665 matches
-
59) Dacă ne uităm la "tezaurul lexematic" al ultimului cuvînt din T12, utilizînd dictionarul Le Robert, de exemplu, constatăm că primul sens care apare nu este cel al părții arhitecturale a unei gări15: I. Soție sau fiică de marchiz. Doamna Marchiză. Marchiza de Sévigné, de Pompadour. (1868). Ir., înv. Femeie afectată care-și dă aere de mare doamnă. Frumoasele marchize. II. 1. (1960, Furetière). Varietate de pară fondantă. 2. (1718). Pînză întinsă la intrarea cortului unui ofițer. (1839) anal. Streașină în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Dacă ne uităm la "tezaurul lexematic" al ultimului cuvînt din T12, utilizînd dictionarul Le Robert, de exemplu, constatăm că primul sens care apare nu este cel al părții arhitecturale a unei gări15: I. Soție sau fiică de marchiz. Doamna Marchiză. Marchiza de Sévigné, de Pompadour. (1868). Ir., înv. Femeie afectată care-și dă aere de mare doamnă. Frumoasele marchize. II. 1. (1960, Furetière). Varietate de pară fondantă. 2. (1718). Pînză întinsă la intrarea cortului unui ofițer. (1839) anal. Streașină în general
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
că primul sens care apare nu este cel al părții arhitecturale a unei gări15: I. Soție sau fiică de marchiz. Doamna Marchiză. Marchiza de Sévigné, de Pompadour. (1868). Ir., înv. Femeie afectată care-și dă aere de mare doamnă. Frumoasele marchize. II. 1. (1960, Furetière). Varietate de pară fondantă. 2. (1718). Pînză întinsă la intrarea cortului unui ofițer. (1839) anal. Streașină în general de sticlă construită în fața unei intrări, a unui peron care servește ca adăpost de ploaie ( Verandă). Prin ext.
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
II. 1. (1960, Furetière). Varietate de pară fondantă. 2. (1718). Pînză întinsă la intrarea cortului unui ofițer. (1839) anal. Streașină în general de sticlă construită în fața unei intrări, a unui peron care servește ca adăpost de ploaie ( Verandă). Prin ext. Marchizele unei gări, sticlărie care acoperă peroanele, căile... Fénéon mizează pe posibilitatea de a reactiva primul sens, incitîndu-ne astfel să ne imaginăm întîlnirea cam brutală dintre un muncitor și o marchiză. O parte din umorul anarhist din "scurtisimele" lui Fénéon se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
peron care servește ca adăpost de ploaie ( Verandă). Prin ext. Marchizele unei gări, sticlărie care acoperă peroanele, căile... Fénéon mizează pe posibilitatea de a reactiva primul sens, incitîndu-ne astfel să ne imaginăm întîlnirea cam brutală dintre un muncitor și o marchiză. O parte din umorul anarhist din "scurtisimele" lui Fénéon se datorează acesui gen de exploatare a posibilităților polisemiei semnelor lingvistice. Această activare nu tocmai uzuală a polisemiei explică o mare parte din originalitatea acestor forme scurte. Astfel în T9: T9
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
oralul. 9 12 Dicționarul Explicativ (DEX): Acoperiș (de sticlă) prins într-o armătură de fier și așezat deasupra intrării principale a unei clădiri în scopul protejării de intemperii" (n.tr.). 10 13 11 14 12 15 "Tezaurul lexematic" al cuvîntului marchiză din DEX nu conține explicit sensul analogic consemnat de Robert la II. 2, în schimb regăsim un al treilea sens: Cabină pentru mecanic la locomotivele cu aburi (n.tr.). 13 16 14 Cuvîntul parangon nu există în limba română; traducerea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
n-am pierdut nimic, în schimb, dacă există, am câștigat totul ? Hotărât, Laplace a fost un îngâmfat. Teoria lui cosmologică e falsă, iar răspunsul dat lui Napoleon, de neluat în seamă. Nu și răspunsul împăratului la întrebarea sarcastică a unei marchize sau ducese referitoare la strămoși: Doamnă, în familia mea eu sunt strămoșul. Mutatis mutandis, victoria asupra bolii este supremul titlu nobiliar. Ucigătoarele flori de mină din corp A venit ziua controlului medical. Într-o marți, în acel aprilie prietenos, cum
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
nu a ezitat să-l numească "Pariziana". Preocupat de clasificarea "speciilor sociale", Balzac a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie humaine seria duceselor și marchizelor Diane de Maufrigneuse, Antoinette de Langeais, Léontine de Sérizy, marchiza d'Espard, contesa de Restaud, prințesa de Blamont-Cahuvry, baronesa de Nucingen, vicontesa de Beauséant ș.a. Femeia plictisita de viață casnica și care caută refugiu într-o altă dragoste, formează un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
