7,652 matches
-
aceasta, deoarece ele sînt atît bine întărite, încît oricine își dă seama că cucerirea lor ar fi cu siguranță lungă și obositoare. Într-adevăr, toate aceste orașe sînt prevăzute cu șanțuri și ziduri potrivite și au artilerie suficientă; iar în magaziile publice se găsesc întotdeauna rezerve de băutură, de hrană și de combustibil suficiente pentru un an de zile31; afară de aceasta, pentru ca să poată satisface nevoile de hrană ale maselor largi, fără a păgubi finanțele statului, aceste orașe se orînduiesc întotdeauna în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a dispărut, ca Înghițit de pământ! Mi s-a tăiat răsuflarea! Terenul era vălurit și mă gândeam că o fi după vreun dâmb. Am așteptat destulă vreme, până ce o țeavă de automat s-a mișcat, ca o părere... undeva, aproape de magazii” Ce au avut de tras acești eroi, deloc anonimi, după ce dușmanul ne-a eliberat și ne-a pus jugul, se poate afla citind din scoarță-n scoarță acest roman al lui Vasile Ilucă, „Hanul cercetașului”. Regimul comunist - un surogat, În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-mi spui, dragule? ― Dacă tata Toader vrea să meargă la piață după un pui de pom și vreun butaș de vie - cum a spus aseară - dă i niște bani și explică-i cum ajunge la piață. Hârlețul Îl găsește În magazie... ― Așa voi face. Când e ordin, cu plăcere. Să ai o zi ușoară - a răspuns Maria, sărutându-l. ― Mulțumesc, iubito. La revedere. Drumul până la spital i s-a părut mai lung ca altădată. Se gândea că profesorul Hliboceanu era foarte
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Îngrămădirea ceea declădiri?” - a poruncit Toader lui Păpădie. Rusul s-a cam codit... „Nu vrei să spui? Aflăm noi și fără tine. Petrache, și tu, Undiță, flăcăii moșului, vă apropiați de gară cât puteți de mult și supravegheați În special magaziile. Când v-ați făcut o părere, vă Întoarceți. Tu nu-ți iei ochii de pe clădirile din centrul satului - s-a adresat Toader șefului din grupul celor de la divizie. La orice mișcare suspectă, mă faci atent. Păpădie, spune-le rușilor să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să Înaintăm și mai atenți. Cu pași de pisică, ne apropiam de gară. În preajma ei se auzea mișcare de trenuri. Din când În când, vedeam câte o garnitură de marfă care făcea manevre, lăsând câte un vagondouă În fața grupului de magazii. Se auzea și câte o tuse răzbită de locomotivă. Asta ne spunea că se urnește din loc o garnitură grea... Aici era capăt de linie și magaziile deserveau mai multe colhozuri din regiune. Când am ajuns la o limită care
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
garnitură de marfă care făcea manevre, lăsând câte un vagondouă În fața grupului de magazii. Se auzea și câte o tuse răzbită de locomotivă. Asta ne spunea că se urnește din loc o garnitură grea... Aici era capăt de linie și magaziile deserveau mai multe colhozuri din regiune. Când am ajuns la o limită care - speram noi - nu era periculoasă, ne-am oprit... Am căutat un adăpost cât am putut mai bun Într-un câmp deschis și am rămas cu ochii pe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
multe colhozuri din regiune. Când am ajuns la o limită care - speram noi - nu era periculoasă, ne-am oprit... Am căutat un adăpost cât am putut mai bun Într-un câmp deschis și am rămas cu ochii pe grupul de magazii. La un moment dat, ne-a Înghețat sufletul În noi. Nici la trei pași În fața noastră, călcau Înciubotați doi militari ruși. Purtau puștile În mâini precum țin haidăii ciomagul când se plimbă În jurul cirezii de vite. I-am urmărit cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
plimbă În jurul cirezii de vite. I-am urmărit cu atenție... „Asta-i o patrulă. Trebuie să stăm până ne dăm seama cât durează până vor trece a doua oară” - a socotit Undiță. „Cred că ai dreptate” - l-am aprobat eu... Magaziile În care se descărcau garniturile de tren, proaspăt sosite, erau primele din spatele gării. Patrula pe care am Întâlnit-o cu puțin timp Înainte, Însă, numai nu apărea. Am așteptat preț de trei sferturi de ceas până În sfârșit a reapărut. I-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a dispărut, ca Înghițit de pământ! Mi s-a tăiat răsuflarea! Terenul era vălurit și mă gândeam că o fi după vreun dâmb. Am așteptat destulă vreme, până ce o țeavă de automat s-a mișcat, ca o părere... undeva, aproape de magazii. Peste toată starea mea de nedumerire s-a suprapus glas rusesc... Am privit cu inima Înghețată spre direcția din care veneau vocile... Era o patrulă rusească, care defila pe traseul cunoscut... „Dacă tocmai acum Undiță scoate capul la vedere?” - m-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
