8,401 matches
-
variației ratei de creștere demografică și impactul său asupra performanțelor economice globale, asupra producției per capita și, în cele din urmă, asupra nivelului de trai este mai mult sau mai puțin abordată. Pentru Solow, care are în vedere o productivitate marginală a capitalului descrescătoare, randamente la scară constantă și egalitatea asigurată între economisire și investiție, producția pe cap de locuitor (y) (producția pe activ) este în funcție de capitalul pe cap de locuitor (k), iar variația acestuia depinde din punct de vedere pozitiv
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
țările sărace (capitalul pe cap de locuitor și productivitatea muncii sunt mai ridicate); absența progresului tehnic face ca creșterea economică pe termen lung să tindă spre zero din cauza randamentelor descrescătoare ale capitalului. Progresul tehnic este cel ce permite menținerea productivității marginale a capitalului constantă și care garantează o creștere a producției pe cap de locuitor, pe termen lung, cu același procent; două țări care au aceleași rate de creștere demografică, rată de investiții și nivel tehnologic, dar poziții diferite față de aceeași
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
tehnic permite continuarea creșterii, păstrând randamentul capitalului. Dar acest progres tehnic este exogen în sensul în care e dat agenților ca "o mană cerească". În anii 1980, noile teorii ale creșterii vor "conceptualiza" progresul tehnic pentru a menține o productivitate marginală a capitalului constantă și a explica creșterea auto-întreținută. Dar, și mai important, în timp ce teoria tradițională are în vedere o singură sursă de creștere, și anume acumularea de capital fizic regrupând în variabila exogenă "progres tehnic" toate efectele celorlalți factori, modelele
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
inginer nu poate fi folosit simultan în două activități) și de exclusivitate (fiecare este proprietarul competențelor lui) remunerat printr-un salariu. După ideile lui Becker, individul care investește în capitalul uman determină suma optimală a investiției sale prin egalizarea beneficiului marginal al acestuia (supliment de remunerare) și a costului marginal (cost de oportunitate legat de absența unei activități remunerate și de cheltuielile de studiu). După Lucas, individul investește pentru el însuși, dar această investiție generează externalizări pozitive. Indivizii calificați sunt mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și de exclusivitate (fiecare este proprietarul competențelor lui) remunerat printr-un salariu. După ideile lui Becker, individul care investește în capitalul uman determină suma optimală a investiției sale prin egalizarea beneficiului marginal al acestuia (supliment de remunerare) și a costului marginal (cost de oportunitate legat de absența unei activități remunerate și de cheltuielile de studiu). După Lucas, individul investește pentru el însuși, dar această investiție generează externalizări pozitive. Indivizii calificați sunt mai eficienți și-i fac pe ceilalți să beneficieze de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
foarte puțin din el cercetării pentru producerea de bunuri intermediare. Creșterea economică este slabă. Când stocul de capital uman este ridicat (țară bogată), capitalul uman alocat cercetării riscă totuși să fie sub-optimal ca și procentul de creștere. Într-adevăr, productivitatea marginală a cercetării este mai ridicată decât salariul primit căci prețul brevetului vândut de cercetător nu cuprinde decât o parte din valoarea socială a cercetării. Când un cercetător face o descoperire, aceasta este benefică cercetării viitoare. Cu siguranță, inovatorul are un
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cerere de copii sub două aspecte: un aspect cantitativ (numărul de copii) și un aspect calitativ (productivitatea viitoare a copiilor), fiecare având un preț (cheltuieli de supraviețuire și de școlarizare). Randamentul maxim al utilității sub constrângere determină atunci un procent marginal de substituție între calitatea și cantitatea copiilor egal în raport cu costurile privind cantitatea și calitatea. Părinții arbitrează deci între cantitate și calitate în funcție de prețuri relative. Pentru Becker, elasticitatea-venit a cererii de calitate este mai ridicată (bun superior) decât elasticitatea-venit a cererii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sunt condiționate de existența resurselor în Spania, singura țară în care acest mod de vărsământ este adoptat. Esența sistemului politic din Regatul Unit preconizează refuzul oricărei ingerințe a statului în viața familială, iar prestațiile familiale continuă să fie un fenomen marginal, sprijinit de regimul de securitate socială. Alocațiile familiale în Regatul Unit au fost introduse în cadrul faimosului plan Beveridge (1941-1944) și ele nu sunt decât foarte rar asociate unei politici demografice. Sub guvernarea doamnei Thatcher, aceste alocații au fost revalorificate și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de persoane care compun gospodăria. Dacă o singură persoană consumă 1, două persoane trăind împreună nu consumă 2, ci aproximativ 1,8. La fel, adăugarea unor persoane suplimentare reduce partea de consum a fiecăruia și dincolo de un anumit număr, consumul marginal tinde spre zero. Este ușor să ne convingem asupra acestor efecte luând niște exemple, chiar și caricaturale. Dacă grupăm toate persoanele aceleiași familii, în aceeași locuință, cheltuielile pentru consum nu sunt aceleași ca atunci când acordăm arbitrar fiecărei persoane o locuință
