului de azi I.L Caragiale fostul Haimanale, este strâns legată de istoria Mănăstirii Mărgineni. La sfârșitul secolului al XIX
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Denumirea atestata documentar este de "Mărgineni", ca urmare a construirii pe această moșie a unei mănăstiri, de domnitorul de atunci Vlad Călugărul (1492-1495). De fapt, istoria satului de azi I.L Caragiale fostul Haimanale, este strâns legată de istoria Mănăstirii Mărgineni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Haimanale", făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova și era alcătuită din satele Haimanale și Braniștea, cu 790 de locuitori. În comuna funcționau o moară cu aburi, o biserică
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
de "Haimanale", făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova și era alcătuită din satele Haimanale și Braniștea, cu 790 de locuitori. În comuna funcționau o moară cu aburi, o biserică, o școală cu 34 de elevi și fosta mănăstire Mărgineni transformată în penitenciar, unde condamnații practicau tăbăcăria și cizmăria. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei funcționa și comuna Ghirdoveni, înființată pe la anul 1700 prin reunirea satelor Rășinari, Ștefănoaioa, Ciorinești și Ghira; comună era alcătuită din satele Ghirdoveni și Cricoveni
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
scorul general de 3-2." Turul al doilea "Aston Villa s-a calificat mai departe cu scorul general de 6-2." Portari: Constantin Eftimescu (6 meciuri / 0 goluri), Dumitru Moraru (31/0). Fundași: Cornel Dinu (25/0), Ion Marin (29/0), Ioan Mărginean (1/0), Laurențiu Moldovan (8/0), Alexandru Nicolae (30/4), Nelu Stănescu (14/0), Teofil Stredie (26/0), Nicușor Vlad (5/0). Mijlocași: Ionel Augustin (31/14), Alexandru Custov (28/2), Marin Dragnea (30/ 7), Lică Movilă (16/4), Gheorghe
FC Dinamo București în sezonul 1982-1983 () [Corola-website/Science/317296_a_318625]
-
corvezi militare — ce apar în evidențele militare nu după numele lor, ci după cel al localităților de unde au venit, cum ar fi: Arpășan — din satul Arpașu de Sus sau de Jos; Buciumean — din Bucium; Comănean — la Comăna; Fogoroș — la Făgăraș; Mărginean — la Mărgineni etc. Toți acești noi veniți în calitate de grăniceri au fost împroprietăriți cu sesiile și gospodăriile celor expulzați sau fugiți. Cu toate avantajele derivate din statutul de grănicer, racovicenii nu s-au adaptat ușor la rigorile militare ce trebuiau a
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
ce apar în evidențele militare nu după numele lor, ci după cel al localităților de unde au venit, cum ar fi: Arpășan — din satul Arpașu de Sus sau de Jos; Buciumean — din Bucium; Comănean — la Comăna; Fogoroș — la Făgăraș; Mărginean — la Mărgineni etc. Toți acești noi veniți în calitate de grăniceri au fost împroprietăriți cu sesiile și gospodăriile celor expulzați sau fugiți. Cu toate avantajele derivate din statutul de grănicer, racovicenii nu s-au adaptat ușor la rigorile militare ce trebuiau a fi respectate
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
fiind funcțională. Intrat în atenția arheologilor imediat după anul 2000, a cunoscut campanii de cercetare succesive (sub conducerea medievistului Adrian Andrei Rusu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj) ajutat de un colectiv format din George Pascu Hurezan, Florin Mărginean, Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad), Ileana Burnichioiu (Universitatea Alba Iulia). Cercetările arheologice, care au demarat în anul 2001 au relevat palatal abațial, cimitirul iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii precum și cea mai veche fântână din
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
printre membrii colectivului de autori aflându-se sociologi de marcă din S.U.A. (Immanuel Wallerstein, Jeffrey C. Alexander, Daniel Chirot, Michael Hechter), Canada (Jacques Hamel), Franța (Raymond Boudon, Albert Ogien, Jean-Hugues Dechaux) și România (Cătălin Zamfir, Ilie Bădescu, Maria Voinea, Ioan Mărginean ș.a.). I. Cărți publicate publicate în România 1.Autor unic: · "Sociologi români de azi. Generații, instituții și personalități," Editură Academiei Române, București, 2016, 505 p. · "Tranziție istorică și repere axiologice. Eseuri", Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2015, 182p. · "Irinel Popescu sau triumful
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
națiunii bulgare. După alipirea Cadrilaterului la România, bande de comitagii treceau adesea frontiera în România dedându-se la acte de sabotaj, incendieri, incitare, agresiuni și atentate la adresa armatei și administrației române, cât și la adresa coloniștilor români de aici (aromâni, mocani mărgineni, români timoceni etc.), uneori comițând carnagii și alte atrocități. Comitagiii au fost membri ai societății secrete bulgare panslavistă numită și Ohrana (sau Uhrana) activă în Macedonia Egee în timpul celui de-al doilea război mondial. Uneori, locuitorii bulgari din Dobrogea interbelică
Comitagiu () [Corola-website/Science/310300_a_311629]