1,613 matches
-
dezvoltare a picturii bisericești din Moldova”<footnote Sorin Ulea, Gavriil Uric primul artist român cunoscut, în: „Studii și Cercetări de Istoria Artei”, nr. 2, anul 1964, p. 241 footnote>. Arta bizantină o putem împărți în trei perioade: prima este renașterea macedoneană, secolele IX-XI, unde chipurile redau echilibru, spiritualitate și frumusețe fizică. A doua perioadă este epoca comneană din secolul al XII-lea. Avem grafism, mișcarea vie a personajelor, personajele sunt ființe capabile de a avea sentimente, emoții, nu mai sunt imposibile
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și Bogos Sebastian, un alt prieten de nădejde, care venise împreună cu alți doi frați și un nepot. Curând apărură prințul Dimitrie Moruzi, marele dragoman al Porții, membru important în comisia turcă de negociere a păcii, însoțit de un tânăr secretar macedonean, Apostolache Stimo, și de Nicolae Văcărescu. Acesta purta cu mândrie la brâu olifantul moștenit de la Luminăția Sa, Poetul, un delicat corn de fildeș pe care artizanul încrustase mai multe scene dintr-o vânătoare regală cu șoimi. Ultimele instrucțiuni fură date
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nu poate fi sigur. Zic și eu așa, pentru că tot ne-am așternut la vorbă - judecând tot după nume: nu pare să-și aibă rădăcina pe la ei oricum, lui bunicu-meu, tatăl tatei, i se zicea În sat: „Țânțarul”. - Știu. Adică: „Macedoneanul”. - Ei, asta-i: i se spunea „Țânțarul” fiindcă era macedonean? numai că În Basarabia nu sunt Macedoneni, oricum, nu sunt porecliți așa, fiindcă vorbesc țâțâit - sau i se zicea „Țânțarul” fiindcă era subțire, ager, Înțepător - ca un țânțar? Nu ț-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ne-am așternut la vorbă - judecând tot după nume: nu pare să-și aibă rădăcina pe la ei oricum, lui bunicu-meu, tatăl tatei, i se zicea În sat: „Țânțarul”. - Știu. Adică: „Macedoneanul”. - Ei, asta-i: i se spunea „Țânțarul” fiindcă era macedonean? numai că În Basarabia nu sunt Macedoneni, oricum, nu sunt porecliți așa, fiindcă vorbesc țâțâit - sau i se zicea „Țânțarul” fiindcă era subțire, ager, Înțepător - ca un țânțar? Nu ț-oi spune... Și-apoi: există macedoneni și macedoneni: cei pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
după nume: nu pare să-și aibă rădăcina pe la ei oricum, lui bunicu-meu, tatăl tatei, i se zicea În sat: „Țânțarul”. - Știu. Adică: „Macedoneanul”. - Ei, asta-i: i se spunea „Țânțarul” fiindcă era macedonean? numai că În Basarabia nu sunt Macedoneni, oricum, nu sunt porecliți așa, fiindcă vorbesc țâțâit - sau i se zicea „Țânțarul” fiindcă era subțire, ager, Înțepător - ca un țânțar? Nu ț-oi spune... Și-apoi: există macedoneni și macedoneni: cei pentru care se ceartă Bulgarii cu Iugoslavii, vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
spunea „Țânțarul” fiindcă era macedonean? numai că În Basarabia nu sunt Macedoneni, oricum, nu sunt porecliți așa, fiindcă vorbesc țâțâit - sau i se zicea „Țânțarul” fiindcă era subțire, ager, Înțepător - ca un țânțar? Nu ț-oi spune... Și-apoi: există macedoneni și macedoneni: cei pentru care se ceartă Bulgarii cu Iugoslavii, vorbesc o limbă slavă și care s-ar chema, după lingviștii de la Belgrad, „limbă mecedoneană”, cum după cei de la Kremlin, ai noștri, Basarabenii, ar vorbi o „limbă maldaviniascî”... - Au și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fiindcă era macedonean? numai că În Basarabia nu sunt Macedoneni, oricum, nu sunt porecliți așa, fiindcă vorbesc țâțâit - sau i se zicea „Țânțarul” fiindcă era subțire, ager, Înțepător - ca un țânțar? Nu ț-oi spune... Și-apoi: există macedoneni și macedoneni: cei pentru care se ceartă Bulgarii cu Iugoslavii, vorbesc o limbă slavă și care s-ar chema, după lingviștii de la Belgrad, „limbă mecedoneană”, cum după cei de la Kremlin, ai noștri, Basarabenii, ar vorbi o „limbă maldaviniascî”... - Au și o republică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lor de strâmbători de limbă, de istorie - ce să mai vorbim de geografie! - Eram la... republicanii mecedoneni... - Ziceam că aceia vorbesc o limbă slavă; nici măcar o limbă - ce să aibă Slavii, ajunși după secolul al VI-lea după Hristos, cu Macedonenii care aveau un regat, după aceea un imperiu cu aproape o mie de ani Înainte? Și de care a tremurat lumea - lumea de-atunci? - Le cam aranjezi... E foarte posibil ca Republica Macedoneană să fie o creație artificială, cu scopuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
