522 matches
-
autorizate, la modă pe vremea aceea, ci emite judecăți menite să-l individualizeze. Există și raportări individuale discutabile, cum ar fi aceea a considerării lui C. Dobrogeanu-Gherea în raport cu Titu Maiorescu: "Mă pot declara satisfăcut de replica dată de Gherea teoriei maioresciene în Personalitatea și morala în artă. Gherea e mai puțin artificial decât Maiorescu, dar n-are geniul concentrării acestuia" (1029). Paralela dintre cei doi e interesantă și aduce în scenă un critic, din păcate, astăzi uitat. Th. Codreanu ia în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
același critic avea să publice un studiu amplu închinat criticului "Junimii", de data aceasta de pe alte poziții decât cele pur ideologice. Adeptul de altă dată a lui C. Dobrogeanu-Gherea se întoarce acum împotriva artei cu tendință și afirmă teoria estetică maioresciană. Valoarea operei criticilor este deseori contradictorie, o afirmație în măsură să-l așeze undeva în top, pe un oarecare critic este urmată de o "dezamăgire", ca în cazul Zoei Dumitrescu Bușulenga, autoarea unui studiu despre Ion Creangă: "Iată o femeie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în jurnalul său (Însemnări zilnice) numeroase adăugiri, cu creion roșu, despre "greaua epocă Eminescu"; și care ar fi devenit, astfel, nu doar orchestratorul conspirației ci, potrivit unor eminescologi în transă, chiar "călăul" lui Eminescu scria malițios-indignat C. Stănescu. Categoric, paternalismul maiorescian, suferind de carență afectivă, a displăcut lui Eminescu "amarnic supărat" pe Titus. Chiar dacă Titu Maiorescu a fost singurul editor în timpul vieții poetului (V.G Morțun doar intenționând o "ediție curățită" eliminând "schimbările întâiului editor"); ulterior "debarcării" și internării, criticul voia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
neîndoielnic, în grupul statelor constructoare retoric a educației. Luând aminte de discrepanța majoră dintre forma juridică (Legea instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării de 6,9 la sută în 1870), devine cu atât mai inteligibilă lamentația maioresciană exprimată sub chipul "formelor fără fond" ca teorie sociologică a modernității românești. Dincolo de acest start fals, retoric, în durata lungă a procesului de construire a statului-națiune românesc, autoritățile politice s-au angajat cu consecvență progresivă în realizarea efectivă a sistemului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vreme în raport cu legislațiile europene ale timpului, a instituit obligativitatea și gratuitatea învățământului primar. Dacă pe plan legislativ România se situa în avangarda educațională a continentului, pe planul realității efective lucrurile nu decurgeau în aceeași direcție. În perfect acord cu teoria maioresciană a "formelor fără fond", între "țara legală" și "țara reală" persista o discrepanță majoră (constrastarea celor două noțiuni îi aparține lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, inspirat fiind de dihotomia introdusă de François Guizot între "pays légal" și "pays réel"). După cum reflectă statisticile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
56, pe care, negăsindu-l, a trebuit să-l caute în lumea cugetării și a poeziei 57, el nu a demonstrat altceva decât sincera vocație platonizantă care e înrădăcinată în natura lui profundă 58. Păstrând ca pe un memento ideea maioresciană, se constată că poetul o ridica ideatic la un fel de plinătate a simțământului, cu totul nemijlocită, antică, tocmai pentru că ceva din mine îmi spune că eu iubesc altfel decât alții 59. Într-o însemnare din manuscrisul 2257 se pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lui un adevărat cult...” 1. Cea de-a doua generație post-maioresciană cuprinde pe E. Lovinescu însuși, I. Petrovici, Paul Zarifopol, D. Caracostea. Reacțiunea poporanistă vine, desigur, din partea lui G. Ibrăileanu. „Odată cu generația a doua postmaioresciană începe critica... criticei și atitudinii maioresciene.(...Ă Literatura apologetică scade sau dispare; începe examenul critic al omului și al operei, examen pe care îl trec toate marile personalități în fața generațiilor succesive.” 2 În sfârșit, în cea de-a treia generație postmaioresciană se cuprind: G. Călinescu, Șerban
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
