567 matches
-
C. Th. Ciobanu. De 41 de ani, profesorul întâmpină cu un soi de smerenie benedictină, alte și alte generații de scriitori care descoperă înfiorați urmele predecesorilor celebri și duc mai departe gloria culturală a acestui oraș, cu speranța ascunsă sau mărturisită de a reveni la edițiile viitoare. Cu o diplomație numai de el știută, C. Th. Ciobanu știe să aducă la aceeași masă creatori din generații diferite, oameni care dintr-un motiv sau altul se ocolesc în alte împrejurări, tradiționaliști și
Zilele culturii călinesciene by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6863_a_8188]
-
noi. îmbulzeala permanentă pe potecile care, chipurile, duc la capodoperă. La scrierea care revoluționează, ciclic, precum anotimpurile, alte și alte despărțăminte ale literelor române. Succesiv, noii creatori, autori, sunt primiți cu rafale elogioase, cu montări spectaculoase, cu noian de speranțe mărturisite ditirambic. Fiecare nou venit se crede, pentru o clipă, că el chiar așa și este. Că iată, prin el, s-a născut, în sfârșit, mult așteptatul. Dar Mult Așteptatul încă întârzie să apară. Știu doar că va veni. îi pregătesc
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
de spectacol de cabaret și de bodega irlandeză, spații care prin ele însele creează o atmosferă bine determinată și în care între actor și spectator schimbul de emoție, de experiență umană se desfasoara fără opreliști. Cel puțin la nivelul intenției mărturisite, teoretice... Inițiatorii proiectului, trupele franceze Volière Dromesko, Théâtre du Rădeau, Branlo & Nigloo & Patrick Conde, compania Maguy Marin, trupa poloneză Teatr Cinema și trupa cehă Brothers Forman Theatre. Întoarcerea teatrului la epoca nomada a artiștilor în căruțe cu coviltir nu este
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
vîrsta biologică și spirituală a autorului. Lucrările din tinerețe sînt, în cea mai mare parte, univoce, fără contexte perturbante și fără subtexte care să relativizeze lectura. Există în percepția lui Kazar din această perioadă o lăcomie denotativă și o încredere mărturisită discret în natura ireductibilă a faptului concret. Observația este mai puternică decît interogația, după cum, în expresia plastică, linia fermă, ductul continuu, hașura energică și, în ultimă instanță, conturul nițel arogant nu lasă nici un loc îndoielii, nesiguranței de orice fel ori
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
le găsește). Confesiunile i se par semnificative în măsura în care ele au substanța umană și vertebrarea unor biografii exemplare. Dacă nu în întregul lor, atunci pe un interval care să poată proiecta eul moral al personajelor dincolo de malaxorul în care sunt prinse. "Mărturisite - scrie Dan C. Mihăilescu în finalul Cuvântului introductiv - viețile celorlalți (...) ne umplu ființa, ne re-umanizează." (p. 16). Mai clar, cu înțelepciune de vechi cronicar: "poate că tot mestecând cenușa vieților de ieri, vom învăța să nu le mai ardem zadarnic
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
formelor plastice. Fondul comun al picturii și al poeziei sale este un amestec de rafinament cultural, de reverie livresca, de joc și de ironie, de referință arhivistica și de autoreferentialitate, de sentiment tacit al disperării, de melancolie și de voluptate mărturisita a unei înalte conștiințe de sine. Temele predilecte ale expoziției sînt fie cele extrase direct din istoria artei și, cu precădere, din imensul inventar de imagini al Renașterii, fie cele neidentificate riguros și nedatate istoric, dar, în esență, tot de
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
-ul «Timișoara - istorie ilustrată» și că elevii au făcut o pasiune pentru istoria orașului”. O paranteză: dl Leșcu a avut nevoie de răbdarea sa proverbială, de colecționar, atunci când a participat, la IPROTIM, la realizarea calculatorului MECIPT 2. Iată și scopul mărturisit al colecționarului: „Doresc să arăt tineretului cât de frumoasă a fost Timișoara și acum o sută de ani și că istoria acestui oraș trebuie sa fie cunoscută de către toți aceștia. Tineretul de azi, la rândul lui, trebuie să predea CARTEA
Agenda2005-31-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284022_a_285351]
-
ci numele, așa că Pașadia încearcă cel mai comun dintre jocurile care păcălesc soarta potrivnică: schimbarea numelui. Jocurile lui Mateiu Caragiale sînt mai degrabă comune, decît ezoterice. Dar sînt bine jucate. Străbunicul devine apusean. E trucul pe care, de această dată mărturisit deschis în spovedania către Povestitor, tot ca să păcălească o soartă potrivnică, îl joacă alt crai care își schimbă numele: Pantazi. Și totuși Pașadia păstrează portretul acesta balcanic cu venerație, singură amintire pe care nu vrea să o ardă în foc
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
