3,350 matches
-
Pănășești, județul Chișinău), născut la data de 15 august 1971 în localitatea Pănășești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pănășești, raionul Strășeni. 5. Hostiuc Vasile, fiul lui Ion (născut la 4 februarie 1930 în localitatea Mahala, Cernăuți) și Florica, născut la data de 28 august 1960 în localitatea Mahala, raionul Noua Sulița, Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Mahala, raionul Noua Sulița, Cernăuți. 6. Luchian Elena, fiica lui Vasile și Ecaterina (fiica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190644_a_191973]
-
județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pănășești, raionul Strășeni. 5. Hostiuc Vasile, fiul lui Ion (născut la 4 februarie 1930 în localitatea Mahala, Cernăuți) și Florica, născut la data de 28 august 1960 în localitatea Mahala, raionul Noua Sulița, Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Mahala, raionul Noua Sulița, Cernăuți. 6. Luchian Elena, fiica lui Vasile și Ecaterina (fiica lui Chiriac Ion născut la 4 septembrie 1928 în localitatea Roșița, raionul Taraclia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190644_a_191973]
-
5. Hostiuc Vasile, fiul lui Ion (născut la 4 februarie 1930 în localitatea Mahala, Cernăuți) și Florica, născut la data de 28 august 1960 în localitatea Mahala, raionul Noua Sulița, Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Mahala, raionul Noua Sulița, Cernăuți. 6. Luchian Elena, fiica lui Vasile și Ecaterina (fiica lui Chiriac Ion născut la 4 septembrie 1928 în localitatea Roșița, raionul Taraclia și Sofia), născută la data de 20 iunie 1982 în localitatea Svetlîi, raionul Taraclia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190644_a_191973]
-
Russo descrie astfel așezarea orașului Iași pe valea râului Bahlui: ""Iașii se întind domol pe spinarea ușor înclinată a unei coline lungi, își cufundă brâul în râușorul Bahluiului, mâlos în cursul lui ca și la izvor, și se întinde până în mahalaua zisă a Tătărașilor, unde orașul se oprește deodată, lângă o râpă adâncă, străbătută de o ață de apă gălbie și murdară, deseori secată."" Aflat în toamna anului 1857 într-o călătorie prin Principatul Moldovei, poetul și diplomatul Dimitrie Bolintineanu remarcă
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
fiind fiul naistului Radu Ciolac și fratele violoniștilor Dănică Ciolac (ce a participat la Expoziția Universală de la Paris ca vioară a doua în orchestra lui Sava Pădureanu), Barbu Ciolac, Alexandru Ciolac și al chitaristului Fotache Ciolac zis „Prințul” (chitarist de mahala de la sfârșitul sec. XIX, compozitorul „Sârbei avocaților”). Începe să cânte, mai întâi, în taraful tatălui său ca vioară a doua, la nunți bucureștene dar și în cârciumile din centrul vechi (Lipscani și Blănari). În 1890 își formează propriul taraf. Din
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
are un climat temperat continental, cu ușoare influențe sub-mediteraneene. Municipiul Caracal se întinde pe o suprafață de 72 km², în câmpia Romanațiului din sud-estul Olteniei. Dacă, în conformitate cu o statistică a anului 1845, Caracalul avea la acea vreme în cele 10 mahalale, 952 de familii, deci aproximativ 5.000 de locuitori, recensământul din anul 2002 înregistrează un număr de 36.406 locuitori, din care 2.000 de tineri plecați la studii în țară. Cu mii de ani în urmă se poate spune
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
locuitorilor depășea 15000. În afară de cetate, noii stăpânitori ai orașului au ridicat și lăcașuri de rugăciune, în legea lor, adică meceturi și geamii. Vechile vederi ale orașului arăta mai multe minarete, deci implică existența mai multor lăcașuri, în diferite cartiere sau mahalale. Clădirea uneia singure s-a păstrat până astăzi, dar transformată în biserica ortodoxă: este biserica Sf. Arhangheli, din centrul orașului (în piața V. I. Lenin). De formă pătrată reproducând tipul mecetului mahomedan, ea a fost ridicată, probabil, în primii ani
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
culori, corespunzând „sectoarelor” ulterioare sau raioanelor de străzi din București. La 5 aprilie 1840, un Dumitru Ghiorghiu se plânge domnului că în februarie 1834 i s-a dat de către maghistrat „locu’ de casă într - acest oraș Brăila, stânjeni 72, în mahalaua văpsao roșie no. 260”, pe care a clădit prăvălie și locuință, iar acum vor să-i taie locul. Paralel cu împărțirea oficială, în culori, se păstrau însă și numirile vechilor mahalale. E amintită astfel, într-o jalbă din 29 septembrie
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