se îndreaptă vizibil către această generație, care și-a exercitat mandatul în perioada interbelică, menținându-se pe linia estetică inaugurată de Maiorescu. Lovinescu observă cu îndreptățire că ea „s-a născut estetică, cum te naști cu ochi albaștri; a fost maioresciană fără să știe; nu și-a cunoscut înaintașul și nici nu s-a ocupat de dânsul exegetic. Numai evenimentele literare din urmă le-au trezit, într-o măsură oarecare, o conștiință maioresciană, simțul solidarității spirituale și nevoia apărării poziției lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cum te naști cu ochi albaștri; a fost maioresciană fără să știe; nu și-a cunoscut înaintașul și nici nu s-a ocupat de dânsul exegetic. Numai evenimentele literare din urmă le-au trezit, într-o măsură oarecare, o conștiință maioresciană, simțul solidarității spirituale și nevoia apărării poziției lui care e și a lor”3. Cea de-a treia generație post-maioresciană intră efectiv în arena critică după anul 1920. Până la această dată peisajul literar național fusese dominat de așa-zisa „critică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Eugen Ionescu ș.a. Dacă autoritatea lui Maiorescu scăzuse considerabil în perioada 1900-1916 - observă Ov. S. Crohmălniceanu 2 (epocă dominată, cum se știe, de sămănătorism și poporanismă, perioada interbelică restabilește spectaculos autoritatea maioresciană. Demersul critic al celei de-a treia generații postmaioresciene se sincronizează în cea mai mare parte cu marea literatură de imaginație din epocă, într-o viziune unitară, integratoare. Criticii de marcă ai momentului interbelic „fac apropieri firești, foarte curente, între
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
loc. cit. 2 idem, p.279 15 efemeră a cuvântului edificii durabile, construindu-se simultan pe sine ca personalitate armonioasă. Locul lui Vladimir Streinu se află între valorile perene ale culturii noastre. 16 II DOMINANTE ALE DEMERSULUI CRITIC În descendență maioresciană și, desigur, lovinesciană, Vladimir Streinu este și rămâne un critic estetic. Nu estetist. De altfel, este semnificativ de observat că autorul Ritmului imanent a respins cu hotărâre eticheta de critic estetist, pledând consecvent pentru judecata estetică a artei. Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
indiferent unde părea aceasta și sub ce steag se situa.”1 Obiectivitatea, altfel spus, conștiința morală reprezintă însușirea primordială a unui critic de gust. Fără aceasta, exercițiul analitic devine un nonsens, cantonând iremediabil în inutilitate mai mult decât păgubitoare. „Transparența” maioresciană, în sensul de capacitate funciară a criticului de a primi și accepta toate modalitățile exprimării estetice și de a le recepta adecvat, poate fi detectată pretutindeni în opera finită a lui Vladimir Streinu. Atenția sa - mereu trează - este reținută nu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
mai albăstrii în perspectivă, ca Valéry, Esenin și Rilke. Numai relieful muntos, cu concurența lui de creste, a peisajului care îl cuprinde, îi declară adevărata altitudine.” 2 Voce critică distinctă, dialectician redutabil, garantând o durabilă și exemplară transparență de extracție maioresciană, spirit obiectiv și permanent obiectivat în judecarea fenomenului literar, Vladimir Streinu nu este mai puțin un critic ferm și o structură polemică. El nu are mai niciodată amenitatea adormitoare și cordialitatea luxuriantă ale lui Perpessicius, a cărui strategie critică se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ele de multe ori, dar totdeauna autentice”3. Polemistul are - cum se vede - un tir precis și eficace. Am fixat succint mai sus câteva dominante ale demersului critic al lui Vladimir Streinu: „vocea distinctă”, ideatic și stilistic, „transparența” în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. 1 Pagini de critică literară, vol
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Doinaș, Ioan Alexandru, Marin Preda, Ion Lăncrănjan, Dumitru Radu Popescu. Am spune că este exemplară această generoasă cuprindere exegetică ce nu exclude aproape nici un nume de referință din câmpul percepției critice. Vladimir Streinu este fundamental un spirit „transparent”, în sens maiorescian, receptiv la varii modalități creatoare, la varii cristalizări literare, expresiv-stilistice și ideatice. Criticul tinde spre o cuprindere din ce în ce mai largă a literaturii, printr-o asumare gradată a valorilor consolidate, prin aderență simpatetică, în ample cercuri concentrice, dinspre național spre universal. Un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
