1,101 matches
-
în mod colectiv de puterile mari ale Europei. Afară de aceea ni mai vin în minte practicii financiari cari nu vedeau un mijloc mai bun în contra deficitului decât desființarea armatei noastre. Luând la serios reprezentația de marionete de la Constantinopole, în cari marchizul Salisbury, c-o contractare foarte solemnă a fizionomiei și c-un ton aproape bisericesc, predica intențiile unanime ale Europei, mulți români credeau că lucrurile în lume se petrec astfel cum se reprezintă în teatru. Pentru orice inteligență mai pătrunzătoare era
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a legii. Este, avant la lettre, o feministă care luptă pentru drepturile femeilor. Griselda (X, 10), prototipul ideal de supunere și fidelitate feminină, deși are o situație mai mult decât umilă în casa părintelui său, devine pentru calitățile sale, soția marchizului Gualtiri, care pentru a se convinge de virtuțile femeii, o supune unor probe de o duritate uimitoare: să și cedeze copii, să accepte umilința de a fi retrogradată din poziția de soție și de a se întoarce în casa părintelui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
toate probele impuse de soțul ei. Perspectiva chauceriană este de fiecare dată surprinzătoare, deoarece naratorul nu părăsește 809 Ibidem, p. 32. (trad. n.) 810 apud Teodolinda Barolini, op. cit., p. 526. 811 „fapta nebunească pe care a săvârșit-o odată un marchiz și de pe urma căreia, în ciuda nebuniei lui, nu s-a ales decât cu bine” G. Boccaccio, Decameronul, vol. II, p. 501. 812 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 526. 813 „istorisiri religioase” Ian Robinson, art. cit., pp. 18-32. 219 niciodată tărâmul ironiei, reușind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a legii. Este, avant la lettre, o feministă care luptă pentru drepturile femeilor. Griselda (X, 10), prototipul ideal de supunere și fidelitate feminină, deși are o situație mai mult decât umilă în casa părintelui său, devine pentru calitățile sale, soția marchizului Gualtiri, care pentru a se convinge de virtuțile femeii, o supune unor probe de o duritate uimitoare: să și cedeze copii, să accepte umilința de a fi retrogradată din poziția de soție și de a se întoarce în casa părintelui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
toate probele impuse de soțul ei. Perspectiva chauceriană este de fiecare dată surprinzătoare, deoarece naratorul nu părăsește 809 Ibidem, p. 32. (trad. n.) 810 apud Teodolinda Barolini, op. cit., p. 526. 811 „fapta nebunească pe care a săvârșit-o odată un marchiz și de pe urma căreia, în ciuda nebuniei lui, nu s-a ales decât cu bine” G. Boccaccio, Decameronul, vol. II, p. 501. 812 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 526. 813 „istorisiri religioase” Ian Robinson, art. cit., pp. 18-32. 219 niciodată tărâmul ironiei, reușind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
are relevanță. Rezultă deci că una dintre implicațiile majore ale fizicii cuantice este accentul pe care aceasta Îl pune asupra prezenței observatorului uman, ceea ce este specific schimbării de paradigmă În știința actuală. Nu se mai poate considera, după cum scria Pierre-Simon, Marchiz de Laplace (1749 -1827) că universul funcționează după niște legi precis determinate, ca un mecanism cu autoreglare. Fundamentul filosofic al acestui determinism riguros e constituit de divizarea carteziană eu-lume. S-a ajuns În consecință la ideea că lumea poate fi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
poveste prăfuită, iar seninătatea atotbiruitoare a stoicilor nu mai e decât o legendă derizorie dintr-un timp apus. Bibliografia sinuciderii nu-i poate omite pe marii apologeți, după ce i-a reținut pe prigonitori. Lăsând de-o parte cazurile extreme, precum marchizul de Sade, care, În Filozofia În budoar 34 se lansează Într-o teorie unde libertinajul și burlescul Își dau mâna, Luminile propun o variantă cu totul opusă interpretărilor tradiționale. (De altfel, În Franța cuvântul se Încetățenește În această perioadă când
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
XVIII-lea nimic nu mai zăgăzuiește puzderia de jurnale, atât de apropiate de cele scrise În ziua de azi. Sunt vizibile, Încă de acum, și puținele inovații pe care le suportă genul: cele vreo sută de pagini „intimiste” rămase de la marchizul de Sade probează caracterul carceral 10 al genului: scris În Închisoare, jurnalul amplifică starea de detenție, loc al obsesiei, al bolii și al dorinței. Tot acum, Restif de la Bretonne, un maniac al aniversărilor (Înscrise, inițial, pe parapetul insulei St. Louis
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Hans / 110 Rembrandt / 15-16, 44, 63, 151-152 Renault, Mary / 169, 173-174 Reni, Guido / 155 Rilke, Rainer Maria / 52-53 Rimini / 46 Rolland, Romain / 40 Romains, Jules / 118 Roma / 33, 46, 59, 60, 90, 119, 168 Ruysdael, Jacob van / 15 S Sade, marchizul de / 155 Saint-Paul de Vence / 158 Sand, George / 104 Santa Fe / 81 Sappho / 65, 171 Sartre, Jean-Paul / 118, 137 Savigneau, Josyanne, 64, 73, 142, 160 Schlumberger, Jean / 116-118 Schopenhauer / 41 Seneca / 98 Servetus, Michael / 126, 128 SIDA / 22, 160, 172
