549 matches
-
și-i chema cu scoica. Era un bărbat oacheș, cu privirea străpungătoare. Ionaș Popa, domnul de la Cluj, se nimerise a fi un uriaș blând, cu grai moale și cu ochii bulbucați mari, umbriți de gene castanii. Doctorul Micu era un mărunțel nervos, care se mișca de două ori încolo și încoace, de câte ori ceilalți făceau numai doi pași într-o parte. Găsind o săptămână liberă pentru o expediție ca aceea, tovarășii răzbătuseră cu automobilul până la Tău și de acolo se îmbarcaseră într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
acoperită cu păr întinsă peste un alt vraf de dosare, din nou într-o cămașă cu carouri țipător colorate; la dreapta altul, în vârstă și cu părul alb, probabil cel de data trecută, nu era sigur; și la mijloc primarul, mărunțel, cu mișcări zvâcnite. „S-auzim“, i-a zis. Avea în față hârtia cu antet, s-a uitat câteva clipe peste ea, apoi și-a prins bărbia în palmă, ascultându-l. „Bine“, l-a întrerupt după un timp. „Am înțeles. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
aproape o jumătate de oră. Ileana Roman înjura Salvarea, doctorii, toate serviciile, toată țara asta de căcat în care poți să mori cu zile până-și mișcă unul fundul să-și facă treaba și chiar atunci a apărut un medic mărunțel, cu ochelari groși, mișcări smucite și foarte grăbit, de parcă l-ar fi așteptat nenumărați pacienți cu probleme mai grave decât un biet preinfarct de care n-ai de ce să te sperii prea mult, domnule, doar să ai grijă, evită frigul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
văzu rostogolindu-se în farfurioara pentru resturi și zâmbi, cu totul mulțumit de sine. Terminase și cu Ciciagov. Privi cele două capete alăturate și, pentru prima oară, respiră cu adevărat ușurat. De acum se putea ocupa liniștit de acel lider mărunțel și efeminat, complexat de aceste neajunsuri și dorind să se dea mare și tare atacând nesfârșita întindere de stepe, munți, pustiuri, câmpii, fluvii, tundre și taigale, numită Rusia. Oare Napoleon are măcar vreo vagă idee câte mii de verste va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
până îi se umflară vinele de la tâmple. De scos, tot a scos-o, însă cu gingie cu tot. Sângele țâșni, roșu și abundent, din gura fetei în ligheanul de tinichea, ca din beregata unui porc înjunghiat. Era fercheș bărbierul. Cam mărunțel la trup, dar mereu proaspăt bărbierit și dat cu pudră multă. Avea o mustață galbenă, adusă covrig, cu vârfurile unse cu cosmetic și lipite de pomeți, până lângă aripile nărilor. Buza de sus descoperită, părea umflată de o permanentă durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ca să arunce în el cu febrilitate nejustificată, întregul său bagaj. Doamna Leny Pipersberg mi-a vorbit într-o noapte despre suflet. Căsătoria ei cu maiorul Mentz se oficiase pe neașteptate. Pensionarii se găseau în mare fierbere în ziua când omul mărunțel își aduse bagajele compuse din treizeci și nouă de covoare persane, optsprezece perechi de cizme cu carâmbii moi, o ladă cazonă cu uniforme reformate, un vultur împăiat cu aripile întinse, un binoclu de câmp și două dropii enorme, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
casele voastre! 15. Cu ce drept călcați voi în picioare pe poporul Meu, și apăsați pe săraci?" zice Domnul, Dumnezeul oștirilor. 16. Domnul zice: "Pentru că fiicele Sionului sunt mîndre, și umblă cu gîtul întins și cu priviri pofticioase, pentru că pășesc mărunțel, și zornăie cu verigile de la picior, 17. Domnul va pleșuvi creștetul capului fiicelor Sionului, Domnul le va descoperi rușinea." 18. În ziua aceea, Domnul va scoate verigile care le slujesc ca podoabă la picioare, și sorișorii și lunișoarele, 19. cerceii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
nu subscriu nici la jumătate din ce spui. La temelia pledoariei dumitale stă ideea proprietății de stat, care e invariabil un focar de corupție. Oamenii nu muncesc pentru panglici albastre. Toate astea-s idioțenii. Când a terminat el, a vorbit mărunțelul, dând aprig din cap, ca și cum de data asta era hotărât să-și facă auzită părerea: - Anumite lucruri țin de firea omenească, a afirmat el, luându-și o figură de bufniță. Au existat și vor exista Întotdeauna, fiindcă n-ai cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
