18,730 matches
-
smuls ființa din rădăcini și apoi în clipa trezirii să redevii nou născutul care va ști în adevăr, înaintînd în viață să pună preț pe ea” (Un hipertext îndrăgostit). Aci intră și notele de lectură, cu implicarea, caldă moralmente, a mărturiei de sine: “Stărui de-atîta vreme asupra studiului despre diferență și repetiție la Gombrowicz și Deleuze.// Pe măsură ce înaintez, intuind perfect comedia literaturii transcrisă de polonezul meu preferat, înțeleg că eu însămi sînt o rotiță stricată în angrenajul ei deși îmi propusesem
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
circulația doctrinei nu mai poate fi urmărită În difuziunea ei. Ceea ce Însă Brâncuși moștenise prin obârșii și dincolo de ele se pierduse În negura vremurilor până la strămoșii strămoșilor. Numai Într-un asemenea context motivat deducem reticența sculptorului de a-și publica mărturiile aforistice. Și totuși... În 1980, la Editura „Scrisul Românesc”, din Craiova, Constantin Zărnescu a tipărit cartea Aforismele și textele lui Brâncuși, 250 de pagini, cu o prefață de Marin Sorescu. Criticul din Cluj-Napoca preciza că reunirea aforismelor brâncușiene este o
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
și a altor orientări moderne și postmoderne. A prevalat respectul pentru operă, pentru textul artistic, dezvăluirea semnificațiilor estetice polivalente, originale. Și la simpozionul de la Budapesta cele mai consistente contribuții au fost aduse în domeniul poeticii, al interpretării punctuale a operei. Mărturie stă simpla enumerare a comunicărilor din această arie tematică: Poetica ambiguității și a sugestiei la Dostoievski (N. Așimbaeva), Arta narațiunii și genul în romanul Demonii (R. Belknap), Ritmul în proza lui Dostoievski (V. Borisova), Pelerini, hoinari, pribegi în romanele lui
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Cârțan, a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877. S-a Înrolat voluntar În războiul de independență al României. s-a născut În Cârțișoara, Sibiu, la 24 ianuarie 1849, al doilea din cei șapte copii ai lui Nicolae și Ludovica Cârțan
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
alocuțiuni poeta prietenă Gabriela Crețan, dna deputat prof. Oana Manolescu, pictorița Aurelia Călinescu (prezentă cu picturi dedicate lui Cezar) și ambasadorul Sami Shiba. Meritul de a pune sub coperți Îndoliate o seamă de poeme reprezentative ale Poetului, comentarii, destăinuiri, aprecieri, mărturii etc. aparține scriitoarei Maria Dobrescu, soția scriitorului Ion Dobrescu, prieten cu Cezar și care trebuia să meargă cu noi În Albania. Eu am fost „căpitanul” micuțului automobil Logan În care ne-am Încumetat să mergem (eu, Luan Topciu, Clara și
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
rizomi În special și de tuberculi În particular, hrana noastră de bază. Întotdeauna le argumentasem cu documentele rămase de la Înaintașii noștri. Alte dovezi nu aveam Încă, cu toate că era destul de ușor să le găsim prin transpunerea În practică de laborator a mărturiilor rămase. Degeaba. Marele Consiliu fusese surd la toate și la tot. Iar acum, poftim dovada. Du-te și cheamă-i pe ceilalți. Am nevoie de ajutoare, i-am zis lui Joo, doar pentru a nu-i mai vedea inutilitatea lângă
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
sacrumul neresorbit, profesorul tăcea. Nu spuneți nimic? Nu mă susțineți? l-am Întrebat intrigat. Vezi tu, Îmi spuse el cu greutate, ai să le arăți exact ceea ce Marele Consiliul a mai văzut. Milioanele de documente rămase de la strămoșii noștri, conțin mărturii și mai elocvente despre pericolele iradierii. Și la ce-au folosit... Oamenii s-au crezut superiori nouă și tot nu s-au oprit la timp. Iar noi, care suntem niște bieți copiști al tuturor experimentelor umane de acum zece milenii
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
de zbor. În memoria pisicuței Clopoțel Clopoțel - o mică ființă reală în filmul de animație-al cerului ai sunat atît de-argintiu să te trezești din visul care erai tu însuți. Inscripție pe-o carte Aici înăuntru e scrisă ilizibila mărturie a cărnii și e ca și cum ar fi vorba de-o viață-n afară cu case atletice cu clocotitoare grădini cu nori familiari plutind jos de tot precum streșinile. Centru și margine Centrul ființei tale ticsit de gînduri care n-au
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
văzut a trecut ai pierdut... Omul meu Ca și vremea omul meu are obiceiul să lase o umbră ușoară ca ceaiul pe toate argintăriile fie sfeșnic fie copită de drac. Cetatea aceea Vin vremuri de ospiciu Cine are nevoie de mărturii ne găsește la registratură Cetatea aceea Cetatea aceea e asta acum și aici unde vrei să fie bairam hagialâc și taifas și bestia sapă în bestie să-l afle pe licăritorul Iisus O scrib bătrân iubit de nimicnicie dactilograf de
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