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Paris, Fayard, 1975. CLOUGH, Sh. B. și alții A History of the Modern World, Lexington, D. C. Heath, 1969, 3 vol., a II-a edițe. CLOULAS, I. L'Italie de la Renaissance. Un monde en mutation, 1278-1494, Paris, Fayard, 1990. CONDORCET (marchiz de Caritat) Tableau des progrès de l'esprit humain, 1794. DAWSON, Ch. The Making of Europe, New York, Sheed și Ward, 1936. DEBUS, A. Man and Nature in the Renaissance, Cambridge, Cambridge University Press, 1978. DE GRAZIA, S. Of Time, Work
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
119 Lipovetsky, G., 124 Locke, J., 46, 170 Lodge, D., 194 Ludovic al XVIII-lea, 63 Luther, M., 155, 163 M Marcuse, H., 119 Marx, K., 9, 36-37, 119 Masaccio, T., 162 Mendras, H., 120 Mirabeau, H., 46 Montesquieu, Ch., marchiz de Secondat, 44, 46, 95, 163 Moor, R. de, 10 Morus, Thomas, 163 Morny, Ch, duce de, 66 N Nagy, I., 36 Newton, I., 164, 207 Nietzsche, F., 119 Nixon, R., 226 O Otto I, 158 Otto al II-lea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
politehnică PDG [președinte-director general] al SCM Panhard et Levassor (1965-1981). Președinte, apoi președinte onorific, al comitetului de organizare al salonului automobilistic. Membru al consiliului executiv al CNPF [Consiliul Național al Patronatului francez] (1979-1982) Philippe de Flers (Philippe de la Motte Ango, marchiz de), președinte Sainte-Croix de Neuilly, Universitatea Cambridge, Sainte-Geneviève de Versailles, Universitatea Paris II (Assas), Școala Centrală din Lyon, Universitatea Columbia (New York), Institutul de finanțe Director și mai apoi director financiar al Companiei Salinelor din Midi (1959-1992), administrator al Companiei internaționale
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Companiei internaționale a plasamentelor și capitalizării Jockey Club, Club des Trentes Gérard Féau, vice-președinte École des Roches din Verneuil, Universitatea din Geneva Director general al D. Féau SA (consiliere imobiliară) Maxim's Business Club, Rotary-Club din Paris Hugues du Rouret (marchiz de Geoffroy du R.), vice-președinte Colegiul din Avon, liceul Saint-Louis, Universitatea de drept și științe economice și Școala superioară de comerț din Paris (ESCP) Președinte al Shell France (1995-2000), președinte al Consiliului de supraveghere al Beaulieu Patrimoine SA, administrator de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Paris, membru vechi al Consiliului Ordinului, vice-președinte al Institutului de formare în drepturile omului al baroului din Paris, membru al Comisiei franceze pentru Unesco, comitetul drepturilor omului Cercul Bois de Boulogne Automobile-Club de France a fost fondat în 1895 de marchizul de Dion, baronul de Zuylen de Nyevelt și un jurnalist, Paul Meyan. Scopul, la acel moment, era de a secunda și de a promova apariția noului mijloc de locomoție, automobilul. Astăzi, găzduit de hotelurile Pastoret și Moreau, în piața Concorde
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Numele de familie cu particulă sunt curente, dar nu înseamnă ceva din punctul de vedere al apartenenței la veritabila aristocrație. Charles de Gaulle, mareșalul de Lattre de Tassigny, Valéry Giscard d'Estaing sunt burghezi autentici. Invers, familia Decaze sunt duci, marchizi și conți, fără ca patrimoniul lor să includă particula de nume. La fel se întâmplă în cazul a numeroși baroni, ale căror titluri au fost create în timpul Primului sau celui de-al Doilea Imperiu. În Franța, folosirea unui titlu uzurpat nu
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
2002, p. 16]. Restaurația și apoi al Doilea Imperiu au contribuit și ele, cu cât s-a putut, la restituirile către un grup social repudiat, dintre ai cărui membri mulți fuseseră deja judecați și executați. Desigur, astăzi prestigiul conților și marchizilor nu este la fel perceput în diferitele segmente ale societății. Inexistent în universul academic sau de cercetare, există totuși numeroase semnale că în alte părți situația este alta. Burghezia propriu-zisă nu pare insensibilă la farmecul nobilimii, dat fiind că întâlnim
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a paginilor lor prinților și titlurilor nobiliare. Anumite fracțiuni ale claselor populare, cele mai puțin muncitorești și cele mai puțin militante, tratează cu multă deferență nobilimea. Astfel, soția brutarului dintr-un sat oarecare îi va adresa un călduros "Bună ziua domnule marchiz" acestuia atunci când, venit să-și viziteze moșia, îi va intra în magazin. Astfel de atitudini pot fi observate în nenumărate situații de anchetă pe teren. Poporul rămâne respectuos față de titluri și particule de nume, cu condiția ca cei interesați să
