845 matches
-
fentele sau pasele lui și care îi erau adevăratele intenții, căci avea de gând să ne dea de furcă. Nu aveam nicicum de a face cu acea Mediterană traversată de apostoli sau tulburată de trecerea lui Eneas, acea băiță clementă, mătăsoasă, minunată, cu sclipiri de frumusețe, pe lângă care copilăriseră toate semințiile străvechi. În timp ce părăseam portul, oceanul Atlantic, de un cenușiu brutal, a prins în chingi vasul cu toată puterea lui, zgâlțâindu-l, împingându-l, mormăind; o sfârâială înfometată a prins a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
destul de greu să ajung unde am ajuns. Nu vreau să mă duc în Insulele Canare cu tine. Îmi vreau nevasta. El a rămas acolo cu brațele lui uriașe încrucișate, cu fața golită de orice expresie în timp ce vasul trimitea vălătuci uleioși și mătăsoși în prospețimea marină a dimineții. Roșeața zorilor se mai afla încă pe ape în partea estică a cerului. Iar eu continuam să mă uit înspre orizont. Te asigur că nu cred că răspunsul tău ar fi frivol, mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să îți închipui că o preocupă ceva deosebit pe o femeie care arăta cum arăta ea, cu asemenea daruri, în nici un caz imateriale, ci solide, cu trupul ei ce se ridica fremătând spre un căpșor delicat cu breton negru și mătăsos. Spațiul din jurul anumitor oameni este de fapt spațiul lor personal, și, când vrei să te apropii de ei, trebuie să o faci traversându-le teritoriul și prin urmare modul în care te vei comporta este în principiu controlat de ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
-l umpluse din nou cu whisky și apă. În timp ce vorbea se plimba în sus și-n jos, înalt și slab, cu mâinile împreunate la spate, iar halatul larg, violet, pe care-l purta peste cămașă și pantaloni scotea un foșnet mătăsos. Se plimba în sus și în jos prin fața șirului de stampe japoneze care împodobeau peretele din față așa încât din spatele lui se strâmbau la mine fețe de bandiți. Capul lui, cu părul tuns scurt, se mișca pe fundalul în nuanțe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
poezii, locuri: Dante, Avignon, un sonet de Shakespeare, marea de la țărmul Țării Galilor. Camera era Antonia. Răsufla amprenta personalității ei. Mirosul de trandafiri, abia perceptibil, stăruia, așteptând zadarnic să fie împrospătat de căldura focului. Toate obiectele din jur erau ea - covoarele mătăsoase, pernele înfoiate, dar mai ales polița căminului, micul ei altar, papagalii din porțelan de Meissen, ceașca din argint italienesc, paharul din sticlă de Waterford, cutiuța de prizat tabac pe care i-o dăruisem când eram logodiți cu inscripția: Prietenie dezinteresată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
adevăr. — Cred că-mi spui adevărul; și presupun că asta înseamnă ceva, răspunse Diane. Își plimba privirea peste fața rotundă, calmă, a lui George, peste cămașa lui albă, curată, cu mânecile îngrijit suflecate, peste brațele palide acoperite cu perișori bruni, mătăsoși, buni de mângâiat. Îi spuse: — Ești aici. Sunt aici, fetițo, și ai grijă de mine. Sunt sfârtecat de spade și pumnale, ca un taur pe moarte. Ar fi trebuit să-mi telefonezi că vii. Puteam fi în oraș. — În oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
zona Băii Interioare. Tare ar mai fi vrut Adam să-l aducă pe Zet la Băi, dar câinii nu erau admiși decât pe promenadă. Încerca să-și imagineze cum ar fi arătat Zet singur în Baia Interioară, spintecând suprafața netedă, mătăsoasă a apei cu mișcările lui calme, încrezătoare, ca de șobolan. Zet înota bine. Adam înotase de multe ori împreună cu el la râu, numai că acum nici asta nu mai era permis, din cauza a nu știu ce spusese doctorul. În zilele obișnuite din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
foarte feminine, cu volane, pliseuri, gulerașe, fronseuri și alte farafastâcuri, cu jupe lungi, pe care le ridica prin cordoanele ce-i accentuau mijlocul subțire. Iarna, purta costume ușoare, fine, de tweed, peste bluze viu colorate, cu eșarfe elegante, chiar mai mătăsoase decât cravatele lui Greg. Rochiile de vară erau confecționate din acel poliester ușor ca fulgul, cum ar fi bumbacul înălțat la ceruri. Tom își trecu degetele peste câteva dintre rochii și oftă. Își spuse că aceste superbe toalete nu reprezintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