din patrulă - se vedea bine - făceau o plimbare de plăcere. Nici o mișcare a capului care să arate că supraveghează terenul din jurul lor... Mergeau ca la nuntă. „Poate că i-a văzut și Undiță” - speram eu. Când patrula a dispărut după magazii, a apărut ca din pământ și Undiță. Taman În locul unde i-am pierdut urma la plecare. Am răsuflat ușurat... „Unde te-ai ascuns, omule?” - l-am Întrebat eu când a ajuns lângă mine. „Păi <celoveciiă au tranșee În jurul gării și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
apărut ca din pământ și Undiță. Taman În locul unde i-am pierdut urma la plecare. Am răsuflat ușurat... „Unde te-ai ascuns, omule?” - l-am Întrebat eu când a ajuns lângă mine. „Păi <celoveciiă au tranșee În jurul gării și al magaziilor. Întâmplarea face ca șanțul să se apropie mult de magazii. Așa că am mers ca pe bulevard și am mirosit și ce bagă ei În ele. În cele două de lângă linia ferată, depozitează muniții. În cele din spate, cred că aduc
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
am pierdut urma la plecare. Am răsuflat ușurat... „Unde te-ai ascuns, omule?” - l-am Întrebat eu când a ajuns lângă mine. „Păi <celoveciiă au tranșee În jurul gării și al magaziilor. Întâmplarea face ca șanțul să se apropie mult de magazii. Așa că am mers ca pe bulevard și am mirosit și ce bagă ei În ele. În cele două de lângă linia ferată, depozitează muniții. În cele din spate, cred că aduc alimente... Dacă ziua am mers pe tranșee, atunci noaptea!... Am
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ca pe bulevard și am mirosit și ce bagă ei În ele. În cele două de lângă linia ferată, depozitează muniții. În cele din spate, cred că aduc alimente... Dacă ziua am mers pe tranșee, atunci noaptea!... Am mai descoperit că magaziile și gara sunt păzite de santinele În post fix... La noapte, trebuie băgat de seamă doar să nu prindem momentul când se schimbă garda”... „Toader Își poate face griji, dar e nevoie să așteptăm trecerea patrulei, să nu ne prindă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cap de coloană pentru cei trei militari de la divizie. Toader rămânea În punctul unde am fost eu dimineață, pentru a ne asigura retragerea, În caz de nevoie... Am rămas scurtă vreme În loc, pentru a ne da seama dacă activitatea la magazii și În gară a Încetat. Încetase. „Voi, care plecați, țineți pumnalele la Îndemână În orice clipă” - a ordonat Toader. ― Da’ știu că era exigent, tata Toader - nu s-a abținut Gruia să puncteze povestirea. ― Dar și comandant - a completat Petrică
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
movilița de colo, de unde am totul În palmă” - a hotărât el... Am așteptat să treacă patrula rusească. La tranșeu am ajuns destul de repede. „Voi rămâneți aici, cu armele În mâini. Ne puteți ghici mișcările privind cu atenție În urma noastră. Conturul magaziilor se vede foarte bine. De asemenea, și peronul. Când, să sperăm, calea va fi <liberăă, ne veți ghici siluetele pe platforma peronului. Atunci veniți ca să faceți ce trebuie” - m-am adresat celor de la divizie... „Undiță, hai să vedem cum stau
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Undiță, hai să vedem cum stau lucrurile”... Cu automatul Într-o mână și cu pumnalul În cealaltă, urmam tranșeul. Când am ajuns Într-un punct de unde, pe cerul senin, cu o lună cât o secere, am ghicit silueta santinelei de la magazii, ne-am oprit. „Ce zici, băiete? Îl putem Întreba de sănătate, fără să ne simtă?” Respirația celor de față se auzea vibrând, ca și cum acele Întâmplări atunci se petreceau. Petrică a mers mai departe: „Dacă ajungem la zidul lângă care șade
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să ne asigurăm că nu mai este și altul pe aproape” - mi-a răspuns Undiță, foarte hotărât. „Atunci, după mine, Undiță!” Am ieșit din tranșee cum iese firul păpușoiului din pământ, primăvara, și, cu mers de păianjen, am ajuns la magazie. Ne-am prelins pe lângă zid ca două picături de apă, până ce am ajuns În spatele santinelei. I-am făcut semn lui Undiță să acționeze. N-am văzut mișcarea lui. Am auzit doar o lovitură Înfundată... Rusul a căzut ca iarba sub