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
piatră albă, de o maiestoasă simplitate, atrage atenția curioșilor. Totul în arhitectura acestui hotel particular evocă fastul fără paradă, bunul gust fără ostentație, rafinamentul fără excese" [Meuwissen, 1999, p. 41]. Proprietarul acestui imobil era un aristocrat, deținătorul unei mari averi, marchizul Théodore van der Noot d'Assche (1818-1889). Cartierul Léopold a fost construit pentru deținătorii marilor averi din secolul XIX, de o societate imobiliară "în spatele căreia îl regăsim pe puternicul guvernator al Société Générale, contele Ferdinand de Meeus". Este un cartier
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Popescu, Petru / 29 Preda, Marin / 21-22 R Rabelais, François / 111 Ralet, Dimitrie / 32 Ratesh, Nestor / 46, 158 Ratzinger, Joseph / 113 Rațiu, Ion / 53, 60 Rădulescu, Mihai / 27 Râpeanu, Valeriu / 97 Regman, Cornel / 25 Roman, Petre / 73 S Sade, Donatien AlphonseFrançois, marchiz de / 65 Sălcudeanu, Petre / 76 Schelling, F.W. / 85, 132 Schumann, Robert / 152 Serres, Michel / 113 Simion, Eugen / 96 Simmel, Georg / 33 Sârbu, I. D. / 25 Smith, Adam / 70 Sorescu, Marin / 76 Spăriosu, Mihai / 11, 42, 56 Spinoza, Baruch / 19
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
României în vara anului 1939. Fin observator, Gunther vede eșuînd convorbirile tripartite de la Moscova iar, în perspectivă, pentru România, "respectarea regulilor neutralității"74 apărea ca cea mai plauzibilă soluție. S.U.A. au primit cu neliniște vestea încheierii pactului de neagresiune sovieto-german. Marchizul de Saint Quentin, ambasadorul Franței la Washington, informa Quai d'Orsay-ul, la 25 august, că Roosevelt contemplase cu principalii săi colaboratori C. Hull și S. Welles deteriorarea situației internaționale 75. Deși nu a părut surprins de încheierea pactului, regele Carol
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la 1529. De jure, cetățile Cetatea Albă și Chilia fuseseră restituite Moldovei, dar de facto ele au fost ocupate militărește de turci, de unde și precipitarea lui Petru Rareș în politica față de Poartă, nevoit fiind să încheie un tratat secret cu marchizul de Brandenburg, la 1542, cu scopul de a fi stăpân, de facto, pe cetățile de la mare. Eminescu subliniază faptul că acele cetăți n-au devenit proprietate de jure a Porții, ceea ce se reflectă și-n Tratatul de la Kuciuk-Kainargi din 10
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Weiss el devine atât de complex, încât ajunge să se raporteze explicit la problema supravegherii politice. Aici e vorba, mai întâi, despre o reprezentație teatrală inspirată de istoria recentă, asasinarea lui Marat, jucată de prizonierii ospiciului din Charenton sub conducerea marchizului de Sade, și el închis în același stabiliment. Fapt ce implică supravegherea zilnică, proprie oricărui regim carceral, supraveghere în contextul căreia a fost pregătit spectacolul ce reconstituie scenic una dintre loviturile date Revoluției Franceze și care a contribuit la eșecul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
contextul căreia a fost pregătit spectacolul ce reconstituie scenic una dintre loviturile date Revoluției Franceze și care a contribuit la eșecul acesteia. Se impune mai întâi metafora închisorii, în care se joacă un episod din Revoluție pus în scenă de către marchiz, evident sedus de reacțiunea aristocratică. Deși supravegheat, la rândul său, de către directorul închisorii, Sade, în calitate de regizor, urmărește spectacolul și practică, ceea ce e propriu oricărui regizor, o supraveghere de traseu, cu atât mai legitimă cu cât actorii, dată fiind starea precară
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
interveni rapid și a restabili ordinea perturbată. Dirijor al spectacolului, el se află într-un raport de supraveghere care îl face să intervină de mai multe ori în timpul reprezentației. Supravegherea sa, nicidecum distantă, este atentă și experimentală. Gata să acționeze, marchizul rămâne acolo, pe margine, fascinat de sentimentul de fragilitate pe care i-l procură acest spectacol realizat cu niște interpreți atât de imprevizibili. Este primul dispozitiv al supravegherii. Weiss îl va dubla, căci, sub protecția șefului închisorii, o seamă de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
schingiuitori) a fost, cum spuneam, Eugen Țurcanu, un torționar machiavelic, care ajunsese să-și fascineze uneori chiar și victimele. Virgil Ierunca vede În Țurcanu un Piotr Verhovenski (personaj dostoievskian din romanul Demonii) dus dincolo de limita răului și un al doilea marchiz de Sade5; alți memorialiști văd În el un doctor Mengele românesc; dar Țurcanu este torționarul prin excelență, În carne și oase, astfel Încît partitura sa este mai degrabă aceea de Mengele. Pentru reeducații aduși În pragul schizoidiei, chiar și după
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]