524 matches
-
erau descurajați de pacea rusă. Afară de d-nii Emil Petrescu, Th. Aslan, d na C. Băicoianu, nepoatele lui Costache, Elena Ghica, Maria Cazimir, Anicuța Florescu, Zincuța Manu, Elena și Eliza Odobescu, Zetta Manu, toți se cam îndoiau acum de succesul final. Marghiloman, care luptase, pe față, cu Carp, pentru menținerea regelui, acum publică un interviu în Lumina și Gazeta Bucureștilor, pentru a spune că trebuie făcută pacea și că regele va ști la timp să facă gestul necesar, adică abdicarea. Beldiman făcea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de păcătos, încât pentru el era soluțiunea cea mai nimerită. Era o epidemie violentă, Clara Mavrocordat, precum și Mia Ghica fură în mare primejdie de moarte. Ultima abia se ținea pe picioare la concertul pentru Crucea Roșie. serbarea crucii roșii Alexandru Marghiloman, neținând seama de comitetul de direcție din care făcea parte și d-na Elena Sturdza, născută Cantacuzino, organizase cu d-nele Ecaterina Ghica, Elena Pherekyde și Lydia Philippescu o serbare la Atheneu în profitul acestei societăți, căreia îi lipseau fonduri. Prima
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
urmă diferența sancțiunilor aplicate celor care și-au uitat demnitatea față de vrăjmaș. prânzul lui tscheppe Bărbații nu erau mai conștienți. Tülff oferise un prânz la care asistă întreg ministerul ce trebuia să se formeze sub auspiciile germanilor și noul rege: Marghiloman - președinte de consiliu, d-nii Stere, Arion, Nenițescu, Lupu Costache etc. Condițiunea de căpetenie era cedarea întregii Dobroge bulgarilor, care amenin țau să iasă din alianță, dar, pe ascuns, germanii promiteau să susțină cauza română la pacea generală. Marghiloman simțea că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noul rege: Marghiloman - președinte de consiliu, d-nii Stere, Arion, Nenițescu, Lupu Costache etc. Condițiunea de căpetenie era cedarea întregii Dobroge bulgarilor, care amenin țau să iasă din alianță, dar, pe ascuns, germanii promiteau să susțină cauza română la pacea generală. Marghiloman simțea că au mers prea departe și se căia de faimosul interviu, mai ales când reveniră de pe front cei doi emisari și află că conservatorii din Mol dova refuzau înlocuirea regelui chiar de s-ar garanta inte gri tatea teritoriului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ei, a dat din umeri: „Ba era să expun spitalul pentru câțiva prizonieri!“ De atunci am rupt cu ea definitiv. Ca urmare a acestei purtări, îndată ce s-a putut trece în Moldova, după pacea de la București, Lili a obținut de la Marghiloman un automobil; s-a dus drept la regină. Nu știu ce i-a povestit, dar a revenit decorată cu Crucea Reginei, pe care nici eu, nici Lia nu am avut-o. Ce este drept, n-am făcut nici o intervenție pentru a o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zile ale lui februarie ministerul lui Averescu, gl Culcer, gl Iancovescu, Sărățeanu, Enescu, Argeto ianu, Luca Niculescu. La București sosi o comisiune compusă din Papiniu, gl Culcer, Mitilineu, Ressel; erau păziți la Athénée Palace ca să nu poată comunica cu nimeni. Marghiloman a fost admis la ei. Jean Mitilineu a putut vedea pe mamă-sa înainte de conferință, la care Marghiloman voia la început să nu ia parte, căci tre buia să trateze de[spre] înlocuirea regelui. Au participat C. Arion, Lupu Costache
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
București sosi o comisiune compusă din Papiniu, gl Culcer, Mitilineu, Ressel; erau păziți la Athénée Palace ca să nu poată comunica cu nimeni. Marghiloman a fost admis la ei. Jean Mitilineu a putut vedea pe mamă-sa înainte de conferință, la care Marghiloman voia la început să nu ia parte, căci tre buia să trateze de[spre] înlocuirea regelui. Au participat C. Arion, Lupu Costache, Stere, Beldiman. Carp a refuzat deoarece comisia din Moldova venea în numele regelui, pe care el nu-l mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
germane. Pachetul conținând șaluri rusești tricotate ni-l aduse, dar, probabil tot de frică, îl depuse seara pe pragul ușii, unde l-am descoperit a doua zi. Am fi preferat scrisorile. Tot astfel, îndată ce d. C. Arion intră în ministerul Marghiloman, soția lui, Luiza, alergă la Iași, în biserică se înaintă către regină, care a salutat-o foarte rece, fără a-i da mâna. Dimpotrivă, principesa Elisabeta 194 nu voia să întindă mâna [nici] primului-ministru, și când părinții au silit-o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