împrejurare față de Eminescu și Caragiale, admirație devenită asistență activă și neobosită, ține aproape de miracol când i se cunosc neînțelegerile omenești cu fiecare dintre ei.”2 Lui Maiorescu și junimismului politic li s-a adus învinuirea de oportunism. Or, poziția politică maioresciană - constată Vladimir Streinu în studiul Titu Maiorescu în 1859 - era foarte limpede: „liberalism moderat bătând înspre conservatori și conservatorism însuflețit de noile vremi bătând înspre liberali, adică un centrism luminat susținut din amândouă părțile de convingeri teoretice și nu de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și care l-au înconjurat adesea cu dragoste și recunoștință, chit că ulterior unii dintre ei au căutat să se elibereze de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la „trebuința unei critice generale” pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la „trebuința unei critice generale” pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană „nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii”2. Dealtfel
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană „nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii”2. Dealtfel, criticul junimist a avut prilejul să mediteze și să revină asupra unora din ideile sale estetice expuse în O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867. Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii”2. Dealtfel, criticul junimist a avut prilejul să mediteze și să revină asupra unora din ideile sale estetice expuse în O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867. Vladimir Streinu observă cu multă justețe: „ Gustul maiorescian se dovedește astfel mai ferm decât puteau fi dogmele estetice din tinerețe, a căror neclintire, în parte, trebuie să-i fi apărut lui însuși ca înșelătoare de la raportul academic în chestiune.” 3 (raportul de premiere a poeziei lui Octavian Gogaă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
obiectivitate și detașare, să nu uităm totuși că monumentul critic și istoricoliterar cel mai durabil i-a fost ridicat lui Maiorescu de către E. Lovinescu, autorul cunoscutei monografii și al unor studii greu de clintit ca argumentare și ca informație. Contribuția maioresciană a lui Vladimir Streinu rămâne stimabilă și instructivă, oricând folositoare lectorului studios. Poezia a fost și a rămas până la capăt nobila obsesie a lui Vladimir Streinu, sub înfățișările ei multiple, fascinante, caleidoscopice. Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
grup.”1 Imaginea despre criticul Vladimir Streinu n-ar fi completă dacă nu neam referi și la un alt compartiment al activității sale exegetice, acela în care comentează cărțile confraților întru critică, ale criticilor, istoricilor literari și eseiștilor. Urmând lecția maioresciană, Vladimir Streinu se dovedește și aici un spirit transparent, care citește cu aplicație și judecă mereu cu o cordialitate comprehensivă și în același timp exigentă cărțile autorilor mai vârstnici, de o seamă cu el sau mai tineri. În această ordine
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
tinde permanent spre „scoaterea din uz a rețetelor, spargerea siguranței leneșe, a opiniei comune.” 5 Vladimir Streinu - ne previne C. Stănescu - nu este însă un spirit demolator: „Construcția criticului se înalță pe dărâmăturile produse de negațiile sale succesive, rostite însă maiorescian, de sus, ca și când însuși adevărul s-ar rosti prin vocea sa.”6 sa.”6 1 Liviu Călin - Portrete și opinii literare, București, Editura Albatros, 1972, p. 200-201 2 op. cit., p. 202 3 op. cit., p. 203 4 C. Stănescu - Poeți și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Vladimir Streinu poate fi scrutată acum cu seninătate și detașare, proiectată pe ecranul vast și multiform al valorilor perene. Așa se explică și o serie de obiecții critice pe care Gheorghe Grigurcu le aduce autorului comentat. Vladimir Streinu este un maiorescian. Gh. Grigurcu nuanțează această necesară și judicioasă filiație: „Maiorescianismul său constă nu numai în atitudinea autonomiei estetice, ci și în modernitatea dominatoare pe care o afișa.” 2 Și mai departe: „Streinu era un castelan melancolic, dar de o melancolie studiată
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
N-a avut prilejul să-și contemple chipul în oglinda impetuosului exeget, care scria rânduri juste precum următoarele: „Actele sale de critică sau de istorie literară sunt situate deopotrivă sub zodia eseismului brodat pe canavaua unei formații clasice de filiație maioresciană, fertilizată de un bergsonism nedogmatizat. El caută în opera literară „concretul necategorial”, „realitatea monadică”, pe care le reperează de fapt tot prin structuri, motive, mijloace literare. Atent la nuanțe, erudit dar refuzând istorismul, sociologismul, estetismul dar nu și 1 Marian
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]