1,107 matches
-
boala psihică; patologia psihică în doi sau de cuplu produsă printr-un mecanism de inducție sugestivă; patologia grupului familial prin transferul proiectiv al situațiilor conflictual-traumatizante asupra unui membru victimizat al familiei; patologia de grup comunitar închis, de tipul grupurilor vulnerabile marginalizate de societate sau auto-segregate din considerente socio-moral-religioase etc. psihozele colective datorate unor stări de criză socială, politică, economică, moral-religioasă, situații catastrofice naturale etc. psihoze colective de tip protestatar-revendicativ legate de frustrarea unor drepturi socio-politice sau cultural-religioase, etc; psihoze colective datorate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
refuzat în țara de origine. Aceste aspecte ne revelează însă faptul că acest „conflict” este anterior celui dat de „întâlnirea” cu țara gazdă. Emigrantul pleacă din țara sa datorită unor dificultăți de adaptare. El se consideră nedreptățit, persecutat, nerecunoscut sau marginalizat din punct de vedere valoric. Emigrația este o „conduită de fugă” din fața unei primejdii sau a unei situații umilitoare. Se poate vorbi despre o semnificație a conduitelor de emigrație din punct de vedere psihanalitic? Da. În spiritul unei interpretări psihanalitice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
abatere de la ordinea și normele sociale, culturale, morale, religioase și juridice. Din acest motiv, statul va atribui bolnavului psihic un anumit statut care sub intenția formală a „protecției terapeutice” nu va face altceva decât să-l izoleze și să-l marginalizeze. Boala, psihică se va încadra în sfera „periculozității sociale” a actelor „antisociale”, iar bolnavul psihic va fi considerat ca un potențial sau activ „violator” al ordinii și legilor sociale. Ceea ce reprezintă însă o notă particulară, este faptul că „absența discernământului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care trebuie ascunsă. Acest aspect poate fi întâlnit și astăzi în medicină când unii bolnavi sau familiile acestora solicită medicilor de specialitate să declare „diagnostice ușoare” sau, pe cât este posibil, să nu pronunțe „diagnostice psihiatrice” care ar putea invalida sau marginaliza ulterior individul în plan social, familial, profesional etc. Atitudinea medicală, ca de altfel și celelalte de mai sus, a variat în decursul epocilor istorice. Ceea ce caracterizează atitudinea medicală de factură psihiatrică este tendința de „a vedea” peste tot „tulburări psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prevenirea extinderii răului. Dar este și o atitudine etică? Formal da, pentru că protejează și stimulează binele. Dar această etică este unilaterală, întrucât ea vizează, în primul rând și în principal, interesele societății, și în subsidiar pe cel ale acestor categorii marginalizate de către societate. Din aceste considerente, problema nu este deloc simplă și nici ușor de acceptat. Este o etică a intereselor și a compromisului, a cărei semnificație este mai mult de transfer al culpabilității sociale asupra acestor categorii de indivizi. Să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
uitat. Renașterea a corectat, într-o anumită măsură, lucrurile, dar tot atunci s-a produs și schisma curriculară dintre „cultura umanistă” (trivium) și „cultura realistă” (quadrivium). Educația estetică a fost restrânsă la cea umanistă - dar chiar și acolo a fost marginalizată. În școala americană, care a debutat sub auspiciile utilitarismului și pragmatismului, educația estetică pur și simplu a fost uitată. Abia la jumătatea secolului XX, pedagogii americani i-au înțeles virtuțile - o înțelegere ciudată însă. În anii ’80, unii teoreticieni au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
80, teoria reproducției sociale a fost contestată și catalogată drept simplistă și reducționistă, fiind înlocuită cu teoria rezistenței. În anii ’90 însă, a fost repudiată și teoria rezistenței. În lumea postmodernă discursurile acestei teorii au părut desuete și au fost marginalizate. Ba mai mult, teoria a fost declarată „o stafie învechită” (the old ghost „resistance”). Doctoranda lui Apple, Leslie Roman, a urmat exemplul maestrului său, care, în anii ’80, criticase virulent teoria reproducției sociale. Roman și Christian-Smith (1988)78 au arătat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
familială: numărul foștilor deținuți politici care erau căsătoriți, indiferent dacă s-au căsătorit/recăsătorit după eliberarea din detenție sau dacă erau deja căsătoriți înainte de arestare. (a) Marginalizare socială. 14 subiecți (63,6%) dintre cei intervievați au perceput faptul că sunt marginalizați social după ieșirea din închisoare. Din cauza trecutului lor, erau întâmpinați cu rezervă, iar unele rude, cunoștințe, prieteni, colegi refuzau în mod vădit contactul cu ei. (b) Confruntare cu schimbări dramatice ale contextului social/situației familiale la ieșirea din detenție. Majoritatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de respingere și pactul tăcerii din jurul meu. Perioada de detenție a fost grea, foarte grea, dar perioada postdetenție a fost mult mai grea. Să fii liber, să trăiești între oameni și totuși să fii singur, să fii ocolit, să fii marginalizat și umilit la tot pasul, să nu ai nici un drept, să nu te poți bucura de viață este prea mult. Încercam să duc o viață normală, să muncesc, să citesc, să învăț, să ascult muzică, să merg la teatru, la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