speciilor sociale", Balzac a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie humaine seria duceselor și marchizelor Diane de Maufrigneuse, Antoinette de Langeais, Léontine de Sérizy, marchiza d'Espard, contesa de Restaud, prințesa de Blamont-Cahuvry, baronesa de Nucingen, vicontesa de Beauséant ș.a. Femeia plictisita de viață casnica și care caută refugiu într-o altă dragoste, formează un registru important în La Comédie humaine. Eugène de Rastignac, care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
actele lor sunt fără rost. În această lume a stabilității mediocre evenimentele sunt rare. Din cauza fragmentarii realului și caracterului contradictoriu al personajelor, acestea din urmă devin incerte. Parizienele mondene-figurante din L'Éducation sentimentale nu sunt lipsite de deficiențe. Astfel apare marchiza d'Amaëgue: C'était une femme pale, à nez retroussé, avec des mitaines jusqu'aux coudes et de grandes boucles noires qui pendaient le long de șes joues, comme deux oreilles de chien" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.104-105]. Este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
homme" (Curieuse!), buna amantă, dar departe de activitatea spirituală. Femeia este un compus binar (corp și sentiment) și nu ternar, cum este bărbatul, deoarece nu posedă spirit. Femeia și orașul sunt legate prin blestem. La Péladan, sexul este regele capitalei: marchiza din rafinatul cartier Saint-Germain își plătește bărbații în trăsura închisă; un principe cumpăra o fată virgina; casele de toleranță și berăriile sunt deschise pentru bărbați și femei, casele pentru întâlniri sunt dispuse aproape de marile magazine, unde burghezele câștiga foarte repede
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o rară ironie și cruzime. Transpus pe scena lui Wilson, acesta devine un joc cu păpuși vii, nu doar prin prisma introducerii în estetica manipulării pe care ne-o oferă cele două personaje între care se derulează dialogul - Valmont și marchiza de Merteuil -, ci și ca viziune scenică: regizorul american impune acea proxemică de o precizie milimetrică, devenită de multă vreme caracteristica fundamentală a montărilor sale, constrângere care, paradoxal, nu îngrădește libertatea de joc a actorilor, ci, dimpotrivă, deschide noi orizonturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
amenințător al unui animal de pradă. Cei doi sunt urmați de un tânăr cuplu care emană erotism la fiecare pas și traversează scena într-o coregrafie decalată - cei care cunosc textul și-ar putea imagina că e vorba de nepoata marchizei și de rivalul lui Valmont, însă cei doi nu sunt decât proiecții ale protagoniștilor și ale rolurilor pe care aceștia și le vor asuma pe rând. În sfârșit, a cincea apariție este aceea a unui bătrân senil lecturând o carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
se ascunde în spatele cortinei: un spațiu de joc larg, aflat sub semnul unei geometrii riguroase, traversat pe diagonală de o perdea semitransparentă. Aceasta din urmă va servi drept instrument în realizarea efectului de oglindă vizat de regizor - de o parte marchiza de Merteuil și Valmont, de cealaltă, ca reflexie mută a acestora, cuplul cel tânăr - până când cele două perimetre astfel delimitate vor începe să se confunde, la fel și rolurile, iar lumina va rămâne singurul element ordonator în acest teribil joc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
carnavalescul. Foarte puțini stăpâni de blog își dau numele real, majoritatea preferă poreclele, pseudonimele, măștile. Este o lume a identităților protejate, pe de o parte, ori renegociate, pe de altă parte: identitatea nu mai este una singură, subiectul devine multiplu. Marchiza polemizează cu valetul, contele cu majordomul, poetul cu inginerul, studentul cu rectorul, și tot așa. Carnavalul presupune, să ne reamintim, un timp al exploziei și al desfătării, dar și unul al exorcizării, în care ierarhiile sociale, politice, religioase, culturale nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
VSO; subst. - adj. latină (inițial fără scriere) 244. marathi O India (Maharashtra, Daman și Diu, Dadra și Nagar Haveli) / N Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV modi (sec. XIII - XX), devanagari (din 1950) 245. marchiziană OR Polinezia Franceză (Ins. Marchize, Tahiti) familia austroneziana, ramura malayo-polineziene oceanice, grupul polinezian, subgrupul tahitian; morica; fără scriere, sistem de frînghii cu noduri (în trecut); latină 246. mari (ceremîșă) O Republică Mari El (Federația Rusă) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul fino-parmian, subgrupul fino-volgaic; aglutinanta; armonie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
