445 matches
-
poate umplea cu nimic; "Romînul", care numea pe M. Sa un agent al d-lui de Bismark; "Romînul", organul d-lui Ion Brătianu, carele, în vremea cabinetului Catargiu au amenințat pe M. Sa cu asasinarea; "Romînul" în fine, confratele acelui măscărici lipsit de ispirit și de rușine, decorat cu medalia Bene-Merenti, care a insultat nu numai pe M. Sa, ci {EminescuOpX 391} chiar mormântul copilului domnesc; acest ziar infect al negrei calomnii, al insinuațiunii injosite, al perversității morale și stupidității intelectuale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mama se va bucura foarte mult... confirmă Ganea politicos și plin de solicitudine. — Mi se pare că n-aveți decât o cameră ocupată. Acest, cum îl cheamă, Ferd... Ferd... — Ferdâșcenko. — Mda. Nu-mi place acest Ferdâșcenko al vostru, e-un măscărici mizerabil. Și nu înțeleg cum de-i dă nas Nastasia Filippovna! Chiar îi e rudă, cum zice? — O, nu, e-o glumă! Nici nu miroase a înrudire. — Ei, naiba să-l ia! Ce ziceți, prințe, sunteți mulțumit sau nu? — Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cât se poate de punctual. În ultimul timp, nu fără dificultate, cu Nastasia Filippovna făcuse cunoștință și generalul Epancin. Concomitent, foarte ușor și fără nici o dificultate, făcuse cunoștință cu ea și un tânăr funcționar, Ferdâșcenko după numele de familie, un măscărici foarte ordinar și obraznic, care o făcea pe spiritualul și era cam bețiv. Mai cunoștea un tânăr ciudat, cu numele de Ptițân, modest, punctual și îngrijit îmbrăcat, ridicat din sărăcie și ajuns cămătar. În sfârșit, făcuse cunoștință cu ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o amabilitate cam prea rece, chiar cu un fel de ironie subliniată. Dintre toți oaspeții, doar Ferdâșcenko era foarte binedispus, simțindu-se ca la o sărbătoare; râdea uneori cu hohote, fără să știe de ce, doar pentru că își asumase rolul de măscărici. Cât despre Afanasi Ivanovici, care avea reputația de vorbitor inteligent și distins și care altădată, la aceste aniversări, conducea conversația, părea acum indispus și chiar întrucâtva derutat, ceea ce nu-i stătea deloc în fire. Restul oaspeților, de altfel puțin numeroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sunt Măgarul. În privința asta, sunt de acord, lăsă generalul, neprevăzător, să-i scape. Desigur, toate acestea erau destul de grosolane și intenționat cusute cu ață albă, însă aici se acceptase ideea că lui Ferdâșcenko i se permite s-o facă pe măscăriciul. — Păi eu sunt primit și tolerat aici tocmai ca să vorbesc în felul ăsta! exclamă de îndată Ferdâșcenko. Spuneți și dumneavoastră, chiar e posibil ca oameni de teapa mea să fie primiți undeva? Doar pricep și eu chestia asta. Se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
seama că nu-i poți scrie așa unui idiot, care-ți ia cuvintele de bune, cum s-a și întâmplat. De ce tragi cu urechea? strigă ea, dându-și seama că a luat-o gura pe dinainte. Are nevoie de-un măscărici ca tine, de mult n-a mai văzut, iată de ce te roagă să nu vii! Și mă bucur, mă bucur că acuși o să ajungi în gura ei. O meriți. Și se pricepe să ia oamenii peste picior, ah, ce bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în Țarigrad la turci devine profesor de cea mai grea și mai gingașă din științele naturale, de fiziologie, la Facultatea din București, istoria cum un om fără studii liceale ajunge profesor de istorie universală la aceeași Universitate; istoria cum un măscărici înjură pe Domnul țării și se decorează cu Bene-merenti tocmai pentru aceste înjurături. Iată... istorioare, foarte morale desigur, menite de a forma prin exemple inima elevului. Ca studii substanțiale s-ar putea introduce în Cartea de citire greco - bulgărească cultura
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din Aleppo, scriitorii poloni mărturisesc că la mesele domnilor Basarabi și Mușatini se cânta și se glumea mult. Astfel bunăoară cântecul dezgropat: Ștefan, Ștefan, Domn cel mare, Seamăn în lume nu are {EminescuOpXII 356} se cânta unisono de către toți mesenii. Măscăricii își făceau mendrele, zicîndu-i lui Vodă "măi vere", curțile domnești erau pline de cimpoiași, ospețele țineau câte douăsprezece ceasuri în șir, și-n această viață, pentru care Miron Vodă Barnoschi zice că " dulce Domnia la Moldova", răsuna numai din când