răspunzând în limba noastră maternă: - Linné, ce mai statuie, nu? Știați că există o scrisoare înăuntru? - Necenzurată? Există scrisori care abia după 200 de ani ajung la destinație - o parte din ele dispar, oprite de o cenzură invizibilă. Vor depune mărturie despre mizeria cenzorilor. Pe chipul urmăritorului se desenase un surâs nesigur. - Aveți dreptate, a răspuns el. Dar poate generațiile viitoare vor demonstra că destinatarul nu respectase promisiunile făcute. Am tăcut la acest argument în coadă de pește. Mi-am continuat
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
și sute de imagini, pe cea involuntar genială reușită de "Mamie", în ziua de 20 august 1983, cu abia născuta Quarta; el scrisese alături: "Iată una din cele mai frumoase fotografii din lume!" Aș putea adăuga, în semn de respectuoasă mărturie: Et testis esto! Sâmbătă, 4 decembrie Mi se schimbă întrucâtva caracterul? Nu cred că am devenit dificil cu semenii mei, ci doar mai puțin "acomodant". Exprim, mai mult ca în trecut, sentimente negative - refuz, nerăbdare, apărare a statutului meu literar
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
rugăciunii: un pensum de psalmi și lecturi. Această viață jertfelnică și de renunțare totală la tot ce e lumesc este o moarte mai degrabă, acceptată prin devotamentul față de strictețea credinței creștine și având, ca și cea a martirilor, valoare de mărturie. Fără îndoială, este cuprinsă de seninătate și bucurie: „în apropierea de Dumnezeu, cugetarea este mai obișnuită și se iluminează de trăiri sublime; dar această tactică strictă cere o putere excepțională, dobândită prin trezvie și înțelepciune”4. Credincioșii se întreabă adeseori
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
obște sătească. Aprecierea muzicii bizantine este, fără îndoială, o constantă în viața lui George Enescu. Spre exemplu, Liturghia lui D. G. Kiriac îi era cunoscută, lucrare pe care o considera ca etalon pentru creația corală de gen. De altfel, sunt mărturii că Enescu avea în proiect să scrie o liturghie<footnote Petru Comarnescu - Arta românească, Lămuriri privitoare la problemele specificului românesc. De vorbă cu maestrul George Enescu. Apărut în: Politica, București, An II, nr. 208, 5 febr. 1927; Republicat în: George
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
lângă Toma Necredinciosul”. În toate, cartea Îngrijită admirabil, (inteligent, cu pioșenie) de către Daniel Cristea Enache, Îi fixează lui Octavian Paler o adevărată efigie de liber cugetător, a cărui cultură asimilată creator, revărsată În cele mai diverse registre de morală, rămâne mărturie peste veac. Deși dintr-o altă speță intelectuală, profesorul Nicolae Balotă mai dă seamă de Înălțimea spiritului românesc ieșit În rada universală a culturii. 12 ianuarie, 2009 N.B. Toate formulările de răspuns ale lui Octavian Paler conțin un tragism asumat
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
comportă ca un scandalagiu dâmbovițean. Mateiu, implicat în dispută prin prelucrarea textului, datorat academicianului lusitan Henrique Lopes de Mendonça, rupe relația cu el. Acum, după ani buni, acesta încearcă să reia vechea legătură, fiind în căutare de sprijinitori locali cu mărturia cărora să combată reclamațiile trimise la Lisabona de negustorii portughezi care cer rechemarea violentului lor compatriot înainte de a fi declarat indezirabil de autoritățile române. Brederode reușește să-și mențină postul grație fratelui său Fernando, ministru al pescuitului în guvernul portughez
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
mii de pagini. în articolul de față nu vom putea nici măcar să trecem în revistă capodoperele și eșecurile exegezelor. Ne propunem să semnalăm erorile de informație, ignoranța și superficialitatea, alături de prezentarea unor citate desprinse din context, surse neindicate sau false, mărturii partizane. Există o diversitate de modalități și procedee în abordarea temei. Unii despoaie arhivele, descoperind manuscrise și documente inedite, cercetează viața sau opera, preferă eseistica sau erudiția cu ample schelării în subsolul paginilor. Monografii încântătoare sau fade, teze de doctorat
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
pentru a cincea oară când revenim asupra unor lacune informaționale, sugerând celor în drept să analizeze observațiile noastre și să publice în câteva reviste de mare tiraj cu ce sunt ori nu sunt de acord. Data nașterii. Până în 1984, conform mărturiilor autorului toată lumea știa: 9 martie 1907. Un important cercetător român, Constantin Popescu-Cadem a descoperit mai multe documente despre viața lui Mircea Eliade, publicându-le și comentându-le în Revista de istorie și teorie literară, nr. 1, ianuarie-martie 1983. Este reprodus
