457 matches
-
tubilor normali, cu polaritate celulară normală. Celulele provenite din epiteliul chistic s-au înmulțit însă anarhic, fără conturarea de structuri tubulare, iar polaritatea lor a fost anormală. Ambele tipuri de celule au reacționat la stimuli și prin intensificarea producției de macromolecule structurale pentru matricea extracelulară. Au existat însă diferențe în ceea ce privește calitatea fibrelor generate de cele Fig. 4.1. Mecanisme patogenice implicate în producerea chiștilor renali . B) CREȘTEREA CHIȘTILOR în formarea și creșterea chiștilor au fost implicate trei procese patogenice (7, 12
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tip IV, laminină, entactină, heparan-sulfat. Cercetări în domeniu relevă alterarea diferiților constituenți ai MEC (6, 22) și/ sau ai MB, insistând pe reala posibilitate de rol patogenic al acestor anomalii de expresie fenotipică. La aceasta se adaugă și alterarea expresiei macromoleculelor de adeziune celulară N-CAM și E-Cadherina. Experimental (pe model animal), în MEC este confirmată scăderea sintezei inițiale a proteoglicanilor de tip heparan-sulfat, concomitent cu creșterea sintezei de proteoglicani cu greutate moleculară mai mare, de tip condroitin-sulfat. O astfel de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne, ceaușist < Ceaușescu, securist < securitate etc.; * derivare regresivă 60: vernisa < vernisaj, aniversa < aniversare, bâlbă < bâlbâi, alint < alinta, licăr < licări, tăgadă < tăgădui, etimolog < etimologie etc. În cadrul derivării sunt valorificate diferite tipuri 61 de sufixe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
organismului). Mecanismele de recunoaștere și discriminare între self și nonself stau la baza răspunsului imun (RI), realizat prin interacțiuni complexe între componente celulare și moleculare specializate, a căror totalitate constituie sistemul imunitar (SI). Capacitatea de recunoaștere a celulelor și a macromoleculelor străine celulelor proprii este o însușire fundamentală a sistemelor biologice, elaborată în decursul evoluției speciilor. Capacitatea de a recunoaște selful își are originea în proprietatea celulelor animale de a se asocia selectiv cu alte celule de același tip, proprietate care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
antigenul pentru care ele au fost diferențiate ab initio. O asemenea explozie a unui singur tip de limfocite indusă de întâlnirea unei celule limfocitare cu antigenul pentru care ea a fost determinată se numește selecție clonală. Antigenele sunt de obicei macromolecule. Deși moleculele mici pot avea și ele determinanți antigenici și pot fi recunoscute de anticorpi, ele nu sunt eficiente de regulă, în a provoca un răspuns imun, tocmai datorită dimensiunii lor mici. Asemenea molecule mici pot provoca însă, un răspuns
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
solubile prin următoarele mecanisme: pinocitoză (În limba greacă pinos - a bea), endocitoză mediată de receptori (EMR) și fagocitoză. Pinocitoza este procesul prin care o celulă înglobează fluidele și soluțiile și este foarte asemănătoare cu EMR, proces prin care celulele înglobează macromoleculele, virusurile și particulele mici. Pinocitoza și EMR au în comun mecanismul bazat pe clatrină și se produc independent de polimerizarea actinei. Clatrina este o proteină mare, oligomerică, ce formează o rețea pe suprafața internă a membranei plasmatice, favorizând intruzia membranei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenei grele Ig poate fi mediată și de recombinarea intracromatidică (fig. 6.3). Gena imunoglobulinică funcțională în dirijarea sintezei unei catene grele imunoglobulinice este edificată prin mecanismul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice disparate, V- D-J și C la nivelul macromoleculei ADN. Acest rearanjament poate avea în sine și posibilitatea realizării comutării clasei de catenă grea. Gena rezultată este apoi transcrisă într -un pre-ARNm în care se regăsește întreaga secvență genică complementară uneia dintre cele două catene ale dublului helix ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de nucleotide din ADN. Cu alte cuvinte, sursa mutațiilor în evoluția genelor pentru catenele globinice a fost una endogenă. Din păcate, chimiștii nu ne pot oferi o explicație științifică pentru mișcarea „tautomeră” și astfel întreg mecanismul mutagen produs „din interiorul” macromoleculei ADN rămâne încă un mister (Gavrilă, 2008). În cursul evoluției clusterului genic pentru α-globine a avut loc și diferențierea unei gene globinice care a fost programată a funcționa în perioada embrionară spre a dirija sinteză de catene zetta (ζ ). Duplicația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
consemnează momentul decisiv al elucidării naturii moleculare a acestei maladii ereditare, datorat celebrului chimist american Linus Pauling, laureat al Premiului Nobel pentru descoperirea structurii secundare în α-helix a proteinelor. Pauling introdusese, pentru prima dată modelarea, în stabilirea structurilor chimice ale macromoleculelor proteinice, abordare care s-a dovedit decisivă și în realizarea celei mai mari descoperiri din biologia secolului XX - modelul de structură secundară bicatenară, dublu-helicoidală a ADN - datorată lui J.D. Watson și F.H.C. Crick, M. Wilkins și Rozalind Franklin. Însuși Linus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
