658 matches
-
decît după ce depășește două sute... În sfîrșit, la orele șase dimineața, sub un soare sclipitor, trenul ajunse la Rusciuc. Cu inima bătînd tare, îmi adun colaboratorii spre a le recomanda o atitudine demnă în fața a ceea ce, probabil, ne aștepta insulte, poate maltratare. În timp ce evocam imaginea patriei, căreia trebuia să-i dăm totul, vagonul se oprea în fața unui covor roșu, larg, flancat de vase cu flori și verdeață erijate la rang de arme, printre care, în fracuri scoase de la naftalină, cu pantofi de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
armatei și la îndreptarea acestora spre profesiuni urbane ca, de pildă, comerțul de lux (producerea bijuteriilor), administrație, bănci etc.. în baza respectării ahimsei (principiul nonviolenței), jainiștii își asumă dieta vegetariană și consumă doar hrană care nu a fost „produsă prin maltratarea vreunei ființe...”. Nu acceptă nici să lucreze „în industrii care contri buie în vreun fel la exploatarea lucrătorilor ori ale cărei produse sunt create cu intenția rănirii altora”. În concluzie, jainismul se diferențiază față de alte religii ale lumii contemporane și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
gogoși și gropari. Preia tot ceea ce a auzit în „piață” și duce mai departe monstruozități, îmbogățindu-le cu „mujdeiuri” proprii, chiar până la agresivitate dacă te opui lor, atunci când e vorba de legionari. Am cunoscut părinți care își dojeneau copiii până la maltratare, dacă veneau în contact cu un Frate de Cruce, un legionar, sau dacă citeau un conținut legionar, dar am întâlnit și cazuri când cei „otrăviți” de o propagandă „tulburătoare de suflete”, citind o carte legionară, și-au convertit cețoasa rătăcire
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Stanca, Vasile Netea, Mihai Beniuc, I. Negoițescu, Grigore Popa, Ștefan Aug. Doinaș, Romeo Dăscălescu, Victor Felea. De menționat cronica semnată cu pseudonimul Gelu Vifor la Istoria literaturii române de la origini până în prezent de G. Călinescu, calificată „perfidă manieră călinesciană de maltratare a creațiilor literare autohtone” ( În jurul unei cărți de scandal, 414/1942). Se realizează - la rubrica „O revistă pe zi”, dar și în afara ei - o panoramă a publicațiilor din toate provinciile românești: „Revista Fundațiilor Regale”, „Dacia”, „Dacia rediviva”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
în clădirea fostei Prefecturi a Poliției, îl veți întâlni în mod sigur acolo pe Bucurescu Gianu, șeful Securității Capitalei, destul de Bronet. Are însă părul vopsit, pentru ca vreodată să fie mai greu de recunoscut și să rămână nepedepsit. El coordonează asuprirea, maltratările și persecuțiile împotriva preotului Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mihai Botez, Dorin Tudoran, dr. Cană, Gheorghe Brașoveanu, Iuga Dumitru și Radu Filipescu. Securitatea stipendiază pe Michael Titus și pe alții aflați în emigrație care scriu că în România au loc inundații cu lapte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ing. M.Lăzărescu. La fel pățește reprezentanta Comitetului național pentru apărarea animalelor, sosită În grabă În urma unui apel telefonic. Sunt alertate organele de ordine, lucrători ai Circii 13-Miliție, care descind la fața locului, Îndeamnă la liniștirea spiritelor și se retrag. Maltratarea locatarei și devastarea apartamentului continuă cu o furie sporită. Lucrătorii miliției revin, apelează din nou la liniște, se retrag. Furibunda agresiune continuă. Reprezentanții ordinii revin pentru a treia (și ultima) oară, propovăduind din nou blândețea. Banda părăsește terenul când se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Pavel Ștefan la răspunderea unor cadre de conducere din MI și Securitate cum ar fi: General Pintilie Gheorghe (zis „Pantiușa”), gen. Nicolski Alexandru, gen. Dulgheru Mișu, Drăghici Alexandru (în prezent toți aceștia sunt decedați). Bădică Ilie întrebat dacă regimul de maltratare, care a mers până la asasinarea unor deținuți, a avut la bază un ordin răspunde: „acțiunea a fost organizată” (fila 242). Faptul că și la penitenciarul Aiud se practica un asemenea regim rezultă și din întrebarea pusă de Vasile Patelineț: Cum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fie negative, fie incompatibileă. Auto-defetist (Masochistă Deferențial (de exemplu, se distanțează de cei care îl susțin constant, relaționând cu cei care îi cer să se manifeste servil și sicofantic, permițând, dacă nu chiar încurajând, din partea acestora o atitudine de exploatare, maltratare sau profitare; contracarează încercările altora de a-l ajuta și cere să fie condamnat prin acceptarea blamului nemeritat și a criticismului nejustificată. Schizotipal Secretos (de exemplu, preferă singurătatea și izolarea, cu unele încercări de atașare și asumare a obligațiilor personale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
modificare durabilă a personalității ca o consecință a unor evenimente de viață stresante excepționale și în urma unor boli prelungite cu impact asupra vieții sociale. Experiențe de viață catastrofice, precum lagărele de concentrare, tortura, situații psihologice de supunere la terorism, la maltratare și detenție forțată, se consideră că pot modifica personalitatea. Se ridică de asemenea problema în ce măsură nu ar exista o continuitate între un maltratament prelungit în perioada infanto-juvenilă, mai ales în cea puberal-adolescentină, de încheiere a personogenezei. Problema se plasează între
