35,766 matches
-
Coșbuc, Blaga, Goga sunt scoși din manualele școlare, ca „prăfuiți”, dați deoparte sunt și cronicarii, acei creatori de frumoasă limbă românească. Mihai Viteazul este considerat un „condotier”, un aventurier pe la curțile europene, acordându-i-se doar câteva rânduri într-un manual de istorie. Iar „Istoria românilor” unii au asudat să devină doar „Istorie”, fără acea identitate națională, iar Limba română să fie numită doar „Limbă de comunicare”. Ce se urmărește? Pierderea memoriei identitare! Pentru că un popor fără memorie identitară este pierdut
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere”), Coșbuc, Goga, Blaga, Radu Gyr, deoarece, mai ales acum, când nu se mai citește aproape nimic, când mari personalități ale culturii românești sunt date de pământ, prin scoaterea lor din manualele școlare, vrem să facem și educație culturală! E datoria noastră, a breslei gazetărești! „Cuvântul liber” este singurul ziar regional din România care are, săptămânal, două pagini culturale (marți și sâmbătă), la care se adaugă numeroasele activități culturale (lansări de cărți
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
de drepturile sale istorice. Maestrul Gheorghe Buzatu, cumintele Om din Iașul memoriei culturii românilor, a plecat în Timpul Înălțării, luând cu el propria-i Cruce. Mulți își spun istorici doar pentru că au căpătat o diplomă în facultate și reproduc, repetitiv, datele manualelor sau, în cel mai fericit caz, spusele vreunui cercetător autentic.Pentru Maestru Meu, istoria a fost ca o mină potrivnică în care a săpat toată viața și din care a scos nămolurile uitărilor fabricate, adevărurile răscoapte sau trunchiate, impunerile de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
intuițiile critice, fără greș, ale lui Paul Zarifopol, lecturile sale profunde, frecventarea modelelor autentice și extraordinara capacitate de a stabili conexiuni cu operele altor scriitori. Referitor la celălalt eseu, despre același scriitor, amintit în această epistolă, precizez că se intitulează Manualul luI Stendhal și a apărut în Adevărul literar și artistic, 13, nr. 639, 5 martie 1933, p. 1. Glosele lui Paul Zarifopol pe marginea biografiei și a operei lui Stendhal stârnesc interes și invită, permanent, la lectură, și uneori, la
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
a fostului secretar al C.C. al P.C.R. în care acesta ar fi arătat dacă a soluționat sau nu în vreun fel cererea lui Ion Voiculescu. Pe memoriu nu sînt subliniate doleanțele lui Ion Voiculescu, ci o frază, reprodusă dintr-un manual de G. Ivașcu, care îl situează pe V. Voiculescu printre "tradiționaliști", alături de Nichifor Crainic și Radu Gyr. îmi îngădui să-i informez eu pe cititori care este astăzi situația: primele două puncte din memoriu (retrocedarea camerei și a imobilului) au
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
ghilimele. Ajuns acasă, m-am apucat să relatez întâmplarea, pătruns încă de atmosfera și ambianța locului unde se desfășurase. La treisprezece ani poetul meu preferat era Coșbuc. Doi ani mai târziu mă pasiona Eminescu. Aceștia erau clasicii, atotputernicii stăpânitori ai manualelor de școală. Ajuns la studii în București, l-am descoperit pe Minulescu, înainte de a fi auzit de Arghezi, Ion Barbu, Blaga, Bacovia... Reprezenta pentru mine un summum al poeziei muzicale și o bună bucată de vreme versurile sale - melodios ușor
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
Ștefan Cazimir Fiul patriei Băieții care îi furnizau lui Cazimir temele improvizațiilor shakespeariene făceau, cu mama lui, lecții de limba franceză. Fiul asista deseori la ele și ajunsese să cunoască, mai bine decît cei mari, fragmentele din manual ale Cidrului: "Enfin vous l'emportez, et la faveur du Roi Vous élčve ŕ un rang qui n'était dű qu'ŕ moi".. "O rage! ô désespoir! ô vieillesse ennemie! N'ai-je donc tant vécu que pour cette infamie?" "Je
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
israelite, o clădire frumoasă și trainică zidită în timpul lui Spiru Haret, este transformat în spital militar. Clasele sînt împrăștiate în tot orașul și adăpostite pe unde se putea, cu precădere în lăcașuri ale cultului mozaic. Dar elevii învățau după aceleași manuale ca și cei de la școlile de stat. Puteau așadar să-i numească "strămoșii noștri" pe daci și pe romani, fără a risca vexațiile suferite de Josef Hechter, sau să exalte în compunerile lor "războiul sfînt pentru cruce și dreptate", cum
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
măsura degradării le este seniorială, dezgustul - măreț”. Sunt propoziții de o deosebită pregnanță”. Vladimir Streinu a fost receptiv nu numai la poezia lui Arghezi, dar și la proza lui. A scris despre Cimitirul Buna Vestire, Ce-ai cu mine, vântule?, Manual de morală practică, notând că de fiecare dată autorul rămâne în esență poet, unda lirică prelungindu-se în fantastic, și că dimensiunea cosmică a poeziei argheziene se află în aceste poeme în proză (Ce-ai cu mine, vântule?). Nu este