etc.); reacții de policicloadiție 2+2, 2+3, 2+4; reacții de substituție. 1.1. Importanța materialelor polimerice Importanța materialelor polimerice sintetice se datorează în mare măsură proprietăților lor fizico-mecanice. Este însă tot mai evident că dirijarea proprietăților chimice a macromoleculelor aduce oportunități care sunt în mod egal promițătoare. Interferența între diferiți polimeri sau între polimeri și alte suprafețe, poate fi accentuată prin realizarea unui design potrivit al interacțiunilor moleculare (ex. legături de hidrogen) și respectiv un control al arhitecturii polimerului
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
un copolimer liniar prin reacție de reticulare intermoleculară. Dacă monomerul divinilic este incorporat la catena crescătoare, legătura 157 dublă pendantă este treptat transformată în unități cu ambele duble legături reticulate. Macroradicalul crescător poate ataca gruparea dublă pendantă existentă pe aceeași macromoleculă sau poate participa la reticulare intramoleculară, rezultând astfel catene liniare conținând mici închideri de cicluri. Reacțiile intramoleculare determină descreșterea reactivității legăturilor duble pendante și explică de ce la cuplarea reticulantă a monomerilor în produsul final rămâne întotdeauna o cantitate de duble
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
miceliu) filamentos, au peretele celular chitinos, se nutresc degradând și absorbind materii organice, trăiesc În toate habitatele, pot fi heterotrofe (parazite și saprofite) sau simbiotrofe. Neavând pigmenți asimilatori, fac absorbție de substanțe organice simple, pe care le procură din hidroliza macromoleculelor organice mari, cu ajutorul enzimelor. Modul de viață heterotrof implică un contact strâns al miceliului cu substratul, o deplasare a filamentelor miceliene (cu creștere apicală) spre noi zone cu hrană. Ciupercile trăiesc, de regulă, În locuri umede, iar Împotriva rUV luptă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
și tensiuni ci și parametri derivați cum este de exemplu stressul parietal de forfecare)56,57,60. Un domeniu interesant este și cel referitor la transportul de masă de exemplu variația spațială și temporală a concentrației gazelor dizolvate și a macromoleculelor (O2, ADP). Analiza computerizată a hemodinamicii arteriale subliniază realitatea concepției că “inginerul și medicul sunt colaboratori naturali deși lucrează cu paradigme diferite” și că “în viitor medicul, ca și inginerul își va petrece timpul lucrând cu un sistem CAD” - fig
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pe suprafața internă a vaselor sanguine, prezintă variate roluri funcționale. Endoteliul capilar este esențial în schimburile de substanțe dintre sânge și țesuturi. Endoteliul oferă vaselor sanguine o suprafață internă netedă, necesară pentru prevenirea trombozelor. Celulele endoteliale secretă factori de creștere, macromolecule ale matricei extracelulare și sunt implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul influențează tonusul vascular direct prin factorii vasoactivi secretați și indirect, prin preluarea și metabolismul substanțelor vasoactive (catecolamine, nucleotide adeninice, etc.). Celulele endoteliale sunt capabile să secrete factori relaxanți și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbția tubulară, secreția tubulară. 25.1. Filtrarea glomerulară Filtrarea glomerulară implică ultrafiltrarea plasmei. Termenul de ultrafiltrare reflectă faptul că membrana filtrantă este un filtru molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ambalaje PET în scopul obținerii de fulgi, care reprezintă materia primă secundară pentru obținerea de produse noi: recipiente pentru băuturi, țesături, materiale termoizolante, folie pentru ambalarea alimentelor etc. Reciclarea chimică a deșeurilor de ambalaje PET postconsum - proces chimic prin care macromoleculele constituente ale deșeurilor de ambalaje PET se descompun și prin care se obțin produse noi care se utilizează în industria chimică și petrochimica. Cuprinde: metanoliza, glicoliza, hidroliza, saponificarea, piroliza. Transfer de responsabilitate - încredințarea de către operatorii economici spre realizare a obiectivelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165041_a_166370]
-
10 din anexă va avea următorul cuprins: "(2) În sensul prezentului capitol, materiale plastice înseamnă compușii organici macromoleculari obținuți prin polimerizare, policondensare, poliaditie sau prin orice alt proces similar din molecule cu greutate moleculară redusă sau prin transformare chimică a macromoleculelor naturale. La astfel de compuși macromoleculari pot fi adăugate alte substanțe sau materii." 4. La alineatul (3) al articolului 10 din anexă, după litera e) se introduce litera f) cu următorul cuprins: "f) siliconi." 5. Litera b) a alineatului (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157495_a_158824]
-