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de fiecare dată Minodora se schimba la față, obrajii i se împurpurau, ochii îi redeveneau sclipitori. Nici din partea asta nu am putut avea informații, mai marii zilei nici n-au vrut să audă de așa o cerere din partea "boieroaicelor, pușcăriașelor, marginalelor obscurantiste, slugi ale fascismului și capitalismului", cum ne catalogau ei. Viitorul Alindorei devenea cu adevărat preocupant; cunoștințele mai avansate față de copiii de vârsta ei nu au făcut decât să stârnească invidii, comentarii și adeseori pedepse. Totuși, cum-necum viața și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
biologiei fără a-i percepe frumusețea și splendoarea. Persoane care trăiesc cufundate în lumea propriilor afaceri. Alții a căror viață se învârte exclusiv în jurul modei, cosmeticii și sănătății. Pentru toți aceștia natura, în cel mai fericit caz, este un element marginal al existenței. Nu observă deloc ceea ce se întâmplă în natură și ce sursă inestimabilă de îmbogățire existențială pierd. Am trăit des în marile orașe, iar în ciuda faptului că fiecare își poate permite o floare de apartament, îmi lipsea foarte mult
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
simțit foarte puțin atras de monahismul budist în aceeași măsură ca și de cel creștin. Ambele presupun aceleași lucruri: izolarea de lume, respectul unor reguli severe, viața în sărăcie și abstinență sexuală. Dar, în timp ce în creștinism monahismul are un rol marginal, în budism este în centrul religiei. Totuși, așa cum nu am intrat într-un ordin creștin mendicant, nu aș fi intrat nici într-o sangha, o comunitate de călugări budiști. Locul meu este în lume, aici mă văd, nu izolat de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai are nevoie, precum asceții de altădată, să-și caute propria suferință și să se mortifice. Pentru mulți este nevoie deja de multă putere din cauza duratei și frecvenței este deseori mult mai dificilă simpla rezistență decât împlinirea unui gest eroic marginal a duce, a face față fiecărei zile, suferinței obișnuite, normale. Totuși, nu trebuie să ne mulțumim cu rezistența pasivă în fața suferinței, trebuie să ne luptăm de fiecare dată când putem și să folosim posibilitățile noastre limitate, în mediul personal și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
haiducie, termen mai simpatizat fiindcă reflectă nu doar partea de a-nomie, ci și pe cea de dreptate care trebuie făcută unei categorii adesea marginalizate sau, mai grav, stigmatizate. Desigur, Cristina Ștefan nu nedreptățește o asemenea opțiune masculină, dar o tratează marginal din două motive evidente: este complet minoritară față de cea feminină (cu voie sau fără voie, tații părinți singuri sunt foarte puțini față de mame) și este extrem de puțin cercetată cu mijloace calitative în România. Consider deosebit de interesantă analiza pe care autoarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
romi nu se manifestă în cadrul comunității de origine, ci față de comunitatea majoritară. Acest fapt este cauzat, de exemplu, de retragerea copiilor de la școală, de relațiile de vecinătate defectuoase sau conflictuale (date fiind o anume instabilitate a domiciliului și o așezare marginală, la periferia localităților). În legătură cu familia monoparentală din comunitatea romă tradițională, remarc posibilitatea ca mama singură să se afle în situația respectivă pentru că tatăl este dispărut, plecat de lângă familie, aflat în detenție sau decedat. Divorțul este o modalitate improprie de destrămare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la care este supusă. Mai precis, prejudecățile asociate femeilor sunt ușor transferabile familiilor conduse de ele. O familie monoparentală formată din mamă și copilul său este receptată drept vulnerabilă, care poate deveni cu ușurință o victimă a lipsei de resurse, marginală. Asupra acestui tip de familie se transferă imaginea de neajutorare, de dezorientare 4. Datorită mai cu seamă multitudinii de probleme cărora părintele singur nu le face față (sau le face față cu greu), o astfel de familie este receptată ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai „inofensive” categorii. Deși nu este exclusă nici în cazul lor, delincvența nu e specifică în primul rând femeilor 53. Ca atare, interesul pentru eliminarea sărăciei lor este mai scăzut. Marginalizarea se adâncește progresiv: o persoană marginalizată economic devine, treptat, marginală și din punctul de vedere al educației, al sănătății etc. Toate acestea conduc la lipsa de șanse reale de integrare socială, la lipsa de oportunități de a obține un loc de muncă și, de aici, la anularea posibilităților de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sănătății etc. Toate acestea conduc la lipsa de șanse reale de integrare socială, la lipsa de oportunități de a obține un loc de muncă și, de aici, la anularea