6,722 matches
-
ușor crispat, cu mănușile albe, jilave de transpirație. Este, fără îndoială, un moment mare. Napoleon se va fi simțit la fel pe câmpul de bătaie de la Austerlitz. Ce bine era să-și fi pus tricornul său albastru, dăruit de buna mătușă Gerda... Dar nu-i nimic, e destul de bună și șapca-sport. Așa că se apropie de megafon, cuprinzând dintr-o privire spațiul în jurul căruia tălăzuiește mulțimea. E o suprafață împărțită, ca oricare tablă de șah, în 64 de pătrățele negre și albe
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
al cărei soț s-a spus că ar fi un ascet (fiindcă o suportă!), mi-a răspuns imediat: - Aaa! Botez? Păi el nu mai este la noi de trei ani, s-a mutat la Craiova, de unde-i nevastă-sa, că mătușa care se ocupa de copii aici a murit de ocluzie intestinală și... ...Și continuă așa o vreme, căutându-mi stăruitor privirea. Dar la mine se declanșase deja reflexul surdității protectoare. Priveam prin ea, pur și simplu colpeșit: de ce Beșleagă m-
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
simțăminte comparabile. Pe scurt, nu înțe legea, dar era clar într-un colțișor de minte trezită din somn că urma să se întâmple un lucru care avea să-i dea de furcă și de gândit mult timp de acum înainte. Mătușa Pamela, care locuia la scara cealaltă, urca gre oaie, ca un elefant lăuz, ținându-se de balustradă. Și de cinci sacoșe care se târâiau de pământ. Ca de fiecare dată când mătușa Pamela îi făcea piața din proprie inițiativă ori
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și de gândit mult timp de acum înainte. Mătușa Pamela, care locuia la scara cealaltă, urca gre oaie, ca un elefant lăuz, ținându-se de balustradă. Și de cinci sacoșe care se târâiau de pământ. Ca de fiecare dată când mătușa Pamela îi făcea piața din proprie inițiativă ori îi spăla pe ascuns chiloții lăsați pentru sâmbătă într-o grămăjoară în coșul de rufe, pe Gigi Pătrunjel îl încerca un gând criminal. Regreta amarnic ziua când îi dăduse prin minte să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
amarnic ziua când îi dăduse prin minte să-i facă o dublură la cheile de la intrare. Și de câte ori nu își luase inima în dinți să-i spună că le vrea înapoi... Ba chiar odată i-a și spus, doar că mătușa Pamela se metamorfozase în mod radical, ca în fața unui pluton de execuție, își dăduse ochii pe spate, apoi îi plecase cuvios și lacrimile începuseră să-i curgă de-ar fi pălit de invidie și cel mai viteaz și bine dotat
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
-o. Și tot așa, încât Gigi Pătrunjel își blestemase ziua când a venit pe lume: și îi venea să-i dea și cheile lui proprii, să o mute la el în casă, în pat, sub aceeași plapumă, numai să tacă. Mătușa Pamela însă uitase desăvârșit toate cele întâmplate și parcă de atunci se insinuase în viața lui și mai dihai. O privea cum ronțăia, cu fiecare treaptă urcată, din intimitatea lui și își imagina cum ar fi dacă i-ar pune
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ronțăia, cu fiecare treaptă urcată, din intimitatea lui și își imagina cum ar fi dacă i-ar pune piedică. Cum el, Gigi Pătrunjel, prostănacul familiei și bătaia de joc a tuturor celorlalți, stă în capul scării și privește detașat cum mătușa lui mustăcioasă și grijulie se rostogolește duduind ca un tractor în plin sezon de arat. Cum dă cu bărbia de scări, pe rând, cu zgomot, și i se zguduie buclele perfecte și grăsimea în straturi. Mătușa se oprise și, suflând
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și privește detașat cum mătușa lui mustăcioasă și grijulie se rostogolește duduind ca un tractor în plin sezon de arat. Cum dă cu bărbia de scări, pe rând, cu zgomot, și i se zguduie buclele perfecte și grăsimea în straturi. Mătușa se oprise și, suflând din greu, zâmbea tâmp, mișcată profund de duioșia cu care o privea nepotul. — Hai, măi băiete, pune mâna și m-ajută, că-s bătrână și nu mai pot. Ți-am luat și morcovi, că ziceai că
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mai poate să iasă cu nici un nepot în nici un parc. Că ce spune ea acolo e sinistru și idiot. Dar își aminti de scena cu cheile și hotărî că e mai înțe lept să înghită în sec. Înșfăcă sacoșele de la mătușa Pamela. Și pe mătușa Pamela însăși. Le azvârli pe toate în bucătărie, de-a valma. Închise ușa în urma lui cu gestul cu care schimbi canalele la televizor și ieși în stradă. Peste tot, din fiecare centimetru de aer, venea un