adorat în Elisabetta din Maria Stuarda. richard bonynge, dirijor Toată aprecierea mea pentru metamorfozele pe care le-ai întruchipat în lunga și importanta ta carieră. M-am amuzat teribil și de cea mai recentă: portretul încântător și foarte comic al Marchizei de Berkenfield din Fiica Regimentului. Brava! joan sutherland, soprană O admir mult pe Viorica. Atunci când m-am decis să fiu mezzo, i-am cerut sfatul. Un vis al meu dintotdeauna era s-o întâlnesc. În tinerețe, eu eram la Lyon
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
picioarele), unele atitudini expresive implică întregul corp. Personajele lui Samuel Beckett, din En attendant Godot, se ghemuiesc, se moleșesc, iau poziții care indică haosul lor moral, abandonul. Domnul Jourdain al lui Molière devine ridicol vrând să-i facă „frumoasei sale marchize” o reverență pentru care trupul său greoi, masiv, are nevoie de aproape întreg spațiul scenei. Expresia feței („les jeux de physionomie”) este un alt mijloc nonverbal de a genera subtile conotații în teatru. Gura și ochii, mai ales, își au
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
pentru ideile celor care urmau s-o nimicească. Îngăduința față de adversar este semnul distinctiv al debilității, adică al toleranței, care nu este, în ultimă analiză, decât cochetăria unor agonizanți. Doamna du Deffand sau drama lucidității „Ați trăit multe lucruri - scria marchiza du Deffand ducesei de Choiseul -, dar este ceva pe care nu l-ați trăit și pe care sper să nu-l trăiți niciodată: privațiunea de sentimente, însoțită de chinul de a nu te putea lipsi de ele.“ Secolul avea nostalgia
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Iar nenorocirea este că, odată lucid, devii mereu tot mai lucid; nu mai e chip să tri șezi sau să dai înapoi. Iar acest progres are loc pe socoteala vitalității, a instinctului. „Nici aventură, nici bună cum pă nire“, spunea marchiza despre sine. Înțelegem ușor de ce legătura sa cu Regentul n-a durat decât două săptă mâni. Semănau primejdios de mult: erau amândoi mult prea înstrăinați de propriile lor senzații. Plictisul, care-i rodea și pe unul, și pe celălalt, nu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
este pentru că, în taină, simte amărăciunea de a nu putea crede. Și mai dăunătoare este bătaia de joc mușcătoare, furibundă, degenerată în sis tem și mergând până la marginea distrugerii de sine. În 1726, Doamna du Deffand a însoțit-o pe marchiza de Prie în exilul ei din Normandia, ca să-i țină companie. În Istoria Regenței, Lemontey povestește că „cele două prietene își trimiteau una alteia, dimineață de dimineață, cuplete satirice pe care le compuneau fiecare pe seama celeilalte“. Într-o societate în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
duc, fiecare, la o nouă greșeală. Nefericit poporul ai cărui Fontenelle și ai cărui La Mothe ar reuși să răstoarne statuia lui Homer și pe cea a lui Sofocle, a lui Cicero și a lui Virgiliu. DOAMNA DU DEFFAND 1697-1780 MARCHIZA DU CHÂTELET Închipuiți-vă o femeie înaltă și uscățivă, cu tenul încins, cu obrazul ascuțit, cu nasul la fel, iată cum arată frumoasa Émilie; fel de a arăta de care este atât de mulțumită, încât nu cruță nimic pentru a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de celebritatea pe care își închipuia că o merită, Marat nu-mi făcea impresia unui om sensibil la frumusețe. Cu o înfățișare de maimuță-capucin, părea puțin făcut ca să placă, și totuși găsise secretul de a și-o atașa pe Doamna marchiză de LĂ, femeie a cărei delicatețe de spirit îi făcea conversația foarte atrăgătoare. Despărțită de bărbatul ei, care, copleșit de datorii, dezonorat în urma unor escrocherii infame, pângărise patul conjugal aducând în el o boală rușinoasă, Doamna de LĂ apelase la
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
dacă o comparăm cu Doamna de Maintenon, aveau în comun inferioritatea spiritului, a frumuseții și chiar a taliei. Ar fi avut mai curând oare care asemănare de caracter cu femeia care a guvernat Franța sub Ludovic al XV-lea, cu marchiza de Pom padour. Amândouă erau înzestrate cu blândețe și grație, cu bunătate, cu o judecată destul de sănătoasă, cu dra gostea pentru litere și pentru arte, însă nu știau să vadă departe, iar spiritul lor se îngustase datorită faptului că se
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
faptului că se dedaseră la manevre și la uneltiri. Asta nu te împie dică să-ți gospodărești bine casa. Astfel că Doamna de Montesson, care n-a avut influență decât în viața privată, s-a făcut iubită și respectată, în timp ce marchiza și-a atras indignarea întregii națiuni, care a pus insuccesele noastre pe seama sfaturilor ei funeste sau mai degrabă a greșitelor sale alegeri. Putem oare presupune în mod rezo nabil că, în asemenea împrejurare, Doamna de Montesson, cu caracterul pe care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]