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
să se țină departe de ingerințele ideologice, prin cultivarea unui elitism nu de puține ori criticat dur de la centru. Prin traduceri erau oferite alte repere valorice unui cititor ușor de derutat de bonzii literari ai zilei, efemeri lozincarzi popularizați de manuale și propaganda vremii, tulburi, frunzoși, “tomiști” fără Sfântul Toma. Astfel, “poezia de notație”, cu punct de plecare posibil în lirica unor ermetici italieni, ca Ungaretti, Montale, Quasimodo, sau insolitul Saba, alături de traducerile acoperind mari arii culturale, inclusiv din literele europene
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
le plătise, după sfatul și modelul tatălui său. Asta nu fusese posibil pentru că directorul școlii ar fi fost un fel de Jupuitul bucureștean, ci, probabil, pentru că acela găsise o soluțe pentru un tânăr fără resurse. N-avusese bani nici pentru manuale și nici pentru o pereche de ochelari. Cei din preajmă, chiar și Nilă, observaseră de mult că ochii tânărului studios simțeau nevoia unor lentile. Patru ani de Școală Normală, adăugaț la cei șapte ani de școală rurală, erau prea mult
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
memoria selectivă a scriitorului o rețne. Profesorul de română Iordache criticul literar Vladimir Streinu îi pune nota trei pe o teză în care virgulele erau așezate alandala, ele fiind o "gesticulație a gândirii", după credința rebelului elev. În internat, fără manuale și fără notițe, normalistul preferă să scrie romane de senzațe pentru a-și umple timpul destinat învățării. Aceasta este, altfel spus, prima notație despre începuturile literare ale lui Marin Preda. Autorul excelentei Viața ca o pradă nu resimte totuși nici o
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
denumirea în ultimul deceniu, răspunde în continuare de soarta instrucției școlare din România)... În Occident vor fi fiind, probabil, instituții de graniță, (non)guvernamentale, cu rol de consiliere, în sarcina cărora va fi stînd armonizarea unor cereri-oferte pe piața cărții (manuale, dicționare, cărți auxiliare, reviste și alte materiale didactice). La noi e clar că așa ceva nu există, din moment ce toamna, cînd ar trebui să intrăm în clase cu forțe proaspete și frunți senine, ne trezim "confruntați" cu lipsuri felurite, culminînd cu aceea
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
alte materiale didactice). La noi e clar că așa ceva nu există, din moment ce toamna, cînd ar trebui să intrăm în clase cu forțe proaspete și frunți senine, ne trezim "confruntați" cu lipsuri felurite, culminînd cu aceea (deja cronică) a variantelor de manuale pentru care am optat din vreme, dar pentru care "nu s-au alocat la timp sumele cuvenite". Scriu acest articol în "România literară" fiindcă nădăjduiesc să-l citească vreun director de editură sau altcineva în măsură să prevină măcar anul
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
Cît despre vreo "cabală", ori alte subiectivisme păguboase dinaintea cărora "se sparie gîndul" vorba cronicarului , nu pot adăuga nici un cuvînt: să fim, totuși, raționali Oricare ar fi motivele acestei penurii, îmi permit să rog îndeosebi pe directorii editurilor care tipăresc manuale să mediteze și la necesitatea asigurării resurselor livrești ale Școlii; cu atît mai mult cu cît este vorba, în cazul lui Ștefan Bănulescu, după opinia mea, de una dintre cele mai incitante creații romanești universale din secolul al XX-lea
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
structură și suprastructură. Apariția capitalului apusean, alianța dintre burghezie și moșierime, rolul monarhiei străine, rămășițele feudale sunt tot atâtea realități a căror identificare probează o familiarizare cu exigențele lecturii partinice al unui trecut care devine transparent în ochii inițiaților. Din manualul de istorie, evenimentul trece în cronica clasicului și imaginea mișcării țărănești de la 1888, punctată de arestarea muncitorilor instigatori și schingiuirea "foștilor soldați care luptaseră în războiul ruso-româno-turc pentru independența patriei lor", sub supravegherea unuia dintre nenumărații Lahovary, "exponent al moșierimiii
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
Prezentîndu-se în impostură de dar divin, însă rănile somnului rămîn deschise, iar din tavan atîrnă zdrențe de întuneric mîngîind amenințător creștetul lucrurilor. Bătrînul Plinius La ieșirea din somn lumina zilei surprinsă e o pisică lingînd lapte de latină în pagina manualului uitat de fiu pe masă deschis la textul cu moartea bătrînului Plinius - tînărul relatează cu severă tristețe mînia Vezuviului și sfîrșitul tatălui înecat cu înghițituri de cer negru: «habitus corporis quiescenti quam defuncto similior» iar peste «defuncto» mîna fiului a