de casă într - acest oraș Brăila, stânjeni 72, în mahalaua văpsao roșie no. 260”, pe care a clădit prăvălie și locuință, iar acum vor să-i taie locul. Paralel cu împărțirea oficială, în culori, se păstrau însă și numirile vechilor mahalale. E amintită astfel, într-o jalbă din 29 septembrie 1840 a unui Chircov Mirigi, „mahalaua armenească, unde numitul avea o casă supusă dărâmării din cauza alinierii uliței ce mergea către biserica armenească”. Catagrafia din 1837 constată ca pe lângă această mahala armenească
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
care a clădit prăvălie și locuință, iar acum vor să-i taie locul. Paralel cu împărțirea oficială, în culori, se păstrau însă și numirile vechilor mahalale. E amintită astfel, într-o jalbă din 29 septembrie 1840 a unui Chircov Mirigi, „mahalaua armenească, unde numitul avea o casă supusă dărâmării din cauza alinierii uliței ce mergea către biserica armenească”. Catagrafia din 1837 constată ca pe lângă această mahala armenească, și pe cea a „Bisericii Vechi” cu cel mai mare număr de contribuabili precum și „mahalaua
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
vechilor mahalale. E amintită astfel, într-o jalbă din 29 septembrie 1840 a unui Chircov Mirigi, „mahalaua armenească, unde numitul avea o casă supusă dărâmării din cauza alinierii uliței ce mergea către biserica armenească”. Catagrafia din 1837 constată ca pe lângă această mahala armenească, și pe cea a „Bisericii Vechi” cu cel mai mare număr de contribuabili precum și „mahalaua Belvederului”, un nume nou de după 1828. Hotărârile maghistratului, potrivit articolului 38 al Regulamentului Organic, trebuiau să fie aprobate însă mai întâi de către „ocârmuitorul” județului
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
mahalaua armenească, unde numitul avea o casă supusă dărâmării din cauza alinierii uliței ce mergea către biserica armenească”. Catagrafia din 1837 constată ca pe lângă această mahala armenească, și pe cea a „Bisericii Vechi” cu cel mai mare număr de contribuabili precum și „mahalaua Belvederului”, un nume nou de după 1828. Hotărârile maghistratului, potrivit articolului 38 al Regulamentului Organic, trebuiau să fie aprobate însă mai întâi de către „ocârmuitorul” județului, ocârmuitor corespunzând pârcălabului de altă dată sau prefectului de mai tarziu. Numai după această aprobare ele
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
să traiască în Brăila sub stăpânirea turcească s-au adăugat o serie întreagă de țărani români veniți din satele raialei, continuând un proces ce a avut loc necontenit în perioada 1540-1828. Catagrafiile ilustrează, de altfel, acest proces printre locuitorii din „mahalaua ot poarta cea mare, cei veniți de prin satele raielii” este și „unchiașul” mijlocaș, deci de stare materială de mijloc. Acest aflux rural este procesul obișnuit în toate orașele noastre , și nu numai ci și în toată lumea. La românii veniți
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Constantin, cu prăvălii cu un singur nivel. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, preotul grec Poliz din Tesalonic (Grecia) a construit cu banii săi o biserică de lemn cu hramul „Sf. Constantin” pe un loc domnesc din mahalaua Broștenilor (aflată în spatele Curții domnești din Iași), care-i fusese dăruit de domnitorul Matei Ghica (1753-1756) și apoi întărit de Scarlat Ghica (1757-1758). Tot el a împodobit biserica cu obiectele de cult necesare. Aceste informații provin dintr-un hrisov din
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
Aceste informații provin dintr-un hrisov din 1 aprilie 1766 al domnitorului Grigore al III-lea Ghica (1764-1767, 1774-1777), publicat de Nicolae Iorga. Acel document fusese emis ca urmare a plângerii făcute de preotul Poliz de la Biserica „Sf. Constantin” din mahalaua Broștenilor, în care se spunea că "fiind el preut străin, grec, de la Thesalonic, care a venit în Iași și prin silința și osteneala sa s'a apucat și cu drepți banii sei au zidit din temelie și au făcut acea
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
acea sfântă biserică, împodobind-o cu toate cele trebuincioase, pe locul domnesc, pe care i l'a dat Matei-Vodă (1753-56), cu întăritură de la Scarlat-Vodă (1757-58)". Preotul sus-menționat se plângea că respectivul loc i se contesta de către mai mulți locuitori din mahalaua Broștenilor pe motiv că s-ar fi întins pe proprietățile lor. Domnitorul Grigore al III-lea Ghica a dispus ca o comisie boierească să verifice întinderea terenului dăruit de Matei Ghica. În cartea "Pe ulițele Iașului" Vasile Panopol relatează că
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
populată în deceniile de după Marele Incendiu. Docurile Londrei s-au extins în aval și au atras multe persoane doritoare să lucreze la docuri sau în producție ori distribuție. Acești oameni locuiau în Whitechapel, Wapping, Stepney și Limehouse, în general în mahalale. În iarna anului dintre anii 1683 și 1684 pe gheața care s-a format pe Tamisa s-a ținut un târg (manifestare tradițională între secolele al XV-lea și al XIX-lea). Râul a înghețat cu 7 săptămâni înainte de Crăciun