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cu nici un nepot în nici un parc. Că ce spune ea acolo e sinistru și idiot. Dar își aminti de scena cu cheile și hotărî că e mai înțe lept să înghită în sec. Înșfăcă sacoșele de la mătușa Pamela. Și pe mătușa Pamela însăși. Le azvârli pe toate în bucătărie, de-a valma. Închise ușa în urma lui cu gestul cu care schimbi canalele la televizor și ieși în stradă. Peste tot, din fiecare centimetru de aer, venea un trufaș miros de primăvară
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
-și aminti fu așa de dureroasă, fizică și conturată, ca un lichid vâscos, străin și care îi năclăia creierul, încât făcu un pas înapoi, ca-ntr-o mișcare de recul, și își concentră atenția, câtă mai era, asupra zăvorului ușii. Mătușa Pamela îi zâmbea candid dintre chiloții înșirați pe sârma din bucătărie. De fapt, nu era nici o mătușă în chiloții lui, dar lui Gigi Pătrunjel i se părea că o zărește atârnând de un cârlig urecheat, din lemn brut, încheind cu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
năclăia creierul, încât făcu un pas înapoi, ca-ntr-o mișcare de recul, și își concentră atenția, câtă mai era, asupra zăvorului ușii. Mătușa Pamela îi zâmbea candid dintre chiloții înșirați pe sârma din bucătărie. De fapt, nu era nici o mătușă în chiloții lui, dar lui Gigi Pătrunjel i se părea că o zărește atârnând de un cârlig urecheat, din lemn brut, încheind cu succes șiragul. Își frecă tâmplele, se repezi la chiuvetă și își umplu un pumn cu apă rece
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
hulpav, pe nerăsuflate, dar senzația de sete nu-l părăsea, indiferent de can titatea de lichid pe care o ingurgita. Ba chiar arsura din gât i se lungi rapid până în stomac. Se trânti îmbrăcat în cearșafurile proaspăt schimbate de aceeași mătușă grijulie și dormi așa până a doua zi dimineață. Și poate că ar mai fi dormit câteva ore bune, dacă nu l-ar fi trezit din somn sfredelul sonor al telefonului. Lui i se părea însă, undeva departe, o mașinărie
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
reconstruiască fiul, își zice: Pare imposibil să fie fiul meu! Ce copil atât de straniu! Nu se fixează pe nimic, nu dă atenție la nimic, nimic nu îl pătrunde, până și brațele îl deranjează să doarmă!". Să vedem, Apolodoro, scrie mătușii tale. Nu știu cum să-i spun, papá. Cum vrei, fiul meu. Asta e, că nu știu cum vreau. Nu știe cum vrea...! Of, pedagogia nu este atât de ușoară cum cred mulți!". * Hai, aici este policlinica doctorului Herrero; să mergem s-o vedem
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nu o curioasă. Vinzi tot la ziare. La reviste. La edituri. La... PATROANA: La tot ce scrie. Din ce să trăiesc? Plătești tu vreodată? MINISTRUL: Să trăiești cinstit. Nu să-i vinzi la ziare. Că oamenii au familie, neveste, bunici, mătuși. PATROANA: Dar ei cînd vin acolo și se destrăbălează nu se gîndesc la unchi, la copii, la verișoare care or să afle din presă că sînt niște obsedați. MINISTRUL: Vin să se relaxeze. Ah, politica e grea și fragilă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
textului la latitudinea regizorului. EFIMIȚA: Bragă... baloane... turtă dulce... lampioane... limonadă... fracuri, decorațiuni, decorați, donițe, menajerii, fluiere, ciubere, cimpoaie, copii, hîrdaie, bone, doici, artifiții, fotografii la minut, comedii, tombole, oale, steaguri, înghețată de vanilie, stambe, căni, biciclete, cai, vite, basmale...mătuși,unchi, veri, nepoate... icoane, bricege, săpun... lumînări, panglici, prescuri, grîu... căciuli, cojoace, Prima societate de bazalt și teracotă. Stella, sticle, cercuri doage... plăpumi saltele, perne, Flori, scaune, paturi, mese oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
prietenii ăștia ai lui și mai buni decât tine vin și te amenință, te bat și te lasă pe drumuri, după care vin cu zâmbetul pe buze și Îți inti mi dează familia, până când taică-tău, maică-ta, unchii și mătușile tale devin prietenii lor cei mai buni. Și uite așa toată România e o țară de prieteni la cataramă. Vasile s-a făcut palid și a tăcut, chipul parcă Îi fusese nins de zăpada fricii pure, virgină precum dragostea la