parte, apoi își întoarse iar privirea pentru a constata că micul animal continua să-l fixeze, expresia lui șmecheră, hazoasă, creînd o extraordinară impresie de inteligență care judecă, un spiriduș straniu, nicidecum un cățel. Adam atinse cu vârful degetelor marginea mătăsoasă, franjurată, a urechii lui Zet. Adam se gândea la Rufus. Și de câte ori se gândea la el, apărea parcă pe lume un gol lugubru, prin care fulgera ceva roșu și ceva negru. Știa, instinctiv, că asemenea gânduri sunt primejdioase, poate chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vei merge la universitate... — Crezi? — Și ai să întâlnești acolo o sumedenie de tineri drăguți, gentlemeni, nu ca aceia pe care i-am cunoscut eu. — Gentlemeni! Hattie începu să râdă, un râs sălbatic, gemut, în timp ce-și scutura părul mătăsos, care-i năvălise peste obraji. De jos se auzi un sunet țârâit și apoi încă unul. Telefonul. Fetele se uitară una la cealaltă cu mirare, alarmate. Cine poate fi la ora asta? Du-te tu, Pearlie. Pearl se năpusti pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
triumful se afundă... și privirea languroasă plutește alături de veselie... veselia ta nudă... Of, Doamne, nu poate fi așa! Hattie era stârnită de-a binelea. Cu o mână își scoase, distrată, acele din coc, apoi își adună masa de păr argintiu, mătăsos, și o împinse pe spate. Și părintele Bernard era stârnit, dar nu de analiza gramaticală, își dădea seama că el nu scrutase și nu cercetase niciodată poemul, nu-l supusese nici măcar unui comentariu încâlcit ca acela al lui Hattie. Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
transmitea muzică pop. În încăpere plutea un miros îmbâcsit, de fum de țigară și de vin. Diane se învârtea de colo-colo, aplecându-se și culegând de pe podea articole de lenjerie. Deschise o altă ușă și aruncă un vraf de piese mătăsoase și dantelate, apoi o închise din nou. Pe urmă închise aparatul de radio, goli într-un vas o scrumieră supraâncărcată de mucuri și de scrum și împinse cu piciorul, sub un scaun, un portjartier care mai rămăsese pe jos. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cochetă bleu-ciel, din porțelan de Sèvres, cu capacul supraînălțat protector într-un bumb, pe rotunjimea căruia era pictată în email, o acvilă de munte, cu ambele aripi desfășurate. Lingușitorule... Pe latura din dreapta, o sofa, acoperită cu același gen de tapiserie mătăsoasă și privegheată de o oglindă unicat, înaltă, pălită, absolut venerabilă și încadrată într-o ramă grea, din lemn de cireș, ramă împletită bogat, cu ghirlande din vrejuri de viță de vie și ciorchini de struguri o culme inefabilă a hedonismului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în special după buturuga din mijloc, scobită de intemperii și de ghearele ascuțite ale urșilor bruni, în forma încovoiată a unui jilț domnesc. Ori... În forma unei iesle? Un bărbat tânăr, blond, înalt, cu părul și barba împletite în șuvițe mătăsoase, frumos ca un înger, îmbrăcat într-o togă albă ca neaua, se ridică de pe jilț și se apleacă în fața mea, ceremonios. Înțeleg urarea de pace pe care mi-o adresează, fără a-și mișca în vreun fel buzele, minunat arcuite
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
luminată â giorno, nu-i nimeni. Mai ciocăni încă o dată și apoi răsuci clanța sferică. Ușa se deschise fără zgomot, lăsând să se vadă un coridor slab luminat, săpat în lemnul trunchiului. Pereții natur, dar șlefuiți impecabil, aveau un luciu mătăsos. Textura fibrelor lemnoase desena un arabesc complicat, amintind de cea a mahonului, dar culoarea era închisă ca a lemnului de nuc lăcuit. Toate fură înregistrate de Gosseyn dintr-o privire. Totuși șovăia încă. Ar fi fost pur și simplu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
care Elio le așteptase Întreaga zi - ca pe glonțul ucigașului plătit deja să-l elimine. Venise așadar clipa. Trebuia să urce scara romană. Moartea politică. Moartea. Să nu mai exiști. Totul s-a sfârșit. Își trecu o mână prin părul mătăsos al Camillei. Iubirea mea. Ce voi face? Ce vom face? Ce se va alege de noi? Fetele mele. Familia mea. Imaginea mea. Numele meu. Dar știu imediat că nu avea să se arunce din turn. Lucrurile mari pot fi reduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
încă, mireasă. Șoseaua era lungă, se pierdea într-un soare orbitor, departe, în altă lume, totul avea culoarea ireală a unei supraexistențe în care ai trăit cândva sau ai vrea să trăiești. Voalul atingea suprafața câmpiei, era o iarbă verde-aprins, mătăsoasă, lucitoare, cum a fost iarba grădinii edenice. „E noaptea cea mai scurtă a anului, vorbi, și dacă n-ai avut răgaz pentru mine în timpul zilei, ți-am venit în somn. Nu-i nimic că mă visezi. Cum ai putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
