694 matches
-
mult posibil. Pentru a vinde cît raai mult în străinătate, limitînd la maximum importurile, trebuie să se producă în țară tot ceea ce se poate fabrica. Pentru că principalele importuri franceze constau din produse de lux și produse coloniale, Colbert încurajează crearea manufacturilor pentru produse de calitate și expansiunea colonială. Dezvoltarea manufacturilor este încurajată prin diverse măsuri: monopoluri de fabricație, scutiri fiscale, subvenții, împru muturi, comenzi făcute de Curte, chiar produse fabricate de stat (manufactura de tapiserii Gobelins). în plus, guvernul încurajează recrutarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
străinătate, limitînd la maximum importurile, trebuie să se producă în țară tot ceea ce se poate fabrica. Pentru că principalele importuri franceze constau din produse de lux și produse coloniale, Colbert încurajează crearea manufacturilor pentru produse de calitate și expansiunea colonială. Dezvoltarea manufacturilor este încurajată prin diverse măsuri: monopoluri de fabricație, scutiri fiscale, subvenții, împru muturi, comenzi făcute de Curte, chiar produse fabricate de stat (manufactura de tapiserii Gobelins). în plus, guvernul încurajează recrutarea cu mari cheltuieli a celor mai buni muncitori din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de lux și produse coloniale, Colbert încurajează crearea manufacturilor pentru produse de calitate și expansiunea colonială. Dezvoltarea manufacturilor este încurajată prin diverse măsuri: monopoluri de fabricație, scutiri fiscale, subvenții, împru muturi, comenzi făcute de Curte, chiar produse fabricate de stat (manufactura de tapiserii Gobelins). în plus, guvernul încurajează recrutarea cu mari cheltuieli a celor mai buni muncitori din Europa pentru producțiile de lux (sticlari din Veneția, țesători din Țările de Jos sau turnători de cupru din Liege). Reorganizat în 1665, Consiliul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Veneția, țesători din Țările de Jos sau turnători de cupru din Liege). Reorganizat în 1665, Consiliul de comerț impune regulamente de fabricație extrem de precise, fixează amănunte tehnice, pedepsește cu severitate defectele și reorganizează corporațiile încercînd să le facă obligatorii. Inspectorii manufacturilor veghează la respectarea acestor măsuri și pedepsesc fraudele. Cît despre muncitori, ei sînt supuși unei discipline severe, iar absenteismul și lenea sînt pedepsite. În sfîrșit, cîrmuirea regală protejează manufacturile de concurența străină, mai ales de cele olandeze și engleze (tarifele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
severitate defectele și reorganizează corporațiile încercînd să le facă obligatorii. Inspectorii manufacturilor veghează la respectarea acestor măsuri și pedepsesc fraudele. Cît despre muncitori, ei sînt supuși unei discipline severe, iar absenteismul și lenea sînt pedepsite. În sfîrșit, cîrmuirea regală protejează manufacturile de concurența străină, mai ales de cele olandeze și engleze (tarifele din 1664 și din 1667). Nu este vorba numai de a fabrica, ci și de a vinde. Colbert nu poate să suprime în întreaga Franță ansamblul de obstacole existente
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
devenită placa turnantă a produselor tropicale (zahăr, cafea, bumbac, tutun, indigo, ceai, mătăsuri, țesături din bumbac sau porțelanuri). Negustorii englezi revînd apoi acest produse în toată Europa, realizînd beneficii substanțiale. În schimb, țările europene exportă în restul lumii produse de manufactură pe care le furnizează din abundență, mai ales Marea Britanie, a cărei producție industrială cunoaște o dezvoltare remarcabilă. Comerțul cel mai fructuos, în special pentru Franța și Anglia, este comerțul triunghiular între Europa, Africa și insulele Americii. Plecate din Nantes, Bordeaux
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Marea Britanie, a cărei producție industrială cunoaște o dezvoltare remarcabilă. Comerțul cel mai fructuos, în special pentru Franța și Anglia, este comerțul triunghiular între Europa, Africa și insulele Americii. Plecate din Nantes, Bordeaux sau Bristol, navele europene încărcate cu produse de manufactură, cu arme și cu obiecte din sticlă, ajung pe coastele Africii unde își schimbă încărcătura pe sclavi negri capturați și vînduți de șefii triburilor de pe coastă. Navele îi transportă pe aceștia în America unde plantatorii de pe insule îi cumpără pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sprijină pe numeroasele forje pe bază de cărbune din lemn. Formele moderne ale industriei nu se instalează decît foarte încet, după 1780, în urma Angliei. Mașinile, și cîteodată chiar antreprenorii, vin din țara vecină. Englezul John Holker introduce la Rouen, în manufactura sa de catifea din bumbac, metodele și mașinile engleze pentru tors și țesut. Un alt britanic, Wilkinson, instalează la Indret, o fabrică de tunuri și participă la societatea pe acțiuni creată pentru construirea, la Creusot, a unei uzine metalurgice cu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