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
și dau la popor, haiducesc că Iancu Jianu. EL: Bravos, uiți că era zapciu, punea la fum și era boier, propagandă, abureala, era un hoț care se dădea haiduc, era ca Nastase, îi dădeai, te punea șefa, o menținea pe mătușa Tamara, nimic nou sub soarele Orientului, dragă, suntem in Balcani, nu spunea învățătoarea aia Blându așa? EA: Him, Him. EL: Da cum Dumnezeu să muncească dacă a intrat cu 5 la facultate, cunoscând testul grila, ca mă-sa era în comisie
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
așa cum te învăț eu, ca esti bărbat și trebuie să respecți fetele, femeia, ca pe mine și sora ta. Și dacă tot rememorez scenă, vă amintiți că am descris o scenă cu tata în bucătărie. O să descriu revelionul 1990 la mătușa soției, secretara de partid de direcție descentralizata a unui ministru alungata de cei de acolo, soțul ei tot alungat că fusese din grupa CSP a județenei de partid, eu, soția mea, nepoata de frate a ei, alt nepot cu soția
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
era lucru curat și agresivitatea și șefii. Tineri ai PNL erau din grupul colaboratorilor sau ofițeri sub acoperire, alții bătrâni cam bănuiam că au colaborat și pe filiera familie mele știam cert despre unii. Despre Bălăceanu Stolnici sigur, căci o mătușa a mea lucra cu d-na Aslan. Eu în 1990 am avut noroc. Cerință Europei ca să intrăm în ea era să avem populația pe computer și cărți de identitate/pașapoarte compatibile cu ei. Instituția SINTA acum prin mine a câștigat
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Dragul meu. Cu onorariul de la acest proces te-am ținut la facultate !". „Mergem la procest!”,spun țăranii.Președintele unei judecătorii a întrebat o bătrână în ce punct ține pământul. ”La părul de la «Bucile Curului» !,domnule judecător”,a răspuns cu nonșalanță mătușa. Intr-un sat izolat,am cunoscut doi vecini.Unul din ei,nea Vova,lucrase la o mină de cărbuni.La pensie s-a retras spre locurile natale.A obținut de la stat casa veche,unde funcționase un dispensar uman și terenul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a societații la instituțiile publice,a început angajarea personalului:un contabil,o secretara casieră și un șofer-paznic.Telefonul a sunat fără încetare. Rudele,prietenii și cunoscuții i-au cerut să-i primească în serviciu pe veri,verișoare, nepoți,nepoate,mătuși,unchi,soacre și soții. Gata,cu nepotismul!Gata cu sistemul clientelar! La interviu nu a ținut cont de rude,ci de competență.A fost fixat și obiectul de activitate: vânzări de teren în suprafețe de 1 (un) ar (10m x
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
surâzând: Eu sunt Casa de bijuterii Didier. Ce coincidență! mi-am spus. Camelia a dorit să stea cu Mihai, eu am plecat cu domnișoara Didier la deschiderea expoziției. Am întrebat-o de numele Casei: de ce "Clotilde Didier"? A, este numele mătușii mele. E, cumva, româncă? Da, o veți cunoaște, este și ea aici. Am rugat-o să mă ajute la acest eveniment. Am crezut că-mi fuge pământul de sub picioare. Chiar de la intrare, i-am zărit cascada de păr auriu înconjurându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Atât de tânăr! La început de carieră! Eram uimiți cu toții, dar ce puteam face? L-am sfătuit să mai aștepte un timp. A fost înțelegător, ca întotdeauna. Era un băiat foarte responsabil, lua lucrurile în serios. Va mai aștepta! Și mătușa ta, am întrebat-o pe Beatrice? Mătușa mi-a înlesnit deschiderea magazinului. Ea m-a crescut, de fapt, căci mama, sora ei, duce o viață foarte agitată. Este artistă de teatru, acum face și cinema. Niciodată n-a avut timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Eram uimiți cu toții, dar ce puteam face? L-am sfătuit să mai aștepte un timp. A fost înțelegător, ca întotdeauna. Era un băiat foarte responsabil, lua lucrurile în serios. Va mai aștepta! Și mătușa ta, am întrebat-o pe Beatrice? Mătușa mi-a înlesnit deschiderea magazinului. Ea m-a crescut, de fapt, căci mama, sora ei, duce o viață foarte agitată. Este artistă de teatru, acum face și cinema. Niciodată n-a avut timp de mine! Clotilde a fost de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]