producerea materialelor și obiectelor din material plastic Introducere 1. Prezenta anexă conține lista de monomeri sau alte materii prime. Această listă include: a) substanțele care suferă procese de polimerizare, care includ policondensarea, poliaditia sau oricare alt proces similar, pentru producerea macromoleculelor; ... b) substanțe macromoleculare naturale sau sintetice folosite la producerea macromoleculelor modificate, daca monomerii sau materiile prime necesare pentru sintetizarea acestora nu sunt incluse pe lista; ... c) substanțe folosite pentru modificarea substanțelor macromoleculare naturale sau sintetice existente. ... 2. Lista nu include
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157495_a_158824]
-
anexă conține lista de monomeri sau alte materii prime. Această listă include: a) substanțele care suferă procese de polimerizare, care includ policondensarea, poliaditia sau oricare alt proces similar, pentru producerea macromoleculelor; ... b) substanțe macromoleculare naturale sau sintetice folosite la producerea macromoleculelor modificate, daca monomerii sau materiile prime necesare pentru sintetizarea acestora nu sunt incluse pe lista; ... c) substanțe folosite pentru modificarea substanțelor macromoleculare naturale sau sintetice existente. ... 2. Lista nu include sărurile (inclusiv sărurile duble și sărurile acide) de aluminiu, amoniu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157495_a_158824]
-
ambalaje PET în scopul obținerii de fulgi, care reprezintă materia primă secundară pentru obținerea de produse noi: recipiente pentru băuturi, țesături, materiale termoizolante, folie pentru ambalarea alimentelor etc. Reciclarea chimică a deșeurilor de ambalaje PET postconsum - proces chimic prin care macromoleculele constituente ale deșeurilor de ambalaje PET se descompun și prin care se obțin produse noi care se utilizează în industria chimică și petrochimica. Cuprinde: metanoliza, glicoliza, hidroliza, saponificarea, piroliza. Transfer de responsabilitate - încredințarea de către operatorii economici spre realizare a obiectivelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158333_a_159662]
-
MATERIALELOR ȘI OBIECTELOR DIN MATERIAL PLASTIC Introducere generală 1. Prezenta Anexă conține lista de monomeri sau alte materii prime. Această listă include: a) substanțele care suferă procese de polimerizare, care includ policondensarea, poliaditia sau oricare alt proces similar, pentru producerea macromoleculelor, ... b) substanțe macromoleculare naturale sau sintetice folosite la producerea macromoleculelor modificate, daca monomerii sau alte substanțe de plecare necesare pentru sintetizarea acestora nu sunt incluse pe listă, ... c) substanțe folosite pentru modificarea substanțelor macromoleculare naturale sau sintetice existente. ... 2. Lista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170392_a_171721]
-
Anexă conține lista de monomeri sau alte materii prime. Această listă include: a) substanțele care suferă procese de polimerizare, care includ policondensarea, poliaditia sau oricare alt proces similar, pentru producerea macromoleculelor, ... b) substanțe macromoleculare naturale sau sintetice folosite la producerea macromoleculelor modificate, daca monomerii sau alte substanțe de plecare necesare pentru sintetizarea acestora nu sunt incluse pe listă, ... c) substanțe folosite pentru modificarea substanțelor macromoleculare naturale sau sintetice existente. ... 2. Lista nu include sărurile (inclusiv sărurile duble și sărurile acide) de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170392_a_171721]
-
lista de monomeri sau alte materii prime care pot fi folosite la producerea materialelor și obiectelor din material plastic. Această listă include: a) substanțele care suferă procese de polimerizare, care includ policondensarea, poliadiția sau oricare alt proces similar, pentru producerea macromoleculelor; ... b) substanțele macromoleculare naturale sau sintetice folosite la producerea macromoleculelor modificate, dacă monomerii sau alte substanțe de plecare necesare pentru sintetizarea acestora nu sunt incluse în prezenta listă; ... c) substanțele folosite pentru modificarea substanțelor macromoleculare naturale sau sintetice existente. ... 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198351_a_199680]
-
folosite la producerea materialelor și obiectelor din material plastic. Această listă include: a) substanțele care suferă procese de polimerizare, care includ policondensarea, poliadiția sau oricare alt proces similar, pentru producerea macromoleculelor; ... b) substanțele macromoleculare naturale sau sintetice folosite la producerea macromoleculelor modificate, dacă monomerii sau alte substanțe de plecare necesare pentru sintetizarea acestora nu sunt incluse în prezenta listă; ... c) substanțele folosite pentru modificarea substanțelor macromoleculare naturale sau sintetice existente. ... 2. Lista nu include următoarele substanțe autorizate și care sunt introduse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198351_a_199680]
-
în contact cu alimentele, conform destinației lor. ... (2) În sensul prezentului capitol, materiale plastice înseamnă compușii organici macromoleculari obținuți prin polimerizare, policondensare, poliadiție sau prin orice alt proces similar din molecule cu greutate moleculară redusă sau prin transformare chimică a macromoleculelor naturale. La astfel de compuși macromoleculari pot fi adăugate alte substanțe sau materii. ... ---------- Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 512 din 7 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199392_a_200721]