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În spatele santinelei. I-am făcut semn lui Undiță să acționeze. N-am văzut mișcarea lui. Am auzit doar o lovitură Înfundată... Rusul a căzut ca iarba sub ascuțișul coasei. În clipa următoare, ne-am ițit privirea În lungul platformei din fața magaziei, pentru a vedea dacă nu există vreo mișcare. Liniște ca la parastas. Pornim spre intrarea În magazie. Tocmai atunci, scârțâind, se deschidea o ușă!... Ne-am lipit de zid ca fulgul de zăpadă. Din interior ieșea un militar - după câte
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
doar o lovitură Înfundată... Rusul a căzut ca iarba sub ascuțișul coasei. În clipa următoare, ne-am ițit privirea În lungul platformei din fața magaziei, pentru a vedea dacă nu există vreo mișcare. Liniște ca la parastas. Pornim spre intrarea În magazie. Tocmai atunci, scârțâind, se deschidea o ușă!... Ne-am lipit de zid ca fulgul de zăpadă. Din interior ieșea un militar - după câte se vedea - gradat. L-am lăsat să facă câțiva pași, pentru a ne convinge că este singur
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Oamenii au trecut imediat la acțiune... Rusul privea la noi ca la unii veniți din altă lume... Scâncea ceva În surdină... „Malcite!” - s-a stropșit Undiță la el. A tresărit... Când cei de la divizie și-au terminat treaba În ambele magazii, rusul zăcea deja lungit pe jos. Cu mare grabă, am sărit În tranșeu. Petrică s-a oprit din nou. Cu o privire Îngerească a cătat către Elena. Apoi a Îngăimat ostenit: ― Fata tatii. Mai ai o gură de vin? Roagă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
puteam să mă mișc. Am dus mâna spre locul lovit... N-am apucat să mi dau seama despre ce era vorba, fiindcă ,un trăsnet ca de dincolo de lume, pornit din două guri de vulcan, m-a asurzit. „Sunt cele două magazii” - mi-a trecut prin minte, uitând de lovitura primită. Am Încercat să mă ridic, să fac un salt, dar În zadar... Ceilalți ajunseseră deja la aliniamentul unde ne aștepta Toader... Rușii trăgeau mai rar și În scurtă vreme s-au
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Ciocoveni, care ar fi fost interesat să cumpere jumătate din curte, fără casă, pentru un ginere de-al său, precum și materialele de construcție tabla și lemnăria , despre care știa de la Virgil că zăceau de mulți ani depozitate pe sub pătul, în magazie. Pentru jumătatea de curte fostul cârciumar era gata să-i ofere o sumă convenabilă, dar așa nu se învoi Stelian, care îi declară că era hotărât ori să vândă totul, ori nimic. Panaitescu plecă așa cum venise, spunând la rându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
două zile înainte de plecare, Ticu, învârtindu-se de un autocamion, împrumutat de la școala ajutătoare în vecinătatea căreia locuia, reuși să mai salveze câteva piese de mobilier, precum și toate lemnele de foc și toți cărbunii care se mai găseau într-o magazie din fundul curții. Mai mult decât atât nu putuse lua, chiar dacă ar fi venit cu un vagon de cale ferată, pentru simplul motiv că n-ar fi avut unde depozita. În ce-l privea, Stelian acceptase, la stăruințele lui Iorgu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
se așeze în fotoliu. Tata ne așteaptă în parking și toate formele de ieșire sunt făcute. Da... Trebuie să predăm televizorul, doamna nu îl vrea. Desigur, nu ai grijă, uite îl scot din priză chiar acum și îl ducem la magazie. Bătrâna se urcă cu ușurință pe un taburet metalic capitonat cu plastic gri. Este îndemânatecă, sigură în mișcări și face treaba necontenind să o îmbărbăteze cu vorbe blânde, materne, pe tânăra din fotoliu. Dora se uită la tânără cu insistență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
care a dormit Simion cât timp plutonul lui a fost încartiruit aici. Deși de atunci vandalismul nu a contenit să distrugă. Acum, de când cu "revoluția portocalie", se spune că vor să recupereze ce se mai poate recupera ca să facă aici magazii pentru mărfuri. Dar chiar și pentru asta trebuie bani. Trec peste un podeț improvizat care scârțâie sub pași. Escaladează, ajutându-se una pe alta, mormane de moloz pentru a ajunge, în sfârșit, în încăperea largă care fusese desigur foarte luminoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]