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în "sofisme", dar biruindu-le prin forța trăirii: "M-am reflectat adânc. Oglinda proptită / în perete, mă palpită ca pe un vas sanguin / buiestru / din palpitarea unui vis într-o / pornire dezmembrată / din vremea nouă și ciudată de sfincși și măscărici;" (Ca un extaz). Împotriva "pornirii dezmembrate" biruie poezia lui Victor Teleucă. În poemul dramatic Decebal, disciplinat de paradigma clasică, deja poetul a încercat să depășească drama sfâșierii, sugerând găsirea unui punct de sprijin pentru bolovanul lui Sisif în vârful muntelui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Japonia. În propria casă deschide Muzeul de Artă „Nicolae Popa” Târpești, Neamț. „Creația lui Niculae Popa se situează de asemenea în zona unde se îmbină tradiția de artă populară anonimă cu arta naivă. Niculae Popa se bucura de faima unui „măscărici” în satul său și în satele dimprejur, deoarece s a dovedit de tânăr priceput în confecționarea măștilor din cadrul obiceiurilor de Anul nou, ca și în compunerea unor urări de strigăt pe la casele gospodarilor. Ele nu i-au adus însă o
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Japonia. În propria casă deschide Muzeul de Artă „Nicolae Popa” Târpești,Neamț. „Creația lui Niculae Popa se situează de asemenea în zona unde se îmbină tradiția de artă populară anonimă cu arta naivă. Niculae Popa se bucura de faima unui „măscărici” în satul său și în satele dimprejur, deoarece s-a dovedit de tânăr priceput în confecționarea măștilor din cadrul obiceiurilor de Anul nou, ca și în compunerea unor urări de strigăt pe la casele gospodarilor. Ele nu i-au adus însă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
aceste chemări ale lui Vîșinski, procurorul proceselor* de la Moscova: „Trageți în acești câini turbați![...]. La dracu’ cu hultanul Troțki ale cărui bale veninoase întinează marile idealuri ale marxism-leninismului! Să nu li se mai permită să facă rău acestor fățarnici, acestor măscărici, acestor pigmei nemernici, acestor javre, acestor potăi, care îndrăznesc să-și arate colții elefantului![...]. Să terminăm odată cu aceste jalnice corcituri de vulpi și de porci, cu aceste hoituri împuțite!” Teroarea e necesară bunei funcționări a limbii de lemn care întruchipează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pe geamuri, pe loc le schimbă, ce mare deserviciu ne facem cu paranteza geamuri, în care stăm! ce paranteză groasă, și nu ea, cît Coada-i groasă, /Coada-i groasă, / Coada-i groasă, /De Cotnar! vezi subsol, Păstorel Teodoreanu, "Hronicul măscăriciului Vălătuc", roman bahic etc., stație "Petrom" la șosea, coboară călătorii ostentativ de mulți ce sînt și mai ales de actul prezenței lor, orașul Tîrgu Frumos speculat și de ploaie, eterna miză pe viitor, în vîrtej se adună nădejdea ochilor noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
amestec Oriunde nu îmi fierbe oala. Când calcă țara hantatarii, Eu bucuros în lupte merg, Când între ei se bat magarii, în fundul pivniței alerg. Se certe ungurii și leșii... Ce-mi pasă mie? La Cotnari Eu chefuiam cu cimpoieșii, Cu măscărici și lăutari: Și sub umbrarele de cetini Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, Să bem, pânʹ nu vom mai putea. Dacă venea să rătăcească V un învățat arheolog, Vorbind în limba păsărească, Nu m-arătam ca să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Păstorel, a fost un avocat și scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vi nuri, me mbru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este ʺHronicul măscăriciului Vălătucʺ, pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu ʺGargantua și Pantagru elʺ. Mihai Petrovici scria despre Păstorel: A fost unul din cei trei cavaleri ai spiritualității românești. A fost fiul celebrului avocat Oswald Teodore anu și frate al
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aș ignorao. Iată însă că arhitectura planului meu inițial o modifică, nu un cultivator, ci un beletrist. Distinsul meu conf rate, domnul Șerban Cioculescu, băiat deștept și publicist apreciat, semnează în Adevărul o cronică literară relativă la volumul meu Hronicul Măscăriciului Vălătuc. Ce i drept, domnul Cioculescu, obiectiv și de o precoce comprehensiune literară, e, cu m ine, ind ulgent tare și cu o vădită bunăvoință; îmi adresează amabile cuvinte de încurajare, îi mulțumesc frumos. (Sunt foarte încântat că ai găsit
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sânge albastru". De la Revoluția Franceză încoace, gloata dezlănțuită și-a impus supremația circului - deghizată în populism și democrație - în defavoarea fastului construit și opulent ce marca succesiunea familială la tron. Ce-i drept democrația e mai vie, mai colorată, mai imprevizibilă, măscăricii au șansa lor de a ajunge în vârf, viața e mai schimbătoare și mai palpitantă, iar aici, la porțile Orientului, lumea pare să sacrifice mai ușor seriozitatea și stabilitatea în favoarea disponibilității la bârfă și la scandal, îndeletniciri dragi celor de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