secolul al VI-lea după Hristos, cu Macedonenii care aveau un regat, după aceea un imperiu cu aproape o mie de ani Înainte? Și de care a tremurat lumea - lumea de-atunci? - Le cam aranjezi... E foarte posibil ca Republica Macedoneană să fie o creație artificială, cu scopuri strict politice, pusă la cale de Tito și de ai lui - dar acopere și o realitate; iar În acea realitate intră și Macedonenii noștri, Aromânii... - Lasă, bre, nu-mi explica tu rețeta apei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de-atunci? - Le cam aranjezi... E foarte posibil ca Republica Macedoneană să fie o creație artificială, cu scopuri strict politice, pusă la cale de Tito și de ai lui - dar acopere și o realitate; iar În acea realitate intră și Macedonenii noștri, Aromânii... - Lasă, bre, nu-mi explica tu rețeta apei calde! Noi vorbeam de limba oficială, de-stat a... cum Îi zici tu: Republica Macedoneană - aceea-i limba inventată de Chiril și Metodie... - N-au inventat o limbă, numai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și de ai lui - dar acopere și o realitate; iar În acea realitate intră și Macedonenii noștri, Aromânii... - Lasă, bre, nu-mi explica tu rețeta apei calde! Noi vorbeam de limba oficială, de-stat a... cum Îi zici tu: Republica Macedoneană - aceea-i limba inventată de Chiril și Metodie... - N-au inventat o limbă, numai o scriere, limba se vorbea prin “Împrejurimi”, pe la Salonic... - Păi eu ce spun? - Mda. Da... Pe bunicul meu, pe tatăl tău Îl chema Chiril... - Ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fi știut ei limba... bulgărească? ; Grecii o țin că erau greci-greci, de la Salonic... - Și tu ce zici? Nu se poate să n-ai și tu o teorie... - Am citit undeva că Chiril și Metodie erau Vlahi curați, de laPella! Adică macedoneni - dar aromâni! - de unde concluzia că tot noi, sireacii, i-am alfabetizat, i-am creștinat și pe Slavi... - E-he, câți i-au creștinat pe Slavi! - și tot..., În fine... - Întorcându-ne la „Țânțari”: ei au venit Încoace de curând, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
au creștinat pe Slavi! - și tot..., În fine... - Întorcându-ne la „Țânțari”: ei au venit Încoace de curând, În ultima sută de ani, după ce Grecii și-au căpătat independența față de Turci și au Început să-i taie pe Ovreii lor: Macedonenii și Albanezii -Vlahii și Skipetarii sau Arvaniții... - Străbunicul, bunicul tău să fie dintre supraviețuitorii „tăiaților”? - Nu știu. Dacă ar fi fost așa, am fi păstrat legătura cu triburile stabilite la Predeal și la Lugoj. M-am interesat. Am găsit... numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Dacă nu mă Înșeală memoria, olecuță și mai-demult, pe timpullui Filip al II-lea, tătâne-său!, râde tata, serios. Dacă nu cumva și mai olecuță, când Darius a trecut Dunărea În Basarabia, pe la Isaccea și cum, Înainte, Îi supusese pe Macedoneni - cei din Macedonia - de ce nu, măcar printre „conducătorii de atelaj”, cum le spune acum, să fi fost un paznic de măgar cu numele nostru... - Mda. Da-da, zic. Nu-i rău, zic. - Să-i dăm șahului un telefon - cu aviz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pre oltene(ș)te... - Mai bine să nu mai căutăm, mai bine să nu știm - cine nu știe poate pretinde că se trage În linie dreaptă din... - ... stră-tații noștri, cei din legiunea a V-a... Ia te uită: tot la Macedonenii noștri, sireacii, ajungem... - Îmhî, face tata. Rezultatul fiind, cum ar zice bucureștenii: Macedoneni-barați - doar din Palestina veneau marii-romani și purii-latini... Zice tata - altă dată: - Cum e, cum nu e numele nostru, pe Ruși Îi impresiona. Ultimul băgător de seamă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dăduse de veste și veneau ajutoare - unde voi fi citit asta? - Noroc că eram bine cu taică-tău, am fugit pe bicicletă - dar nu la noi, la Chiștelnița, la Ciocâlteni, unde i-a mobilizat pe-ai lui - când au auzit Macedonenii că au ocazia să mănânce Greci cruzi, fără pâine... - Expediția lor călare s-a dus la Chiștelnița? - Asta-i: la Chiștelnița. Au stricat portița, au dărâmat un gard, ne-au tăiat un cireș - unul care dădea cireșe uite-așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