posibilităților de a ieși din starea de marginalizare. Persoanele și grupurile marginale tind, în consecință, să accentueze izolarea și marginalizarea, dezvoltând norme, valori, comportamente și moduri de viață diferite de cele ale colectivității din care fac parte. Faptul respectiv determină și plasarea lor la periferia societății, stigmatizarea, ceea ce îi forțează pe cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dezvoltând norme, valori, comportamente și moduri de viață diferite de cele ale colectivității din care fac parte. Faptul respectiv determină și plasarea lor la periferia societății, stigmatizarea, ceea ce îi forțează pe cei în cauză să se identifice cu starea de marginal, să o adopte ca pe o dimensiune a identității lor. Marginalizarea îi transformă pe cei care o trăiesc. Ei resimt o anumită formă de frustrare, rezultată din contradicția dintre socializarea primară orientată spre anumite norme și valori și socializarea ulterioară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
minim, deoarece lupta pentru supraviețuire se află pe primul plan. Așa este posibilă asumarea unei cetățenii de fațadă - acceptarea ipostazei de cetățean minimal 54. În formele sale radicale, marginalizarea poate duce la excludere socială 55. Împotriva așteptării ca, pentru grupurile marginale, să se formuleze politici sociale de suport, se observă că ignorarea acestora poate însemna chiar excluderea din politicile sociale. Opusul excluderii e integrarea socială, prin care este vizată o antrenare a tuturor indivizilor - participarea indivizilor în societate. Depășirea excluderii sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fost Întotdeauna. Și i-am auzit râsul pierzându-se În ploaie. Madrid, septembrie 1996 Mulțumiri Lui Sealtiel, pentru că ne-a Împrumutat numele de familie. Lui Julio Ollero, pentru Topografia Madridului, de Pedro Texeira. Și lui Alberto Montaner Frutos, pentru notele marginale, apocrifele lui Quevedo și Guadalmedina, inteligentul lui bun-simț și generoasa-i prietenie. CUPRINS Taverna Turcului........................................................ Mascații................................................................... O mică doamnă.......................................................... Ambuscada............................................................... Cei doi englezi............................................................ Arta de a-ți face dușmani................................................ Promenada de la Prado................................................... Portița Sufletelor......................................................... Treptele de la San Felipe................................................. Teatrul „El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
în cazul existenței randamentelor crescătoare ce riscă să conducă la constituirea unui monopol natural, să procedeze la naționalizarea întreprinderii în cauză. Această naționalizare permite respectarea condițiilor echilibrului general, deoarece statul poate constrînge întreprinderea naționalizată să vîndă la nivelul costului său marginal. Pentru Leon Walras, "Statul poate și trebuie să intervină în industria căilor ferate, cu o dublă îndreptățire: 1) deoarece serviciul căi-lor ferate, în măsura în care transportă produse sau servicii de interes public, este el însuși un serviciu public; 2) deoarece serviciul căilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu plătește pentru asta (un far maritim, o semnalizare rutieră etc.). Sunt bunuri care, odată ce folosesc unui individ, folosesc de fapt tuturor. Faptul că o navă în plus utilizează farul respectiv nu antrenează o creștere a costului de producție (costul marginal este zero, egal cu prețul de echilibru). Statul trebuie să intervină și să finanțeze producerea de bunuri și servicii colective prin intermediul prelevărilor obligatorii. Efectele externe reprezintă consecințele pozitive sau negative ale activității unui agent economic asupra altor agenți, neluate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
într-o economie de piață, dar nu și singura; 2. Sectorul public noncomercial, adică administrațiile publice. Regăsim aici toate organizațiile dependente de diversele eșaloane ale reprezentării statale. Acest ansamblu ocupă un spațiu devenit la fel de important ca și cel precedent, deloc marginal deci și departe de ceea ce cred sau vor unii; 3. Sectorul public comercial, ce grupează întreprinderile de stat, care furnizează bunuri și servicii comerciale, dar a căror proprietate este deținută de Stat. Cînd este vorba despre societăți cu capital mixt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la nevoile și preferințele beneficiarilor. Proximitatea agenților publici și/sau privați care produc și/sau furnizează bunul sau serviciul respectiv poate fi, de asemenea, un avantaj. Din punct de vedere teoretic, alocarea optimă a resurselor se realizează atunci cînd beneficiile marginale sunt egale, în termeni neoclasici, cu costurile marginale. Dar acest optimum nu poate fi realizat decît ca tendință, datorită atît imperfecțiunilor pieței, cît și ale guvernării, indiferent de nivelul acesteia, deși se pare că acestea din urmă sunt mai reduse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]