enervat. Și totuși, sentimentul meu de exaltare n-a dispărut. Bănuiesc că entuziasmul de a fi devenit un fericit nefumător îmi deforma cumva perspectiva. Abia mai târziu am înțeles de ce Joyce, împreună cu rudele și prietenii mei apropiați, mă considerau un măscărici. Privind în urmă, am impresia că întreaga mea viață n-a fost decât o lungă pregătire pentru rezolvarea problemei fumatului. Chiar și anii aceia oribili, când învățam contabilitate și apoi o practicam, m-au ajutat să descâlcesc misterele capcanei fumatului
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
înstrăinat din nou de contradicția dintre interior și exterior ce ieșea la lumină în ironia socratică. Epicureicii concepeau ironia ca pe o expresie a trufiei și a lăudăroșeniei 28. Învățătorul lui Cicero, epicureul Zenon, îl numea chiar pe Socrate un măscărici (scurra Atticus)29. Ironia socratică este o mare ironie dacă, în general, poziția lui Socrate este epuizată prin conceptul de ironie, ceea ce vom aprecia mai de aproape ulterior. În marea ironie, relația polemică cu cei din jur dispare. Așa cum am
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fiecare cânta cât îl ținea gura, troli și pricolici în pijamale psihedelice, veste din piele de vacă pe piele de om, și orga electronică gâdilind la încheieturi, și câini slăbănogi dar simpatici veniți cu stăpânii și stăpânele, și câte-un măscărici cu megafon, și mașinile salvării pentru cei care leșinau de epuizare, și semnul V între degete, ca două cornițe voioase de melc, și microbuze, și rulote, și poliția făcând foarte puțină ordine, He loves me - He loves me not, maimuțici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
comercială“? Deloc. Mai ales că la început am fost huiduiți. Păream niște nebuni care puneau în scenă tot felul de bazaconii. Se dovedește că am avut dreptate. Acum ne luăm revanșa. Au fost oameni care m-au numit „țicnit“, un măscărici al artelor: acest măscărici a avut intuiția să descopere un autor. Sunt foarte mândru. Și totul continuă. Fără explicație. E un fapt unic în lumea întreagă. Ionesco era un necunoscut. A devenit academician, un mare scriitor al literaturii franceze, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
că la început am fost huiduiți. Păream niște nebuni care puneau în scenă tot felul de bazaconii. Se dovedește că am avut dreptate. Acum ne luăm revanșa. Au fost oameni care m-au numit „țicnit“, un măscărici al artelor: acest măscărici a avut intuiția să descopere un autor. Sunt foarte mândru. Și totul continuă. Fără explicație. E un fapt unic în lumea întreagă. Ionesco era un necunoscut. A devenit academician, un mare scriitor al literaturii franceze, un mare scriitor mondial. Cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
pieri cu crezul că au făcut o faptă bună, nici pentru societate, nici pentru alte motive, decât să ajungă pe trepte mai înalte de parvenire și în scop de răzbunare meschină și criminală. Ceaușescu NU s-a umilit în fața acelui măscărici de "tribunal al poporului" compus din trădători, avari după putere, de teapa lui V.Stănculescu, Măgureanu, Voinea, Voiculescu, Niculaescu și alți trepăduși de genul lor. Cei doi avocați, care în virtutea inerției, s-au transformat din apărători, în virtuoși procurori, acuzatori
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
gol imens și a căpătat dimensiuni simbolice. Un stâlp al culturii române independente se prăbușea. Evident, se pot da și alte exemple de independență literară. Multe din piesele lui D.R. Popescu nu pot fi jucate, altele au finalul transformat. Cezar, măscăriciul piraților constituie o netă demistificare a dictatorului. Ultimul roman al lui Augustin Buzura, Fețele tăcerii, publicat cu mare greutate, constituie o puternică și critică evocare a epocii staliniste. Aceasta, spre marea iritare a culturnicilor oficiali, care prin tovarășul Florescu adjunct
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Breban? Directorul Contemporanului - Ideea europeană a pus în scenă un fel de „spectacol de sunet și lumină”, în care, firește, sunetul major a fost vocea dlui Breban, marea conștiință românească de azi, iar proiectoarele puneau sub lumină inculpații la indicațiile măscăricilor de serviciu. Spectacolul s-a intitulat Democrație și antisemitism în România. Evident, democrații erau dl Breban & Comp., antisemiții - dnii Manolescu, Liiceanu și alții. Invitat de onoare, dl Edgar Reichmann, prezentat dlui Marin Mincu la Paris, acum vreo două decenii, de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]