creează Cosmosul : De-asta-i seara lui de-Ajun Tocma-n noaptea lui Crăciun, Când Fiul Sfânt s-a născut, Și pământul l-a făcut, Și cerul l-a ridicat, Tocma-n patru stâlpi de-argint. Mai frumos l-a-mpodobit : Tot cu stele mărunțele, Printre ele-s mai mărele : D-una-i luna cu lumina, De alta-i soarele cu razele (9, p. 14 ; 10, p. 96). Pentru a face o analiză hermeneutică a colindei tip Furarea astrelor, voi încerca să trec în revistă și să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Crăciun” : De-astă seară-i seară mare, Seară mare-a lui de-Ajun, Tocma-n noaptea lui Crăciun. Pământul s-a-mprennoit Prennoit, s-a ridicat Patru colțuri de pământ, Pe patru stâlpi de argint. Frumos cer s-a-mpodobit, Tot cu stele mărunțele, Printre ele mai mărele. Luce luna cu lumina Și soarele cu căldura (9, p. 13). în continuarea colindei, fiecare rază a „soarelui cu șase raze” luminează, încălzește, fertilizează, dă viață câte unui colț al întregii naturi : „târlele mieilor”, „strungile oilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pământ” sau „lungu-i lat prejur pământ”. Un astfel de veșmânt este purtat și de Cosmocrator : Frumos mi-e Domnu-mpodobit : Cu veșmânt cam mohorât [= roșu închis] Lung, mi-e lung, până-n pământ ; Larg, îi larg, prejur pământ. Jur-prejurul poalelor, Joacă stele mărunțele, Mai presus și mai mărele... [în] spate-i luna cu lumina, [în] piept, soarele cu căldura (90, p. 9 ; 14, p. 9). Dar imaginea cea mai apropiată de cea în discuție o găsim în legendele cosmogonice românești. Dumnezeu și ajutorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
i-am replicat; am ieșit pe coridor și am stat la o fereastră, urmărind cum se întunecă stepa ucraineană, trepidam din toate încheieturile, mai dur decât vagonul; într-un târziu se aprinseră luminile și din compartimentul alăturat apăru un tip mărunțel, în pijama, care mă luă la fix într-o română veselă, întrebându-mă „ce mai faceți?... Ce mai face revista Cinema...?” - și, pentru a nu mă șoca, probabil, prea violent, mi se recomandă - „Enescu de la agenția economică din Moscova...” - continuând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
acustic din cască lui spațiala se însufleți brusc. Un om râse încet, apoi spuse: - Eu, unul, nu vreau să am de-a face c-un monstru atât de uriaș! Grosvenor recunoscu glasul lui Gregory Kent, șeful secției de chimie. Deși mărunțel, Kent era o personalitate. Avea mulți prieteni și sprijinitori printre membrii expediției și își anunțase candidatura la viitoarele alegeri pentru postul de director al acesteia. Dintre toți oamenii care-l văzuseră pe monstru, Kent era singurul care-și scosese arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
asta, tată. — Da, sunt convins. Și chiar am remarcat, sincer să fiu. Oricum, este văduvă și l-a plâns destul și are nevoie de cineva ca el. Noi nu Îi putem oferi prea multă mângâiere. Eu unul nu știu ce vede la mărunțelul ăla negricios și păros. Probabil că e doar singurătatea. — Eu Îmi dau seama ce vede. Doctorul Lal este foarte distins. Știi asta. Nu te mai preface, după cum ai vorbit În bucătărie. A fost minunat. — Ei, acum. Ce să fac? Situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Gruner nu merge cu trenul. Oricum, o să ajungi la New York mai repede cu Emil. Se duce la spital. — Presupun că nu o să-l aștepte pe Wallace la aeroport. Nu azi. — De ce ai zis așa despre Lal, că e doar un mărunțel negricios și păros? — Sper că nu ești personal interesată de el. — De ce nu? — Nu e deloc potrivit și nu ți-aș da niciodată consimțământul. — Nu? — Nu, nu. N-ar putea să Îți fie soț În nici un fel. — Pentru că e asiatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
geam. -L-am aruncat demult... dar, cum deschid ușa de la balcon, ele intră. Eu le scot pe ușa apartamentului, ele intră iar pe cea de la balcon ...Și iar, și iar... -Ducă-se, Doamne, zic speriată, și-mi scuip în sân. Povestea asta mărunțică, mi-a spus-o, chiar de dimineață, o bătrânică și mi-a mai spus că poate fi povestea orișicui, ce are o nevastă-n curtea lui... Iar despre tipul cu profile,mi-a spus că-și ține acum, povestea-nchisă
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
urmăreau cu priviri neliniștite. El nu dorea să le facă vreun rău, ci numai să-i sperie puțin. Îi privi gânditor. Într-un anumit sens, abia acum mintea lui se putea concentra cu adevărat asupra lor. Amelia Prescott, brunetă și mărunțică de statură, eca o femeie frumoasă, însă cam trecută. Era îmbrăcată cu un bolero, șort și espadrile. Când Gosseyn îi scoase călușul, primele ei cuvinte fură: ― Tinere, cred că-ți dai seama că am cina pe foc. ― Cina? îi scăpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