suflare rea de vânt veni. Pe urmă, În undele reci, Începură a rătăci tremurând fulgi, flori Înghețate." (Mihail Sadoveanu) 2. Găsește, pentru expresiile date, cuvinte cu același Înțeles: * sulițele ploii: ....... * raze de aur: ............... * depărtări afunde:...... * bot catifelat:.............. * moare toamna:.......... * blana mătăsoasă:............ * turmele curg:.......... * cerul de sticlă:............ * cânta vântul:.......... * cerul spuzit de stele:...... 3. Grupează, Îin tabel, Însușirile fizice și sufletești desprinse din textul: "Băiatul se apropie. Era scund și slăbuț. Pe chipul lui se citea tristețea. Părul Încâlcit era galben ca
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
peste tot, privind În jur cu un fel de teamă. Văzând că este În afara oricărui pericol, căprioara se așeză pe mușchiul gros, cald ca o blana a pământului, langă iedul ei. Limba subțire a căprioarei culca ușor blana moale și mătăsoasă a iedului. Văzând acest plăpând animal, am fost emoționată. Mi se părea că retrăiesc un mit cu fata prefăcută-n căprioară. În ochii limpezi ai căprioarei sticlea ceva nelămurit. Avea niște ochi mari, blânzi, cu genele de la pleoapa de sus
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
întărește înțelegerea cu cititorul. În afara strânsei sale legături cu subiectivitatea enunțiativă, determinantul demonstrativ, spre deosebire de anafora realizată cu articol hotărât, introduce o discontinuitate: ea poate indica faptul că enunțătorul izolează, desprinde o temă. Ca în exemplul următor: Am un păr des, mătăsos, dureros, o masă arămie care-mi ajunge până la talie. Mi se spune adesea că e tot ce am eu mai frumos, iar eu cred că asta înseamnă ca nu sunt frumoasă. Părul ăsta nemaipomenit îl voi tăia la douăzeci și
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vicontelui. Era poate un cadou de la amanta lui. O brodase pe un micuț gherghef de palisandru, instrument pe care îl putea ascunde ca să nu îl vadă nimeni, și deasupra căruia trebuie să fi stat aplecate multe ceasuri în șir buclele mătăsoase ale visătoarei ce o lucrase. O adiere de dragoste trecuse prin ochiurile broderiei; fiecare împunsătură de ac prinsese acolo o speranță sau o amintire, și toate aceste fire de mătase, împletite, nu erau decât prelungirea aceleiași mute pasiuni. Despre ce
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
frumoasele grădini, goana acestor animale, voioase că se pot juca, continuă ca un vis. Trec de nenumărate ori prin aleile șerpuitoare, strivind straturile largi de flori, pentru care eu sufăr, lăsând urma copitelor și a labelor pe covorul de iarbă mătăsoasă. Noi am început să alergăm pe urmele lor pentru a-i incita și, poate, pentru ca să facem la fel ca ei. La fiecare galop circular al calului și al ogarului, potaia, incapabilă să țină pasul, stă nemișcată la capătul traseului pe
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
s-au dus la abatorul din oraș și au cumpărat o cantitate de păr de porc, primind și un certificat de origine. Revenind în laborator, cei doi au tratat părul chimic, și în cele din urmă, au obținut un păr mătăsos, din care un atelier le-a confecționat o sită. Spre încântarea lor - și necazul șefului de laborator - sita a stat la loc de cinste pe panoul de înștiințări. [31] 3. Factori care distrag creatorul În această categorie se includ factorii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
care o purtau faraonii era destinată să le sporească puterea și suveranitatea. În imaginarul popular, Moș Crăciun este și el reprezentat cu o barbă albă și lungă, semn al vârstei sale înaintate și al înfățișării protectoare pentru copil. Barba sa mătăsoasă îi îmblânzește trăsăturile și expresia, dar îi subliniază și atotputernicia: el hotărăște dacă îl răsplătește sau nu pe copil. În anumite religii, mai ales în Islam, purtarea bărbii este o cerință . Ea devine aici o marcă a apartenenței religioase și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și vraja ascunsă sau spaima ascunsă, care păreau să o bântuie; și la această vrajă, nervii mei greu încercați contribuiau și ei întrucâtva" (Landolfi, 10). 430 "Părul i se desfăcu, foarte lung și se răsfiră. Atît de delicat și de mătăsos, mi se părea totuși atât de viu și atât de sălbatic încât, fără să vreau, m-am cutremurat; anumite șuvițe, buclate, îmi aminteau zbenguirea unor șerpi." (Landolfi, op. cit., p. 126). 431 Sublinirea mea. 432 Landolfi, op. cit., p. 19. 433 Landolfi
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]