KorAP: Find »[drukola/base=maidan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...32 >

797 matches

Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277

în 1934, cu proză, la „Cuvântul liber”, unde va semna și versuri. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Fapta”, „Universul literar”, „Dimineața”, „Muncă și voie bună” „Timpul” ș.a. În 1935 lui S. îi apare singura carte, foarte scurtul „roman” Hotel Maidan, prețuit cu exagerare de Miron Radu Paraschivescu și de Ștefan Roll, criticat cu amabilitate pentru pitorescul gratuit și naturalism de G. Călinescu. Scrierea fixează, cu mijloace reportericești, scene din lumea interlopă, asemănătoare celei din literatura lui Maxim Gorki și a

STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
și de Ștefan Roll, criticat cu amabilitate pentru pitorescul gratuit și naturalism de G. Călinescu. Scrierea fixează, cu mijloace reportericești, scene din lumea interlopă, asemănătoare celei din literatura lui Maxim Gorki și a lui Panait Istrati. Dărăpănata clădire numită Hotel Maidan e un sălaș de vagabonzi, cerșetori, delincvenți, un azil de noapte constănțean, al cărui „cel mai temut pasager” e un hoț frumos și isteț, „o floare de om”, Lixandru Vasile, supranumit Don Bazil. Acesta e urmat pretutindeni, ca de o

STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
și unde s-a născut. În alt așa-zis „hotel” stă o ibovnică a hoțului, Creața. Într-o cafenea sordidă apare și un personaj dintr-o lume diferită, avocat și scriitor excentric, în căutare de subiecte. După un timp „hotelul” Maidan ajunge în „mâna de fier” a unui ins care deschide aici o „academie de pungășie” și, în calitate de rector și profesor, începe să le predea „academicienilor” „arta de a fura”. Descrierea abjecției și promiscuității include, în spirit umanitarist, situații învederând în

STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
declasaților licăriri de generozitate, de omenie: Creața, „femeie stricată”, duce, în fiecare zi, hrană, la închisoare, celor ce o frecventaseră; audiind întâmplător un concert al unei cântărețe pe care o prădase, Lixandru, mișcat de arta acesteia, se autodenunță. SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935

STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
la închisoare, celor ce o frecventaseră; audiind întâmplător un concert al unei cântărețe pe care o prădase, Lixandru, mișcat de arta acesteia, se autodenunță. SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor

STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
întâmplător un concert al unei cântărețe pe care o prădase, Lixandru, mișcat de arta acesteia, se autodenunță. SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor - scriitor, ADV, 1935, 15 935; Ovidiu Papadima

STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
o prădase, Lixandru, mișcat de arta acesteia, se autodenunță. SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor - scriitor, ADV, 1935, 15 935; Ovidiu Papadima, „Hotel Maidan”, G, 1936, 2; Mihail Sebastian, Notă

STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor - scriitor, ADV, 1935, 15 935; Ovidiu Papadima, „Hotel Maidan”, G, 1936, 2; Mihail Sebastian, Notă la un roman proletar, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ist.

STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor - scriitor, ADV, 1935, 15 935; Ovidiu Papadima, „Hotel Maidan”, G, 1936, 2; Mihail Sebastian, Notă la un roman proletar, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist lit. (1982), 929

STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor - scriitor, ADV, 1935, 15 935; Ovidiu Papadima, „Hotel Maidan”, G, 1936, 2; Mihail Sebastian, Notă la un roman proletar, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist lit. (1982), 929; Eugen Jebeleanu, Amintiri despre Stoian Gh. Tudor, „Basarabia literară”, 1942, 16; Teodor Al. Munteanu, Stoian Gh. Tudor, CL

STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106

să afle formulări adecvate, pline de înțelegere, pentru a defini oamenii, reînsuflețiți pentru o clipă prin darul evocării. Locurile prin care destinul i-a purtat pașii sunt „desenate” cu finețe, precizie și culoare; la fel, străzi, clădiri care au dispărut, „maidane” ale unui oraș încă patriarhal, desfășurat într-un decor ce amintește de târgurile Orientului, dar și impulsionat de ambițiile modernizării, ale europenizării. Specialistul în economie și în științele politice nu se dezminte, el retrăiește totul dintr-o perspectivă a actualității

SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608

o formă deja golită de sens. Refugiat în lumea sordidă de bloc, un grup de nostalgici comuniști debusolați imaginează un grotesc simulacru de democrație al unei lumi definitiv apuse: adunarea de partid. Maimuțărindu-i pe adulți, copiii care mișună pe maidanele promiscue din jurul locuințelor-ghetou nu se mai travestesc în hoți și în vardiști ca altădată, ci în mineri și în scutieri, semn că au prins și ei din zbor regula jocului. Diverse repere ludice ale realității apar, emblematic, la tot pasul

ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026

scrierea, relevabilă prin atmosferă și printr-un personaj memorabil - mitomanul Mihăilă, posesor al unei imaginații debordante, enorme -, suferă însă de pe urma afectării intelectuale, estetizante, reflectând complexe de autodidact. În cu totul altă cheie sunt concepute romanele, gândite ca o construcție ciclică, Maidanul cu dragoste (I-II, 1933) - creația cea mai izbutită, care l-a consacrat pe autor, Sfânta mare nerușinare (I-II, 1936) și Cântecul destinelor (1939). Li se adaugă - neterminat și editat postum, în 1946 - Bariera, acest titlu fiind hărăzit, de

ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
mahalaua; cu material de extracție caragialiană, d. George Mihail Zamfirescu a izbutit să se scuture de influența marelui comic, convertind în viziune dramatică lumea periferică, intuită până acum numai în deformațiile ei morale și intelectuale. Peste rezerve și deficiențe, romanul Maidanul cu dragoste este, până acum, opera capitală în proză a d-lui George Mihail Zamfirescu și evocarea de suflu epopeic a periferiei, văzută în aspectul ei de cerc închis, cu moravuri și o etică proprie, cu pitoresc specific și tragică

ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
otrăvit de miasmele instinctelor primare. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Flamura albă... Suflete și chipuri prinse în vârtejul morții, pref. Eugen Relgis, Satu Mare, 1924; Cuminecătura, București, 1925; Gazda cu ochii umezi, București, 1926; Domnișoara Nastasia, București, 1927; Madona cu trandafiri, București, 1931; Maidanul cu dragoste, I-II, București, 1933; ed. îngr. Florence G. Zamfirescu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1957; ed. îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1993; Idolul și Ion Anapoda, București, [1935]; Sfânta mare nerușinare, I-II, București, 1936; ed. îngr. și

ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
290-291; Călinescu, Cronici, I, 261-262; Constantinescu, Scrieri, V, 260-273; Șerban Cioculescu, „Madona cu trandafiri”, „Azi”, 1932, 1; Dragoș Protopopescu, „Domnișoara Nastasia”, „Calendarul”, 1932, 154; Ionescu, Război, II, 146-149; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 244-246; Sebastian, Eseuri, 294-298; Șerban Cioculescu, „Maidanul cu dragoste”, ADV, 1933, 15 138; Papadima, Creatorii, 344-351; Adrian Maniu, Pe maidanul cu dragoste, U, 1933, 119; Al. Robot, Un roman al periferiei, RP, 1933, 4 572; Baltazar, Evocări, 239-249; Camil Petrescu, „Idolul și Ion Anapoda”, „Argus”, 1934, 6

ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
trandafiri”, „Azi”, 1932, 1; Dragoș Protopopescu, „Domnișoara Nastasia”, „Calendarul”, 1932, 154; Ionescu, Război, II, 146-149; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 244-246; Sebastian, Eseuri, 294-298; Șerban Cioculescu, „Maidanul cu dragoste”, ADV, 1933, 15 138; Papadima, Creatorii, 344-351; Adrian Maniu, Pe maidanul cu dragoste, U, 1933, 119; Al. Robot, Un roman al periferiei, RP, 1933, 4 572; Baltazar, Evocări, 239-249; Camil Petrescu, „Idolul și Ion Anapoda”, „Argus”, 1934, 6 512; Șerban Cioculescu, „Sfânta mare nerușinare”, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ulysse, 295-300; Lovinescu

ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246

ziare, „încovoiată, ca o viperă, pe jos”, „paiațele lui Cocteau”, fără mâini și picioare, artistele circului din Turnu Măgurele - și maimuțele de acolo, ce „scânceau între zăbrele” -, orbii, „patru umbre” care „de la Nord la Sud căutau Soarele”, câinele negru de pe maidan sunt tot atâtea alter egouri ale poetului. Deosebite afinități își descoperă cu specia canină și chiar se identifică, asemenea lui Gherasim Luca, explicit cu aceasta: „Noi - îi zice poetul câinelui părtaș la foame - suntem frați și regi/ între nebunii de

STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895

populară culeasă în Gura Văii de lângă Porțile de Fier, după care munții din miazănoapte și miazăzi de Porțile de Fier erau uniți, obligând Dunărea acelui timp să ia alt curs. Dar cea mai interesantă este informația culeasă din comuna bănățeană Maidan, care spune: Am auzit din bătrâni că pământul, care-l locuim noi, ar fi fost o mare de apă, și numai la munți au locuit niște oameni sălbateci, pe care i-au bătut strămoșii noștri și ne-au așezat pe

Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
Corola-publishinghouse/Science/559_a_873

gândul, tată. Așa ne-a fost învoiala. Oamenii îl sfătuiră pe bătrân să se ducă la judecată. Dar judecătorii nu avură ce-i face, dacă așa era învoiala. Bătrânul plecă plin de mâhnire, abia târându-și trupul. La marginea unui maidan, o mulține de copii se jucau de-a împărații. Ridică omul ochii către copilul ales împărat și care ședea pe un buștean mare. Dinaintea sa, doi vinovați legați cobză. Se apropie de împăratul copiilor și-i ceru să-l supună

Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344

Mica publicitate de Tudor Mușatescu, un volum de nuvele al lui Mihail Sebastian. În 1933 „Cronica literară” devine o rubrică aproape permanentă, Lucian Ruga, semnatarul ei, comentând cu aplicație romane precum Camere mobilate de Damian Stănoiu, Europolis de Jean Bart, Maidanul cu dragoste de George Mihail Zamfirescu („această dantescă a mahalalei bucureștene consemnată într-un roman de necruțătoare și pătimașă forță”), Locul unde nu s-a întâmplat nimic („Trebuia un Mihail Sadoveanu, [...] variat scriitor, care să cuteze să pătrundă în stepa

PREZENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464

regi. Istoria luptei pentru un ideal moral și național, introd. edit., București, 1999 (în colaborare cu Sanda Râpeanu); George Mihail Zamfirescu, Teatru. Mărturii în contemporaneitate, I-II, introd. edit., București, 1974, Pe drumuri depărtate, I-III, pref. edit., București, 1987, Maidanul cu dragoste, I-II, pref. edit., Galați, 1993, Teatru, București, 1996, Sfânta mare nerușinare, pref. edit., București, 1998; Al. Kirițescu, Gaițele, pref. edit., București, 1976 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Gaițele și alte piese de teatru, introd. edit., București, 1986

RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076

unor autori obscuri. Dan Petrașincu și Al. Raicu sunt prezenți cu fragmente de roman (Sângele și Drumurile unui noctambul). Bine reprezentat este sectorul de critică, în special prin recenzii, scrise frecvent de Al. Raicu, la cărți recent apărute: G.M. Zamfirescu, Maidanul cu dragoste, Mihail Sadoveanu, Locul unde nu s-a întâmplat nimic, Jean Bart, Europolis, N.D. Cocea, Fecior de slugă, G. Călinescu, Cartea nunții, Pompiliu Constantinescu, Critice. Un fulminant articol trimite Mihail Ilovici (O lichidare - Romulus Dianu, 8/1933). Revista mai

PEGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

lei la zi, în 12 familii rolul de îngrijitoare este preluat de o rudă (bunică, nepoțică etc.) și în enorma majoritate de 35 cazuri, copiii sunt îngrijiți „de mama”, ceea ce înseamnă că ei își petrec tot timpul pe străzi și maidane, în tovărășia altor copii. Angajarea unui ajutor plătit este accesibilă numai pentru puținele lucrătoare stabile, sigure pe venitul lor. Avizarea la ajutorul rudelor se adeverește și la noi a fi greu practicabilă în situația de astăzi. Majoritatea femeilor deci, recurge

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
demnității femeii lucrătoare. 2) Apărarea maternității. a) Concediu plătit înainte și după naștere, pentru funcționare și lucrătoare; b) Creare de maternități la sate și orașe; c) Creare de leagăne pe lângă fabrici; d) Ajutor material real mamei și copilului; e) Suprimarea „maidanului”, azi unic focar de educație al copiilor din cartierele periferice; înlocuirea lor cu grădini de copii. 3) Pentru studente. Suprimarea cauzelor care împiedică pe femei de la cultură, prin: reducerea taxelor școlare, ieftinirea cărților și înmulțirea școlilor. 4) Drepturi politice tuturor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]