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Falsurile și minciunile ocupă fotoliul de orchestră a acestor delațiuni, alături de incompetență și agramatism. Anatomia mistificării (1944-1989) de Stelian Tănase dezvăluie trucajul declarațiilor proceselor-verbale, unde defăimarea e pe primul plan (cu sau fără motiv). Să nu știe un istoric că mărturiile anchetelor, declarațiile și "informațiile" se făceau sub amenințări, bătăi și tortură, sau în cazul cel mai "fericit" prin... dictare? Am avut curiozitatea și răbdarea să verific veridicitatea unor astfel de aserțiuni dintr-un document tipărit în 2002: Opisul emigrației politice
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Noica, Mac Ricketts și cu mine dorea tipărirea neîntârziată a acestei opere autentice. Corespondența publicată confirmă toate acestea la 6 decembrie 1973, 6 decembrie 1975 și 19 aprilie 1984. în pledoaria mea pentru precizie și franchețe trebuie să fac o mărturie. Am descoperit recent că în volumul editat și prefațat de mine la Editura Dacia, în 2001, se află un articol al lui Eliade din care a fost omisă o pagină incendiară. Este vorba de Elogiu Transilvaniei, apărut prima oară în
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
somități, unele chiar cu foști colegi de liceu și universitate, ca Traian Puscariu, Arsavir Acterian, Barbu Brezianu, toți colegi de clasă la liceul Spiru Haret, care ne redau amănunte extrem de prețioase și inedite despre Eliade al acelor ani. Toți dau mărturii despre talentele și interesele atât de diversificate ale tânărului Eliade. Naratorul ne aduce aminte de faptul cât de mândru era Eliade pentru că era numai a treia generație “de la opinci”. Este epoca în care Eliade descoperă sacrul, care, împreună cu temele inițiatice
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
publicațiilor lugojene („Acțiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului”, „Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) și timișorene („Banatul” și „Fruncea”). Afișele-program, autografele consemnate în Cărțile de Aur ale unor instituții (Liceul Teoretic de Băieți „Coriolan Brediceanu”, Liceul de Fete „Iulia Hasdeu”, Corul „Ion Vidu”), mărturiile unor intelectuali care au avut ocazia să-l cunoască pe marele artist ne oferă câteva repere ale contextului cultural în care s-a manifestat Enescu. Iată o cronologie a prezențelor artistice ale lui George Enescu la Lugoj: - Recitalul din 1912
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
galben și roșu. Lângă potir este scris: 1845. Cântările sunt în limba română, cu caractere chirilice (afară de un Ἅγιος ὁ Θεός). Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul este scris cu cerneală neagră, alături de vocale și consonante, afară de eteron. Inițialele, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron sunt scrise cu cerneală roșie. Starea de păstrare este mediocră. Compozitori: Petru Lampadarie, Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul și Iacov Protopsaltul. Însemnare pe a doua foaie de gardă, în chirilică, cu cerneală roșie: ,,Carte de
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
la 482, cu o greșeală la p. 160 și 161, care sunt numerotate de două ori. Scris îngrijit. Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul cântărilor, vocalele, consonantele și unele inițiale sunt scrise cu cerneală neagră, iar titlurile, majoritatea inițialelor, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron, cu cerneală roșie. Cântările sunt în limba română, caractere chirilice, afară de un Ἄξιον ἐστίν. Compozitori: Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul, Petre Lampadarie, P.S. Chesarie al Buzăului, Petru Peloponisiul, Petru Vizantiu, Daniil Protopsaltul, Iacob Protopsaltul, Petru Berechet, Marin
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
din 1990, care între timp a devenit episcop, datorită meritelor sale revoluționare din Piață Maria de la Timișoara. Nu-mi face nici o plăcere să scriu despre Laszlo Tokes, dar după aceasta lectură am scris. Românii trebuie să fie informați despre această mărturie a păstorului, care nu a apărut în librăriile din România, dar a apărut în Statele Unite și Anglia, unde co-etnicii păstorului vroiau să-i facă publicitate pentru pretenții și avantaje ulterioare. Revin acum, cu o formă revăzuta, cînd Laszlo Tokes a
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
avantaje ulterioare. Revin acum, cu o formă revăzuta, cînd Laszlo Tokes a ajuns să reprezinte România în Parlamentul European, ceea ce echivalează cu punerea lupului ungur de straja la oile românești. De la inceput trebuie precizat că nu este vorba despre nici o mărturie a răsturnării lui Ceaușescu, ci o biografie de două sute de pagini, gonflata, a unui fals personaj revoluționar din Decembrie 1989 de la Timișoara. “Pastorul-scinteie” este o plăsmuire rezultată în confuzia izbucnirii istoricilor evenimente din Decembrie 1989, de care a profitat și
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]