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ciupercă, Cristian. (1997). Psihologia relațiilor dintre sexe. București: Editura Alternative. Petcu, Marioara. (1999). Delincvența. Repere psihosociale. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Preda, Vasile. (1998). Delincvența juvenilă. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujana. Rășcanu, Ruxandra. (1997). Implicații psihoclinice ale unor disfuncții sociale: conflict, violența, maltratare, suicid, homosexualitate. În M. Zlate (coord.). Psihologia vieții cotidiene. Iași: Editura Polirom. Rotariu, Traian. (1999). Asupra unor aspecte ale migrației interne în România. Sociologie Românească, III. Iași: Editura Polirom. Rotariu, Traian. (2003). Demografia și sociologia populației. Fenomene demografice. Iași: Editura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
trecere în revistă a violenței, în ubicuitatea manifestării ei. Se fac diferențieri conceptuale între violență și agresivitate și se insistă asupra formelor violenței umane care sunt deja de mulți ani în atenția specialiștilor, cum ar fi violența în familie și maltratarea copilului. Un subcapitol aparte oferă un periplu printre diferitele manifestări ale violenței totalitaritarismului din România comunistă. Tot ca o noutate apare și discutarea violenței din perspectiva comunității care conține familia și creează cadrul creșterii și dezvoltării copiilor. Capitolul cuprinde și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sens, în violența domestică se vorbește despre „gardianul absent”care face posibil atacul agresorului asupra victimei (Mannon, 1997) și care este considerat ca parte a situației de violență domestică, alături de agresor și de ținta sa directă. în tiparul situației de maltratare a copilului, vorbim despre „contextul socioeconomic care favorizează apariția situațiilor de abuz și neglijare a copilului”(Lynch, 1995). în cazul războaielor, al evenimentelor violente din istorie, cu o durată mai îndelungată sau mai scurtă, contextul sau fundalul socioeconomic și politic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
hazardului. în ciuda progresului permanent al omenirii, probabil cât timp vom putea vorbi despre ființe umane va trebui să vorbim despre hazard, căci o determinare precisă, completă este imposibilă, într-o viziune arborescentă asupra cauzalității evenimentelor (Bateson, 1980). în vreme ce violența domestică, maltratarea copilului, războaiele sau conflictele între grupuri sociale reprezintă un „imprevizibil previzibil”(Killen, 2003), în care contextul are o pondere ridicată în producerea evenimentului, în cazul catastrofelor naturale sau artificiale, evenimentele sunt în mai mare măsură imprevizibile. Imprevizibilul, manifestările violente neașteptate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
activitățile luate în sens larg, pe care le desfășoară împreună”(Vazsonyi, Flannery, Waldman, 2007, p. 7). Extinderea conceptului, în domeniul științelor sociale, prin cunoscutul antropolog Claude Levy-Strauss, conduce la definirea violenței ca „orice stare nedreaptă sau crudă a lucrurilor ori maltratarea unei alte ființe umane”. Această definiție largă cuprinde atât actele de abuz al copilului, cât și marginalizarea unor grupuri sociale sau a unui individ la locul de muncă. Levy-Strauss susține că „puterea de a realiza progrese culturale” ține mai degrabă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a ne cunoaște pe noi înșine” (Sartre, 1964). în cazul copiilor, al bătrânilor, al bolnavilor, al persoanelor cu handicap, dependența de celălalt este sporită și se înscrie în vulnerabilitatea specială a acestor categorii sociale față de factorii de risc de violență. Maltratarea categoriilor sociale vulnerabile, abuzarea și neglijarea lor de către cei care au responsabilitatea protejării lor au consecințe dramatice asupra vieții, a dezvoltării și funcționării victimelor și a grupurilor din care fac parte. Dar răul acesta nu poate fi izolat. Jung atrage
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fel în condițiile civilizației contemporane. Violența poate conduce la moartea victimei sau la atacuri și atingeri sau reprimări grave (fizice, emoționale, sexuale, asupra bunurilor materiale, marginalizare socială). Comportamentele violente pot fi direcționate spre ceilalți (în război, viol, acte de terorism, maltratare), spre ambient (distrugerea bunurilor), spre natură (distrugerea florei și a faunei) sau spre propria persoană (suicid, automutilare). Victima manifestă, în general, dorința de a evita comportamentul a cărui țintă e. Acest aspect de autoapărare lipsește adesea însă în violența domestică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de familiile unde își găsește rădăcinile”(Pigott, 2005). Violența învățată în familie, în relațiile cu membrii familiei, devine moneda de schimb în relațiile cu ceilalți, la ieșirea din familie. Violența în familie, cu componentele sale de violență domestică, în cuplu, maltratare a copilului și abuz și neglijare a bătrânilor, reprezintă un domeniu