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
până spre sfârșitul secolului, când orașele Paris și New York au început să îi amenințe dominația. În timp ce bogăția orașului creștea în ritmul în care imperiul își multiplica posesiunile, Londra secolului al XIX a fost și orașul oamenilor săraci, care locuiau în mahalale supraaglomerate și murdare. Viața acestor oameni a fost imortalizată de Charles Dickens în romane ca Oliver Twist. În 1829, prim ministrul Robert Peel a fondat "Metropolitan Police Service" ca forță de menținere a ordinii pentru întreaga zonă urbană. Poliția a
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
satul Cozireni, care e la 7 km de Drepcăuți, în Ucraina, pe timpuri același județ Hotin. Dar cine știe, poate că a și fost cîndva și un astfel început de sătișor. În schimb, locuitorii satului și azi mai denumesc niște mahalale ale Drepcăuților Ceabrău și Zalucea, adică după vechile denumiri ale fostelor sătișoare. Mai există și mahalaua Bordei, a cărei etimologie vine de la un prim bordei, probabil, care a fost cândva așezat aici. Se știe, însă, că au mai fost aici
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
Dar cine știe, poate că a și fost cîndva și un astfel început de sătișor. În schimb, locuitorii satului și azi mai denumesc niște mahalale ale Drepcăuților Ceabrău și Zalucea, adică după vechile denumiri ale fostelor sătișoare. Mai există și mahalaua Bordei, a cărei etimologie vine de la un prim bordei, probabil, care a fost cândva așezat aici. Se știe, însă, că au mai fost aici 2 cătune - Ștefănești și Ostrov, unde oamenii primiseră pământ. Ștefăneștii chiar porniseră destul de ascendent, avea deja
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
artrită l-a vindecat și pe călugăr. Ușui a botezat Reiki energia vindecătoare, ceea ce înseamnă energia universală a vieții, apoi a plecat să aplice ceea ce știa în suburbiile orașului Kyoto. Mai mulți ani a trait tratându-i pe săracii din mahala. După cultură și etică vremii, oamenii cu diformități, cu membre lipsa sau cu alte boli evidente erau suportați de comunitate că cerșetori. După ce vindeca o astfel de persoană, el o ruga să înceapă o viață nouă, dar a descoperit că
Mikao Usui () [Corola-website/Science/317620_a_318949]
-
o ruga să înceapă o viață nouă, dar a descoperit că se întorceau mereu la el. Văzând că oamenii pe care-i consideră vindecați în loc să înceapă o viață nouă, muncind cinstit, cerșeau în continuare, s-a descurajat și a părăsit mahalalele. Ba chiar și cei vindecați erau supărați deoarece, odată vindecați și cu semnele bolilor dispărute, nu mai puteau să cerșească și trebuiau să muncească. Experința avută de Ușui în mahalale este utilizată că justificare pentru prețurile mari cerute azi pentru
Mikao Usui () [Corola-website/Science/317620_a_318949]
-
cinstit, cerșeau în continuare, s-a descurajat și a părăsit mahalalele. Ba chiar și cei vindecați erau supărați deoarece, odată vindecați și cu semnele bolilor dispărute, nu mai puteau să cerșească și trebuiau să muncească. Experința avută de Ușui în mahalale este utilizată că justificare pentru prețurile mari cerute azi pentru cursurile Reiki, pe ideea că oamenii nu apreciază lucrurile pentru care nu plătesc. Dar eșecul lui Ușui se datora, poate, faptului că el vindeca numai trupurile, nu și mintea și
Mikao Usui () [Corola-website/Science/317620_a_318949]
-
Wilhem August von Becker, care avea să devină, peste ani, sculptor al Casei Regale. Emil Wilhelm August von Becker, al treilea copil al soților August von Becker și Anna Popper, s-a născut pe 7 iulie 1881 la București, în "mahalaua Manea Brutaru" (azi Calea Griviței). A fost botezat în confesiunea protestantă precum părinții săi, nașa sa fiind contesa Marie von Adlersflugel, domnișoară de companie a reginei Elisabeta, alături de familia Redewige. Tânărul Emil a urmat cursurile Școlii Germane evanghelice din București, la
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
sărată, nepotabilă. Apa de băut era adusă prin conducte de la Răducești și era distribuită prin intermediul a 12 cișmele. Din punct de vedere administrativ, orașul era împărțit în trei culori: Roșu (care ocupa centrul vechi, denumit "Vatra Orașului"), Galben la sud (mahalalele Pităreasca și Erculești) și Albastru la nord (mahalaua Sf. Nicolae). Dintre cele opt biserici ortodoxe consemnate în Marele Dicționar Geografic al României, cea mai veche era cea legată de prima atestare documentară a orașului, din timpul ocupației moldovenești a Râmnicului
Râmnicu Sărat () [Corola-website/Science/296977_a_298306]