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
ca să putem crea liber..." În strânsă legătură cu această "obsesie" este și interesul pronunțat pentru condiția elitelor intelectuale autohtone. Aici se simte întreaga originalitate a autorului, specificul gândirii sale. Nu surprinde faptul că recomandă folosirea unor tehnici sau chiar a manualelor de lectura, refuzul narcoticelor moderne prin care se arde timpul, ci prescripția unor comportamente prin care, într-un mod echilibrat, se evită europocentrismul, adică provincialismul de care vorbea Ananda Komaraswamy: meditația, contemplația, conservarea energiilor mentale, apropierea de marile ritmuri ale
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
apărută anul trecut la editura Aula din Brașov. Structura cărții e cea tipică pentru o lucrare adresată elevilor. Un capitol scurt în deschidere, o introducere mai ales teoretică în problema postmodernismului. Apoi obișnuita selecție de texte ale autorilor intrați în manualele școlare, poezii pe care Mircea A. Diaconu le comentează în detaliu. Urmează un al doilea capitol de texte și comentarii, de data aceasta autori care nu au intrat în manuale, considerați însă reprezentativi. Sase sînt numele asupra cărora se oprește
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
postmodernismului. Apoi obișnuita selecție de texte ale autorilor intrați în manualele școlare, poezii pe care Mircea A. Diaconu le comentează în detaliu. Urmează un al doilea capitol de texte și comentarii, de data aceasta autori care nu au intrat în manuale, considerați însă reprezentativi. Sase sînt numele asupra cărora se oprește Mircea A. Diaconu. Le voi reproduce pe toate, pentru că în orice discuție asupra poeziei postmoderne românești, selecția, mai ales cînd e una minimă, devine o problemă importantă, dată fiind imaginea
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
fiind imaginea de grup compact, de generație, a celor care au scris poezie postmodernă la noi: Magda Cîrneci, Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Mariana Marin, Ion Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu. Sase sînt de altfel și autorii "clasicizați" prin intrarea în manuale: Mircea Cărtărescu, Alexandru Mușina, Florin Iaru, Romulus Bucur, Ioan Stratan și Cristian Popescu. E iarăși importantă, mai ales sub aspect teoretic, o listă de nume ale literaturii contemporane intrate în manuale, din moment ce acesta pare a fi primul pas al canonizării
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
sînt de altfel și autorii "clasicizați" prin intrarea în manuale: Mircea Cărtărescu, Alexandru Mușina, Florin Iaru, Romulus Bucur, Ioan Stratan și Cristian Popescu. E iarăși importantă, mai ales sub aspect teoretic, o listă de nume ale literaturii contemporane intrate în manuale, din moment ce acesta pare a fi primul pas al canonizării lor și al genului de literatură scris de ei. În fine, un ultim capitol al cărții, intitulat Decalog postmodernist, alătură fragmente, de asemenea comentate, de texte teoretice și critice referitoare la
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
strămoș recunoscut era Traian. Integrarea lui Decebal și a dacilor lui în panteonul „părinților istorici" s-a făcut încet și cu destulă greutate. Și care continuă, dacă e să privim exemplele date de Cioroianu. Într-o oarecare măsură, continuă Cioroianu, manualele (unice, dar nu neapărat numai ele) au avut rolul lor în acest mod cu totul special de a percepe istoria; e vorba despre discursul istoric (dac-ar fi să vorbim, aș spune eu, chiar și numai despre „pluralul etnic", acel
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
epocă, parfumul discret și fantastic al unui oraș dezvăluit și ascuns de uși. De uși celebre și de uși umile. Personaj al propriei vieți pare, la o editură puțin cunoscută, o carte despre un scriitor astăzi aproape deloc citit, deși manualele școlare și istoriile literare nu-i ocolesc niciodată numele. O biografie a lui Duiliu Zamfirescu. Adică o carte ce ține de un gen literar și el astăzi aproape uitat, dacă ne gîndim la numărul scrierilor de acest fel apărute în
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
din ceața minții galinacee cu o afirmație care ne-a restabilit pulsul și verticalitatea bipedică zicând: - Compatrioți, noi nu suntem papagali! Și noi care crezusem contrariul. Eh, asta e! Dacă nu suntem atenți la nuanțe și nici nu învățăm din manualele alternative - așa ne trebuie! De fapt, era vorba de o simplă repunere în drepturile constituționale de ființe umanoide. În concluzie: nu mi-ar conveni deloc să fiu Guvern! Să tac? Bine, am priceput... Am băut o bere și am luat
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]