de larg interes al ultimilor ani, atât din punctul de vedere al sănătății fizice și mentale, cât și al sociologiei, culturii și politicilor sociale. în cazul copilului, participarea ca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ani, vârsta școlară. Autocontrolul slab determină trecerea la acțiune, în situații provocatoare, sub impulsul momentului și fără a raționa, a planifica și reflecta asupra consecințelor. Este ceea ce în psihiatrie se subînțelege prin conceptul de passage à l'acte. în domeniul maltratării copilului se utilizează mai degrabă terminologia anglofonă: acting out. în general, problemele de comportament de genul dependenței de alcool, droguri, fumatul, experiențele sexuale precoce, atacarea altor persoane, precum și alte devianțe comportamentale sunt considerate în strânsă legătură cu scăderea autocontrolului. Perspectiva
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
posesivitatea, gelozia sunt caracteristici frecvent întâlnite la partenerii din cuplurile bântuite de violență. 1.7.5. Tipuri de violență în familie Când vorbim despre violența în familie sau violența domestică, ne referim atât la violența în cuplu, cât și la maltratarea copiilor sau/și a bătrânilor din familie. Identificarea corectă a tipului de violență domestică este importantă mai ales din perspectiva stabilirii unui plan de intervenție corect, menit să dea șanse maxime membrilor familiei pentru a rămâne împreună într-o atmosferă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
partener violent, dar și cu intervențiile inadecvate sau chiar neglijarea instituțională (Stark, Flitcraft, 1996). Este un sindrom reactiv și include: probleme medicale generale, nașteri premature și avorturi, abuz de substanțe, retragere progresivă din relațiile sociale și izolare, tentativă de suicid, maltratarea copilului și depresie și alte forme de atingere a sănătății mentale. într-un studiu pe 3.676 de victime ale violenței domestice traumatizate, condus de Universitatea din Yale, s-a constatat că femeile bătute aveau în medie o vizită pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Mentalitatea cu privire la violență se reflectă atât în opinia individului, membru al unei comunități, cât și a „specialistului”în probleme sociopsihologice, atâta vreme cât acesta din urmă este lipsit de o formație de specialitate privind manifestările de violență în familie, precum și cele de maltratare a copilului. Lipsit de o pregătire de specialitate în violența domestică, în absența unei deprinderi permanente de abordare prin punere în paranteză a fenomenului și a unei chestionări permanente asupra naturii și a consecințelor fenomenului, profesionistul devine tributarul acelorași mituri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
criminalilor. Violența împotriva animalelor comunitare sau private reprezintă o formă de violență a cărei gravitate este încă insuficient luată în considerare în societatea românească. Dorim să amintim faptul că prevenirea violenței împotriva animalelor a precedat cronologic, pe plan internațional, prevenirea maltratării copilului. Flynn (2000, p. 87), cercetător în domeniul violenței în familie, îndeamnă specialiștii, cercetătorii, polițiștii, consilierii și educatorii în domeniul familiei să dea mai multă atenție comportamentelor abuzive față de animale deoarece susține el: a) abuzul animalelor săvârșit de către copii și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și asupra emoțiilor proprii ce le acompaniază comportamentele. Modalitățile lor de a cunoaște lumea se diversifică. Toate cunoștințele pe care le acumulează sunt efectul și sunt acompaniate de reprezentări ale trăirilor lor emoționale. Pentru a reliefa existența unor situații de maltratare, trebuie să te concentrezi pe modul 1. în engleză, flow. în care copiii își explică propriile comportamente. Când fac acest lucru, ei își examinează motivația, trăirile emoționale. Când reprezentările lor emoționale sunt congruente cu acțiunile, nu poate fi vorba despre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1. în engleză, flow. în care copiii își explică propriile comportamente. Când fac acest lucru, ei își examinează motivația, trăirile emoționale. Când reprezentările lor emoționale sunt congruente cu acțiunile, nu poate fi vorba despre o alterare psihologică a copilului, consecutiv maltratării. Când, însă, aspectele motivaționale sunt incompatibile cu răspunsurile, specialistul trebuie să intre în alertă. Problema care apare este că în cazul copiilor „cuminți”, care fac ceea ce li se cere, nimeni nu se mai întreabă cu privire la motivația lor, la trăirile emoționale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nimeni nu se mai întreabă cu privire la motivația lor, la trăirile emoționale care stau la baza acestor comportamente. în aceste cazuri, suntem în fața unor superkids, după denumirea dată deja de Henry Kempe 1 copiilor care s-au adaptat la situația de maltratare prin comportamente care preîntâmpină așteptările adulților, dar care țin copilul într-o continuă stare de alertă, consumându-i energia de dezvoltare doar pentru a face față stresului provocat de iminența de maltratare. Adulții intră în alertă atunci când copiii „nu sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]