crezut, cunoscând demnitatea regelui. Ce ne îngrijora peste măsură era trecerea austro-ungarilor pe la Noua Sușița, în Ucraina, căci înțelegeam cât de imposibilă ar fi fost rezistența Moldovei luate între două focuri. Și tocmai atunci, în acele momente așa de tragice, Marghiloman dete un dejun lui Czernin și Kühlmann, crezând că va obține printr-o astfel de favoare condițiuni mai bune. Nimic mai caracteristic și mai caraghios decât descrierea acestei inconștiențe în propriile lui memorii, atât de inoportun publicate după moarte. [Costache
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noaptea la orele 2 1/2 la Mitropolie, soldații au arestat pe sergent, au spart ușa bisericii și au fugit cu sicriul Sfântului Dumitru. S-au tras clopotele, mitropolitul a trimis să scoale pe Lupu Costache, pe C. Arion, pe Marghiloman. Dimineața, o fierbere strașnică în oraș, sute de femei au sosit în cârd la fața locului, plân gând și văitându-se. Doamnele de la Ortodoxie aler gau în toate părțile. Ceea ce nu se făcuse la intrarea germanilor era acum iminent. Mackensen
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
casă, ca într-o casă mortuară. Această izbuc nire de veselie ne lovi dureros și nimeni nu-i ținu isonul. Se uită mi rată împrejurul ei, cred însă că nu înțelesese dezacordul nostru sufletesc.]( Ibidem.) Dădea prânzuri și dejunuri cu Marghiloman, Grigore Cantacuzino, George Știrbey cu nevasta lui și germani, ca să-i apro pie unii de alții. [Vorbind de bombardările aeroplanelor, stăpâna casei zise: „Que c’était horrible“, iar Lisbetei Știrbey îi scăpă fără voie: „C’était le bon temps“ (Ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
diplomații. Dar d-na Philippescu ne-a dus prea departe, noi nu eram decât în preajma păcii de la București. Deodată cu broșura înălțătoare pentru neam, în care guvernul Brătianu demisionat explica cauzele intrării noastre în război și răspundea acuzărilor partidului lui Marghiloman, Costache mai primi una cu tratamentul tifosului exantematic prin apă fiziologică clorată. A dus-o îndată doctorilor Grozovici și Zamfirescu ca să o aplice bolnavilor din spitalele Eforiei, care aveau sute de cazuri. doamnele primitoare ale germanilor Altă misivă clandestină, pornită
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sunt bune, că regele ar fi zis: „din cenușa care acoperă acum țara va ieși o floare frumoasă“ și că dânsul a fost foarte demn și categoric cu Czernin, la Bacău; toate acestea erau o chezășie bună pentru noi, măcar că Marghiloman pleca la Iași cu noii miniștri 206: Arion, Mehedinți, I. Maximilian, Dobrescu, Coandă, Hârjeu, Meissner, Garoflid, Săulescu, Ghica-Comănești, cu aprobarea Bukarester Tageblatt-ului, care găsea că numele lui Marghiloman este pentru Puterile Centrale o garanție mai bună ca un tratat. Nepotul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Czernin, la Bacău; toate acestea erau o chezășie bună pentru noi, măcar că Marghiloman pleca la Iași cu noii miniștri 206: Arion, Mehedinți, I. Maximilian, Dobrescu, Coandă, Hârjeu, Meissner, Garoflid, Săulescu, Ghica-Comănești, cu aprobarea Bukarester Tageblatt-ului, care găsea că numele lui Marghiloman este pentru Puterile Centrale o garanție mai bună ca un tratat. Nepotul acestuia, Pic Pherekyde, trecu prin București ca curier, împrăștiind fel de fel de știri prăpăstioase asupra vieții din Iași: foamete, boale, depresiune. În orice caz, ne spuse că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
decât aceste știri bune. reveniți Ai noștri din Moldova începeau să revină: dr. Dinu Brătianu, pe atât de francofil, pe cât familia ce găsea aici era de germanofilă. La doamna Elena Pherekyde în casă se întâlneau toți: dânsa, fratele ei Alexandru Marghiloman, fiul Pic Pherekyde, din partea Pute rilor Centrale, dr. Dinu, Mișu Marghiloman, familia Butculescu, francofili. Cei doi frați nu-și vorbeau. Doamna Pherekyde, ca să-i aibă la prânzul de familie săptămânal, îi punea pe unul în dreapta ei, pe altul în stânga, astfel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
revină: dr. Dinu Brătianu, pe atât de francofil, pe cât familia ce găsea aici era de germanofilă. La doamna Elena Pherekyde în casă se întâlneau toți: dânsa, fratele ei Alexandru Marghiloman, fiul Pic Pherekyde, din partea Pute rilor Centrale, dr. Dinu, Mișu Marghiloman, familia Butculescu, francofili. Cei doi frați nu-și vorbeau. Doamna Pherekyde, ca să-i aibă la prânzul de familie săptămânal, îi punea pe unul în dreapta ei, pe altul în stânga, astfel că nu se vedeau și puteau să nu știe unul de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se potoliră și francofilii cei mai pasionați, fiindcă aveau dreptul de partea lor, se muiară când au fost definitiv învingători. Dr. Dinu ne povestise cum Averescu era însărcinat să subscrie pacea fără de nici o condiție, dar ajuns aici se înțelesese cu Marghiloman și admise acel șir de condiții infame. Nu dânsul trebuia să fie delegatul regelui, ci Nicolae Mișu, după cum ne spune Al. Algiu, sosit ca curier. Generalul Averescu, de teamă să nu aibă un înlocuitor în Nicolae Mișu, îi telegrafiase la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