comerțului cu sclavi. Proprietari de mari locuințe particulare la Nantes sau la Bordeaux, ei duc o viață aristocratică și au milioane de livre. Din acest grup de negustori se desprinde curînd burghezia industrială, în faza de constituire, care deține marile manufacturi echipate recent cu mașini aduse din Anglia: familiile Wendel din Lorrena, Dietrich din Alsacia sau Périer, fabricanți de pînzeturi la Vizille. În sfîrșit, trebuie inclus în această înaltă burghezie grupul financiarilor, limitat numeric, dar puternic și extraordinar de bogat. Mari
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
prea mici pentru a le permite să supraviețuiască. Situația claselor populare urbane nu este dealtfel mai strălucită. Miciii prăvăliași sînt într-un stadiu net inferior, artizani din diferite meserii, meșteri și calfe realizează activități condamnate de evoluția economică. Munictorii din manufacturi aparțin în schimb unui grup a cărui activitate se dezvoltă. Dar ei sînt supuși unei discipline stricte și, începînd din 1781, ei tre-buie să dețină un livret pe care sînt însemnate datele angajării și ale plecării și aprecierile patronilor. În
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Europă de vest este mai ales caracterizată de dezvoltarea burgheziei. Beneficiară a avîntului comercial, a creșterilor de prețuri sau a descoperirii minelor de aur din Brazilia, aceasta este mare deținătoare de capitaluri, pe care le investește în noi întreprinderi și manufacturi. Între beneficiarii dezvoltării economice și restul oamenilor se cască o prăpastie. Principalele victime sînt agricultorii, meseriașii din atelierele urbane și muncitorii din manufacturi. Salariul lor ține cu greu piept creșterii costului vieții. Condițiile mizerabile de viață și creșterea demografică galopantă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aur din Brazilia, aceasta este mare deținătoare de capitaluri, pe care le investește în noi întreprinderi și manufacturi. Între beneficiarii dezvoltării economice și restul oamenilor se cască o prăpastie. Principalele victime sînt agricultorii, meseriașii din atelierele urbane și muncitorii din manufacturi. Salariul lor ține cu greu piept creșterii costului vieții. Condițiile mizerabile de viață și creșterea demografică galopantă își găsesc un derivativ în emigrație. Dar dacă Anglia, Irlanda sau Elveția își trimit surplusul de populație spre America, Franța, care tocmai a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a Europei napoleoniene sînt capitale. Acestea duc la reorganizarea pieței europene în jurul Franței. Porturile sînt afectate primele de blocada impusă de englezi țărmurilor imperiului. Reluarea războaielor și blocada desființează o mare parte a comerțului maritim. Marile porturi ale continentului și manufacturile lor sînt ruinate, fie că este vorba de Rouen, Nantes sau Bordeaux, de Genova, Livorno sau Triest, de porturile hanseatice, olandeze sau de cele din Marea Baltică. Dezastrul economic se întinde din nord spre sud, de la Marea Nordului și Marea Baltică la Mediterana
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
economică favorabilă pînă acum se schimbă. Consecințele sînt cu atît mai grave cu cît întărirea blocadei conți nentale își face simțite efectele. Restricțiile comerciale duc la stagnarea afacerilor, creditul devine mult mai greu de obținut, iar prăbușirea comerțului maritim lipsește manufacturile de materii prime. Mulți muncitori sînt șomeri, în timp ce numeroși comercianți sînt amenințați de faliment. Burghezia, care a profitat din plin de perioada imperială, începe să murmure împotriva regimului care nu compensează abolirea libertăților politice printr-o dezvoltare economică, în plus
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1766-1817); Consideră?îi asupra principalelor evenimente ale Revolu?iei franceze (1818) TOCQUEVILLE Alexis de (1805-1859): Despre democra?ia din America (1835-1840): Vechiul Regim ?i Revolu?ia (1856) VILLERM� Louis (1782-1863): Tabloul st?rîi fizice ?i morale a lucr?torilor din manufacturile de bumbac, l�n? ?i m?tase (1840). ÎI. Sociologie sau ?tiin??(e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) La sf�r?ițul anului 1850, Comte apoi Tocqueville se sting (Proudhon �i va urma cur�nd
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
trece apa acestuia înaintând până în dreptul Cărpinenilor din Basarabia. Toate satele din stânga Prutului, dintre gura pârâului Sârma și Nemțeni (Lăpușnaă, își au viața strâns legată de Huși, care este orașul cel mai apropiat, de unde se pot aproviziona cu produse fabricate - manufactură, unelte, petrol, sare, chibrituri, etc., Cahulul ori Chișinăul, de care țin administrativ, fiind prea departe. (De aceea chiar, în 1920 și 1939, cu ocazia reformelor administrative locale, o seamă de sate de pe Prut, precum : Leușeni, Călmățui, Cioara, Dancu, Pogănești, Mingir
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