13. Noua angajare editorială răspunde, peste ani, dorinței scriitorului de a-și fi văzut publicată opera, în întregime. În 1962, când a înțeles că dorința îi rămâne numai la stadiul dezideratului, Ion Agârbiceanu solicită Editurii pentru Literatură restituirea manuscriselor, gest mărturisit poetului Ion Brad, în scrisoarea datată Cluj, 28. III. 1962. Limbajul solicitării respiră printre rânduri, intransigență și scepticism. La vedere însă, rămâne doar îngăduința, pusă pe seama vârstei și a consecințelor acesteia: „...vrând să-mi pun rânduială în lăsământul meu literar
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
autorul, date fiind normele sale de desăvîrșire, plasate undeva dincolo de limitele rezonabilului. Mărturisindu-se, păcătosul riscă uneori să ajungă la sinucidere, oripilat de sine însuși, pentru că dacă preotul, educat de manuale speciale, izbutea să nu se arate îngrozit de păcatele mărturisite, nu același lucru era valabil întotdeauna despre cel ce le făptuise. În Anglia, de la sfîrșitul secolului al XVII-lea a aparut teoria conform căreia important nu este să afli păcatele oamenilor, pentru că oricum nu le-ai putea da o autentică
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
a „gustat" puterea și răzbunarea personală.) Ar fi ușor a face conjecturi de tot felul (atitudini didactice, declarații, primirea unor cadre noi favorizate de regim etc.) -dar este inutil. Fapt este că, așa cum relatează Ion Vianu, o rană adîncă, abia mărturisită, chinuia ființa interioară a tatălui său („nenorocirea" asumată). Gîndul se poate îndrepta - precum scrie Ion Vianu - la „conversiuni" de pe „drumul Damascului". 9. În orice caz, de atunci Tudor Vianu și-a supravegheat spusele și faptele. Prietenii apropiați și emulii încep
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
nimic nu te mai lovește ai trecut dincolo fără să știi". (Ritmul, un macho cu țigara ăn gură) |n aceste versuri iese la suprafață o oarecare instabilitate a discursului tradusă printr-o lehamite a căutării, printr-o resemnare, de altfel, mărturisită direct de câteva ori, mai ales în poemele insuficienței de gen: ,ce sunt acum, la bătrânețe? bărbat sau femei? îmi place să mă îndrept / nerăbdătoare spre dezastru sau îmi place să seduc dezastrul? / îmi place ce îmi place sau îmi
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
le implice. O dată, pentru că, multă vreme, sub manta pozitivistă, astfel de istorii s-au tot scris, iar a doua oară pentru că, la rigoare, un studiu care tinde să reconstituie mentalități are nevoie de legitimări cu adevărat puternice. De altminteri, imboldul mărturisit al redactării acestei prime părți din întreprinderea mai vastă a Istoriei e dat de un text publicistic apărut, în decembrie 2005, în revista "Observator cultural". Cam puțin pentru o metodologie serioasă! Chiar și așa, de la imperativele trasate acolo de Mircea
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
elevilor Mircea Eliade și Alexandru Paleologu (din cauza culorii părului, era poreclit în școală "câine roșu"). Textul lui Alexandru Paleologu nu produce mari revelații estetice sau ideatice, dar copleșește prin formidabila sa forță empatică. Fiecare dintre noi purtăm în suflet culpa, mărturisită sau nu, de a nu le fi arătat unor persoane cărora le datorăm multe în devenirea noastră (fie și prin contraopțiune) - bunici, părinți, profesori, maeștri - , recunoștința reală pe care le-o purtăm în suflete. Sau pe aceea de a ne
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
discursului). De cîteva ori naratorul intervine în forță, moralizator, explicitîndu-și personajele: "Și astfel se întîmplă cu acele "mici prietenii", cu acele "alianțe secundare și provizorii", cu acei a-mici, pe care îi acceptăm, cu un ușor dispreț și silă abia mărturisită, în anturajul nostru, lăsîndu-i să se infiltreze în fisurile nepăsării și disprețului nostru leneș: ele ne schimbă viața, ca fîșiile de iarbă lingușitoare și insistente ce fac să explodeze cimentul sub care s-au strecurat". După cum se vede, lui Breban
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
doilea nivel al jurnalului lui Ioan Pîntea din Proximități și mărturisiri. Sînt critici care au remarcat, cu dreptate, faptul că în volume precum Mormîntul gol sau Casă Teslarului se rostesc, deopotrivă, poetul și duhovnicul; acum această relație (sub)textuala e mărturisita în jurnal. Astfel, Ioan Pîntea, în 2006, între experiențele lirice din Grădina lui Ion și Casa Teslarului, adică, scria Canonul Sfîntului Pahomie de Gledin, mărturisind „o experiență poetica și duhovniceasca fără egal”; episodul, datorat „îngerului păzitor”, îl învăța smerenia pe
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
și condus sub escortă în Galiția. În primăvara lui 1807 s-a întâlnit cu Goethe la Karlsbad, unde titanul de la Weimar își făcea anual o cură recomandată de medicii săi și între cei doi s-a legat o amiciție, ulterior mărturisită și de cele circa 150 de scrisori schimbate între dânșii. De altfel, și Christine Reinhard a cultivat cu fervoare genul epistolar și scrisorile ei au rămas până azi un izvor deloc neglijabil pentru istoria românească a epocii, lucru confirmat și