o luăm așa, și tu ești grec! - Eu sunt ceea ce vreau eu să fiu. Poftim! Asta de unde-am mai scos-o? O voi fi citit pe undeva, Îmi va fi plăcut cum sună... Chiar așa: sunt și grec! Dar și macedonean... și polonez - și Încă ce-oi mai fi: rus, țigan, sârb, tătar, bulgar - uite, de-asta sunt eu român (măi fratele meu)! Se vede, nu? - mânca-ți-aș! Sunt român, fiindcă Îmi spun: limba maternă a mea e româna - perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la templul din Ierusalim, nu a mai existat cale de întoarcere în ruptura dintre iudei și samariteni. Deoarece persanii au favorizat dintotdeauna Ierusalimul și templul său, este firesc să presupunem că templul de pe Muntele Garizim a fost ridicat în epoca macedoneană pentru că samaritenii l-au acceptat cu supunere pe Alexandru cel Mare, pe când Ierusalimul a opus rezistență (cf. Josephus Flavius, Ant. XI 321-324 și Soggin 1984, pp. 427 ș.u.), fapt dovedit de 2Mac 6,2 care confirmă că templul samaritenilor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
avut loc ruptura definitivă dintre Sichem și Ierusalim; e foarte probabil ca cele două grupuri să fi trăit împreună o perioadă relativ lungă de timp, cel puțin până la construirea templului samaritean pe Muntele Garizim, fapt întâmplat, posibil, la începutul epocii macedoneene, după ce samaritenii s-au supus fără luptă lui Alexandru cel Mare, în vreme ce Ierusalimul a opus rezistență (Josephus Flavius XI,321-324). După mărturia 2Mac 6,2 suntem siguri că, în prima jumătate a secolului al II-lea î.C. acest templu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
asuprit pe cei mari și nu au îngăduit ca vreun străin cu multă putere să câștige autoritate. Îmi este suficient, în cazul acesta, exemplul Greciei. Romanii i-au amăgit pe ahei și pe etolieni; tot ei au micșorat puterea statului macedonean; l-au alungat pe Antioh și, oricare au fost meritele aheilor sau ale etolienilor, nu le-a fost niciodată îngăduit să-și întindă stăpânirea; nici încercările lui Filip de a câștiga încrederea lor nu i-au făcut vreodată pe aceștia
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
fluturând, ca pe o aripă, ziarul în care se anunța decretul ieșirii din închisori a unor categorii de deținuți politici. Era în 1955! Ca patriarhul literaturii române moderne să salte regizoral și spontan, anunțându-și colegii de Institut despre eliberarea macedoneanului ostracizat, înseamnă că era vorba de o personalitate foarte cunoscută și foarte indispensabilă Institutului de teorie literară și folclor, al cărui director era chiar nunțiatorul deosebitei știri. Ovidiu Papadima, încă de la 23 de ani scriitor la Gândirea alături de Tudor Vianu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
talent ca și Titu Maiorescu “îl lua de colaborator. Papadima a intrat cu drepturi depline de a judeca operele scriitorilor și a emite verdictul”, totdeauna chibzuit, obiectiv. “Tânărul critic avea să-și orienteze activitatea după cele mai juste criterii estetice. Macedonean la origine, el era dotat cu un fond ancestral de intelectualism”, de cărturar crescut de mic în acest mediu, cărțile dându-i întotdeauna siguranță, 1 Detalii despre acest mare scriitor și unele din volumele sale, în: Din mucenicia neamului românesc
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
care s-ar fi servit Macedonienilor bucatele cele mai alese în vase prețioase, iar alături mâncau Geții fierturi ordinare în vase de lemn. Întrebând după aceea Dromihete pe Lizimac care din cele doue prânzuri îi plăcuseră mai bine, acel al Macedonenilor din care gustase, sau acel al Geților pe care îl văzuse și răspunzându-i Lizimac că acel al Macedonienilor, Dromihete l-ar fi întâmpinat atunci cu dojana că de ce caută să cucerească o țară care hrănește așa de rău pe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
patria primitivă a Dacilor. Întrucât se poate reconstitui după niște notițe atât de sărace și în aparență chiar contrazicătoare șirul evenimentelor petrecute în timpuri așa de îndepărtate, credem că trebuie admise numaidecât următoarele migrațiuni ale Dacilor. Mai întâi respinși de Macedoneni, ei trec Dunărea împreună cu Geții și se opresc in câmpia munteană. Venind aici peste Dacii Iazigii, Dacii sunt grămădiți în Transilvania, unde trecând apoi și Iazigii Metanaști, Dacii sunt restrânși tot mai spre apusul acestei țări și în Banatul Timișoarei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o clipă, ca și împăratul, de demnitatea și de splendorile ostaticelor persane, care mătură praful cu marginile brocarturilor pe sub care au îngenuncheat. Pentru Omar, era doar o scenă de fast, pe care mulțimea a strivit-o sub tălpi. Între îngâmfarea macedoneanului și încăpățânarea speriată a reginei abandonate, învingătoare e turma de mercenari și soldați, de valeți și oameni de curte, adunați sub arcadele loggiei albe, care strălucește în lumina necruțătoare și pe sub care se vede pustiul unui cer sec de deasupra
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]