depărtări și a drumului greu din vremile ploioase, către periferia acestei zone, ca și dincolo de ea au apărut o serie de târguri săteștiDrânceni, Leova, Răducăneni, Codăești, Fălciu, Crasna, Hoceni - al căror rost economic este de a redistribui satelor din jurul lor manufactura, sarea, uneltele agricole și petrolul adus de către negustorii de aici, din orașele Huși, Bârlad, Iași sau chiar Vaslui. Satele de la marginea de apus a acestei zone își împart de altfel viața economică între orașele Vaslui și Huși, oamenii din ele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din Sud-Vest - legate de Huși, capitala județului Fălciu, îi face pe locuitorii din ele să vină și aici la târg, odată cu treburile de pe la Prefectură, Tribunal ori Judecătorii, aducând de vânzare unele produse, în locul cărora duc acasă unelte agricole mici sau manufactură. În săptămâna și ziua iarmarocului anual de la 14 septembrie (ziua Cruciiă, când pe platoul Dricului de la marginea de SE a orașului se face un mare târg de vite, de produse animale și de vehicule (căruțe și careă, se pot întâlni
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Vinerea , Transilvania, de lângă Orăștie, trimis de domnul Alexandru Herlea de Bordaux în Franța la o mare expoziție a dobândit „crucea de aur și diploma de onoare”... -- „Institutul pedagogic din Cernăuți participând la Congresul al treilea pedagogic cu o colecție de manufactură la Linz - unde au participat toate institutele pedagogice din monarhia austroungară, dar și o mare parte a celor din Germania - a obținut diploma 144 de recunoștință, colecția lor fiind socotită cea mai completă, conducător al Institutului din Cernăuți fiind zelosul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
berarii, pantofarii, lumânărarii, morarii, caretașii, butnarii, cojocarii, ș.a. Iașii, cu “uliți” prăfuite, oferă ambianța necesară desfășurării unor asemenea activități economice, aproape exclusiv axate pe servicii, în detrimentul producției. Cu toate acestea, se prefigurau și excepții. Nicolae Iorga amintește despre o veche manufactură de textile, care a funcționat lângă Iași, la Chiperești, încă din 1766, sub oblăduirea statului. Fabrica sau cherhanaua, folosind termenul turcesc obișnuit atunci, a viețuit doi ani. Domnitorul ar fi izbutit să impună postavul său ieftin luxoasei boierimi moldovene. „Împăratul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ei acopereau cererea din zona Iașilor. Peste numai un an, amatorii de băuturi fine puteau gusta primul coniac produs de firma Iacob Wechsler-Erben (devenită ulterior „A. F. Monferrato et compania”). Spre sfârșitul veacului dobândesc renume „Fabrica de bazalt - Ciurea” și manufactura lui Franz Rameder de „săpături în piatră, șlefuiri, cizelări”. Industria alimentară - grație resurselor locale - a cunoscut o dezvoltare aproape fără precedent în acest interval de timp. Au apărut și fabrici de conserve a căror producție era destinată exclusiv exportului. Pe lângă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cinci ateliere de lumânări, unul de pălării, 10 ateliere de prelucrare a pieilor, unul de găitanuri, opt de fabricare a săpunului, cinci fierării și 700 (războaie, probabil) de mătase și lână. În perioada Regulamentului organic, la Huși a sporit numărul manufacturilor, mai ales în industria alimentară. Un loc însemnat în această ramură industrială l-au avut zalhanalele. Din cele trei mari zalhanale existente în Moldova, două erau la Huși. Printr-o adresă, din 16 august 1835 (Iași), Departamentul Treburilor Dinlăuntru comunica
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
adresa către Isprăvnicie a aceluiași departament, din 29 august 1835, se arată că dreptul Episcopiei de proprietară asupra târgului Huși nu putea împiedica dezvoltarea comerțului. Cu certitudine, zalhanaua de la Huși, înființată de boierii Glodeanu și Stere, era cea mai mare manufactură din Moldova, în care lucrau peste 50 de muncitori permanenți și alți câțiva tocmiți vremelnic, în anii 1848-1864. Probabil că zalhanaua a luat ființă ca o întreprindere mică, cu doar câțiva lucrători, care ulterior, după 1850, s-a dezvoltat. Materia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1858, la zalhanaua din Huși s-au tăiat 397 de vite. Concomitent, se înregistrează creșterea numărului de cârciumi: în 1851, se constata că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au deschis cârciumi pe la feliuri de locuri”. În 1863, manufactura avea 20 de cuptoare și producea mărfuri în valoare de 510.000 lei. În Moldova, în același an (1863), erau 78 zalhanale, în care lucrau 1.084 muncitori. În 1864 au fost sacrificate în zalhanale 47.313 de vite mari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
păstrămuri. În domeniul industriei și al meșteșugurilor, în județul Fălciu se produceau mașini pentru treierat și pentru bătut porumb, țesături de lână, de cânepă, de bumbac, de in și de borangic sau mătase. Alte bunuri realizate în ateliere meșteșugărești și manufacturi erau: făină, lumânări de ceară și de seu, săpun, piei tăbăcite, oale de pământ pentru sobe și apeducte, chiupuri pentru bucătărie și flori, olane pentru acoperit case, cărămidă, rogojini etc. Meseriașii construiau case din cărămidă și din lemn, confecționau îmbrăcăminte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]