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
de drept de traducător (asimilat cu autorul în materie de drepturi intelctuale), situație insuficient sau deloc luată în seamă, deși folosirea unei traduceri ca sursă pentru o altă traducere este o practică pe cît de răspîndită, pe atît de rar mărturisită. Traducerea valorii și valoarea traducerii Discuțiile privind programele de finanțare a traducerii literare la nivel european s-au concentrat pe amendarea politicii, nesatisfăcătoare cultural și intelectual, care urmează aproape exclusiv logica cererii de piață, nesocotind valorile autentice, și încă și
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]
-
mare dintre băieții Glover avea erecție. Îi plăcu să remarce; divorțase cu șase ani în urmă, iar vechea ei dorință de a participa la o partidă de pocher pe dezbrăcate nu se îndeplinise niciodată; de fapt, nici măcar nu fusese vreodată mărturisită cuiva, cu atât mai puțin fostului soț. Ca și Daniel, își imagina scene de satisfacție sexuală; în cazul ei, scenele aveau legătură cu ceea ce le făcuse Daniel - mai bine zis, cu ceea ce pesemne că le făcea - fetelor pe care le
Îngăduința nordului by Philip Hensher () [Corola-journal/Journalistic/5816_a_7141]
-
un ton insinuant, ca să-l flateze; în plus, îți povestesc de multă vreme ceea ce trec, alții, sub tăcere; tu ești canalul de scurgere al sufletului meu, tu, confesorul neatent și nelipsit de indulgență, care aprobă vag, fără surprindere, păcatele sufletești mărturisite, cu scopul de-a te ușura de ele, fără să te coste mare lucru! În fond, e chiar rațiunea de-a fi, aceasta, ești exutoriul spiritual al unuia ca mine, singuratic și celibatar; e pentru ce te îngrijesc și te
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
decât body and soul? - a promotorului H.K.J. Schmidt, secondat de Simona Maxim, sub egida Fundației Pro Art Hermannstadt, creată și coordonată de amândoi. Ediția cu numărul 42 a beneficiat de o ofertă diversificată și atractivă. Încep cu vocalistele (o feblețe mărturisită a lui H.K.J.S.). Ni s-a propus un eșantion policrom, la propriu și la figurat: 1.) Blonda belgiancă Fanny Beriaux, crescută în spirit clasic, dar trecută cu arme și bagaje în tabăra ludicoimprovizatorică e preocupată, cu prioritate, de coloratura elementului
Măsurând timp și viață prin jazz by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5474_a_6799]
-
deportat la vîrsta de doar 17 ani, în ianuarie 1945, într-un lagăr de muncă sovietic, din Ucraina. Întîmpină cu o seninătate curioasă călătoria care-l așteaptă, nu știe cum și cînd se va sfîrși aventura, îi poartă noroc convingerea mărturisită a bunicii, o încurajare pe care o ia cu sine: Știu că te vei întoarce. Tot ce ia la drum poartă cu sine și în sine - stă scris la începutul romanului. Restul lucrurilor își află locul în cutia de piele
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
p. 8). Una care, poeticește, poate să convină - visul, fantezia sînt, și ele, forme de înec - dar care e inacceptabilă pentru viață. Iar poezia avangardei este viață, și zbatere pentru ea, este identitate orgolioasă și secretă. Iată firea de poet mărturisită nopții, o noapte care nu seamănă cu nimic, nici cu maiestoasele amurguri romantice, nici cu potopul de temeri și angoase abătut peste modernitate: "Dar cu o voce arsă de emoții i-am spus/ sunt poet/ ca și cum mi-aș fi spus
Respiro by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7167_a_8492]
-
strada Basarabiei, din Constanța și, desigur, ale subsemnatului, care visam în copilărie, trecînd, mai în fiecare duminică, prin fața vapoarelor ancorate în port, să devin navigator și să cunosc, în primul rînd, deșerturile și pădurile africane. Imaginația fierbinte, elanurile de evadare "mărturisite și altora ca o convingere de neclintit", cred că mi se puteau atribui. Interiorul bazarului lui Hwaja-al-Wasiti l-am descris după atelierul unui bijutier din Constanța. Braia a fost o vînzătoare de "garizi" în localurile de noapte constănțene, Marcu s-
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
de persoana mea. Citindu-l(,) am aplicat la texte o nouă corectură și am șters și înlocuit cuvintele care nu au un sens și nu sunt adaptate după "Dicționarul Explicativ al Limbii române". Ce vreți oare să spuneți cu această mărturisită adaptare? Adică atunci când vă scrieți textele, folosiți cuvinte fără sens și neconforme cu Dicționarul Explicativ al limbii noastre materne? Atrăgându-vi-se atenția, aplicați cu seninătate o corectură, chiar o nouă corectură, cum precizați, ștergând și înlocuind cuvintele cu pricina
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]