și de bâlbele tale, dobândite după acea tărășenie, sîntem sătui până-n gât! Cotarlă ordinară ce ești! Ia-ți bastonul și plimbă ursul, excelență! Aista-i mesajul nostru pentru Înălțimea Voastră, Cipriane! îl atenționau pensionarii de rând, în timp ce doamna îl toca mărunțel: Asta ți se cuvine! Atâta meriți! Craiule! Și nu mă mai aburi cu minciunile și cu laudele tale că-ți mai zic vreo două de-ai să mă pomenești! Că numai de șotii și de vicleșuguri ai fost preocupat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lucrări-test de la clasa respectivă. Să știi, Pușa, că și la română se descurcă foarte bine! A completat colega de-alături. Mai alaltăieri o lăuda și Cristina pentru testul la biologie... Păcat numai că-s săraci lipiți pământului! Și mulți, și mărunței nevoie mare! La I-IV sunt vreo trei, la a VII-a și la a VIII-a, câte unul. Se pare că ar mai fi și pe la treaptă, dar aceia încă n-au venit la școală, că îi iau părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
te ceară la el? Că doar îi bărbat în toată firea! Om cu armata făcută! Și-i aproape flăcău tomnatic! Noi zicem că ar fi mai bine să-l sictirești înainte de a intra în tocătoarea babelor ca să te toace ele mărunțel și să ți se ducă vestea că n-ai fost vrednică să-i fii nevastă lui al Ilariei! Așa mi-au zis, mă Vasile! Iar eu te rog să te hotărăști odată și să-mi spui ce ai de gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai multe școli. Mai ales, după ce m-am pensionat, am mai profesat încă vreo opt ani „ciugulind” acolo unde nu se prezentau cei repartizați. Deci, într-una din plimbările mele prin Piața Unirii, un bărbat de vreo 50 de ani, mărunțel de statură, destul de elegant, cu o mapă în mână se oprește în fața mea. - Bună ziua, domnule profesor, sau domnule director!... - Bună ziua, domnule! Îl cercetez atent câteva clipe, developând chipurile foștilor mei elevi. Pe cel din fața mea nu-l găseam în microprocesorul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
-i întrerupă, Gosseyn se opri. În momentul acela, o auzi pe femeie spunând: - Dar nu înțeleg. Ce spui? Ce-a făcut Enin? În timp ce Gosseyn stătea acolo lângă alcovul prin care-i condusese pe ceilalți, și de unde nu putea fi văzut, mărunțelul spuse cu o voce tremurătoare: - A dispărut. De sub ochii mei. Apoi bolborosi mai departe: - Știi cum e el când face lecții cu mine. O vreme stă liniștit. Apoi devine neastâmpărat. Îmi răspunde. Țopăie. Își mai ia câte ceva de băut. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
și simplu pe scaun. Și pac, a dispărut. Avu nevoie de un minut până să perceapă sensul acestor cuvinte din spusele agitate ale individului, dar, în cele din urmă, tabloul reprezentat verbal de acesta nu mai lăsa loc de îndoială. Mărunțelul individ era profesorul împăratului. Și în timpul lecției, pretindea, văzuse cu ochii lui cum elevul, pur și simplu dispăruse fără urmă. În timpul cât ascultase relatarea, lui Gosseyn Trei îi veni ideea că momentul în care se petrecuse surprinzătorul eveniment ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
s-a întâmplat mai înainte. Am să văd ce pot face. Eu... Îl ignoraseră amândoi pe profesorul împăratului, aproape ca și cum acesta n-ar fi existat. Și chiar dacă ar fi fost vreo posibilitate ca Gosseyn să-l remarce pe bărbatul cel mărunțel, acesta dispăru, pentru că tocmai când rostea primele cuvinte din ceea ce ar fi constituit o nouă afirmație, se auzi un bâzâit. - Oh, doamne! exclamă femeia. A venit Breemeg după tine! - Nu-ți face probleme, spuse el, nu-i nimic. Promit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
și lărgit De vuia din funduri seara... Mi-a fost frică, și-am fugit! II Toată noaptea viscoli... Încă bine n-ajunsesem, Că porni, duium, să vie O viforniță târzie De Păresimi. Vântura, stârnind gâlceavă, Albă pleavă; Și cădeau și mărunței Bobi de mei... (Ningea bine, cu temei.) În bordei, Foc vârtos mânca năprasnic Retevei. Pe colibă singur paznic M-au lăsat c-un vraf de pene... Rar, le culegeam alene: Moșul Iene Răzbătea de prin poiene Să-mi dea genele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]