interval s au făcut tratativele, s-a dat liberă trecere în Rusia armatei germane prin teritoriul nostru. Cabinetul Averescu a căzut, Mișu a sosit la Iași, dar prea târziu, Ministerul de Externe fusese dat lui C. Arion, mai plăcut lui Marghiloman și mai maleabil cu germanii. Demobilizații care veneau din Moldova și aveau a face cu oficiali de aici erau scandalizați de servilitatea lor față de inamic și de toleranța pentru propaganda lor. Astfel, o broșură, Bine ați venit!, cu sfaturi pentru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mi-au luat sabia!“ Într adevăr, îi dezarmase. Câteva zile înainte de Paște au plecat acasă, de sărbători, Czernin și Kühlmann. Eram tocmai de serviciu la gară. Mare mi-a fost mirarea și indignarea să văd pe C. Arion și Alex. Marghiloman însoțindu-i la tren. Ultimul, președintele Crucii Roșii, nu călcase o dată la cantina noastră pentru sosirile și plecările soldaților și ofițerilor români. Cu mine era și Liseta Greceanu care s-a dus, de curiozitate, să-i vadă, eu le am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
înainte de unirea cu Basarabia, prin confiscarea moșiilor fără despăgubiri, ceea ce ruină pe toți proprietarii. Votul însă era o gravă chestiune, căci nu puteau să-l limiteze la Ba sarabia și, prin urmare, trebuia modificată Constituția, bineînțeles la încheierea păcii generale. Marghiloman și Stere își atribuiau tot meritul acestui mare act, deja nu numai pregătit, dar chiar proclamat în țara de dincolo de Prut. Stere alergă într-acolo, pronunță 55(În ediția I, 1937: „36“, p. 312.) de discursuri în câteva zile, sosi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
buletinul, iar pe judecătorul Robescu l-a mutat la Urziceni pentru că un alegător se prezentase cu cartea lui Theodor Aslan, care făcuse procesul-ver bal că n-a mai găsit-o în birou când voise s-o ridice. Parlamentul se deschise, Marghiloman la Ministerul de Război, I. Mitilineu la Justiție, Garoflid, la Domenii, Hârjeu președinte al Camerei, Meissner al Senatului. Stere anunță lupta în contra guvernului, pentru că nu avea scaun. doamna maria berindei Atunci au liberat și pe d-na Maria Berindei, arestată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
germani cu șase luni mai înainte, în urma unui denunț. Al cui? nu s-a știut niciodată, dar la percheziție s-a găsit într adevăr jurnalul ei zilnic din tot timpul războiului. Primise ordinul să se ducă la Baia de Aramă. Au intervenit Marghiloman și Carp și au obținut Sinaia, deși, din cauza inimii, n-ar fi trebuit să urce așa de sus. Fiica ei Ma rioara a însoțit-o [, iar Georgeta s-a dus la Sărulești, la d-na Maria Brăiloiu].(Ediția I, 1937
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de la Bibicescu numai intervenției lui Ionel și Vintilă o datora, deși tocmai atunci bărbatul ei era unul din protagoniștii dării în judecată a ministerului liberal. darea în judecată a guvernului brătianu Căci acolo ajunsesem, cu vrăjmașul încă în țară, guvernul Marghiloman dădea în judecată pe cei care declaraseră războiul! Și, lucru caraghios, tocmai pe Duca și pe Mihai Pherekyde, cei mai înfocați partizani ai declarării ostilităților încă din 1915, tocmai pe ei îi scosese de pe lista vinovaților. Amândoi însă au protestat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dumneata în Bulgaria.“ „Spune-i că nu mă tem de Bulgaria, îi zisei, când îmi povesti scena aceasta, acolo internații noștri au fost mai bine tratați, grație omeniei d-lui Gueschoff, decât la noi, unde trebuiau să ne protejeze d-nii Marghiloman și Lupu Costache.“ Apoi o povățuii să se adreseze direct la germani, arătându-i inventarul și lista lucrurilor pierite din casă și neputința de a mai furniza ceva. Prima vorbă a maiorului a fost că d. Tzigara l-a povățuit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
casă și neputința de a mai furniza ceva. Prima vorbă a maiorului a fost că d. Tzigara l-a povățuit să ceară din familie. Caracteristic... Aș fi voit să pot privi în inima prefectului de poliție și a stăpânului său, Marghiloman, nici ei doi nu-și mai puteau face iluzii asupra victoriei Germaniei. Se zbăteau în zadar și ar fi voit să distrugă pe toți martorii purtării lor, care erau să-i denunțe celor ce trebuiau să vină. Incoerența acestor germanofili
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]