alte vremuri, cei care nu‑și pot folosi mâinile pentru a scrie, cuvântul pentru a vorbi, nu au vederea și auzul funcționale sau nu prezintă facultăți intelectuale corespunzătoare pentru a înțelege realitatea din jurul lor, respectiv persoanele cu dizabilități, pot fi marginalizate și chiar excluse din viața comunității din care fac parte. Dimpotrivă, dacă dispun de instrumente informatice adecvate, acești oameni pot fi antrenați în activități socialmente utile susținute de tehnologiile informatizate care să le permită adaptarea și integrarea în forme moderne
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Postmodernismul românesc (1999), și Ion Bogdan Lefter, critic de direcție și ideolog al p. optzecist - îi recunosc drept precursori pe reprezentanții Școlii de la Târgoviște (Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Olăreanu) și pe unii mari poeți - considerați a fi fost marginalizați - contemporani cu epoca modernismului postbelic (Leonid Dimov, Mircea Ivănescu). Din epocile mai vechi este identificată o întreagă constelație de autori și opere reprezentând „curiozități literare, experimente, anticipări”, Mircea Cărtărescu aflând prefigurări „postmoderniste” în cronici rimate din secolul al XVIII-lea
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
empirice desfășurate În zone miniere - de exemplu, Valea Jiului - de S. Krausz, N. Radu etc. Pe măsura acumulărilor indezirabile ale cercetărilor sociologice, În contextul adâncirii cultului personalității și al Închiderii graduale față de Vest În anii ’80, sociologia va fi, din nou, marginalizată prin desființarea Catedrelor de sociologie din Învățământul superior, restrângerea cursurilor universitare și Înăsprirea cenzurii În institutele de cercetare. Prin hotărâre de partid (Plenara din iunie 1977 a Comitetului Central al Partidului Comunist Român) s-a decis ca pregătirea În sociologie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tineri practică strategii de preluare și mulți dintre cei care dispun de personalități imitative le adoptă cu ardoare și le părăsesc cu același sârg pentru a persevera în improvizații imitative. Fixarea, retragerea sau preluarea sunt strategii de construcție identitară ce marginalizează individualitățile care le practică și le postează într-o stare de inegalitate față de cei care, în virtutea individualizării, adoptă strategii active de prospectare a sinelui și de adaptare biografică la schimbările ce se produc și pe care le produc în societate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lipsa cultivată a reperelor comune sau de ascunderea lor în spatele constrângerilor insidioase, atât de invizibile și totuși parcă omniprezente. Media sunt complet dezinteresate de cunoașterea savantă sau pură. Emisiunile așa-zis culturale, consacrate analizelor de idei, devin repede atât de marginalizate în audiență, încât de-abia supraviețuiesc și atunci numai pe canalele televiziunii publice, care declară că își asumă și un rol de „educare” a publicului. În schimb, optează pentru valori comune, evidente, ușor accesibile și, prin evenimente reale sau construite
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și suprareglementat de învățământ superior, abia de curând, în urmă cu circa zece ani, au început să prospecteze și în mod lent, dar sigur, să adopte noul model. Au început să crească autonomia universitară, să profesionalizeze conducerea universitară și să marginalizeze, uneori până la înlăturare, sistemul colegial de conducere, au inițiat în 1999, prin „Procesul Bologna”, dezvoltarea „spațiului european al învățământului superior” ca arie a cooperării, dar și - sau mai ales - a competiției universitare intra și interregionale (globale), integrându-se astfel în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
apărut chiar noi modele paralele mai strâns legate de piața muncii. Monopolul calificărilor universitare tradiționale a dispărut. Acestuia i s-a substituit o veritabilă piață a calificărilor și a învățământului superior. A se comporta conform modelului tradițional înseamnă a se marginaliza tot mai mult, iar pentru a evita o astfel de stare, universitatea optează pentru adaptare, adică pentru a deveni un actor corporatist al pieței în care se află în competiție cu alte organizații ale cunoașterii. Presată tot mai intens să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
chiar de nazism 4. Ca și în cazul altor autori stigmatizați astfel, după lecturi sumare și tendențioase, nu s-au reținut mai multe elemente probatorii, cum ar fi: Tönnies, născut într-o familie nobilă din Schleswig-Holstein, a fost toată viața marginalizat în Prusia pentru vederile sale social-democrate; Karl Marx este una dintre influențele sale intelectuale importante, alături de Hobbes; el însuși s-a opus public valorizării morale și manipulării ideologice, mai ales după 1919, a distincției euristice comunitate/societate; naziștii l-au
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vremea sa, care au încetat să mai inspire America, intrată și ea în declin. Sarcina esențială a universității - „a menține întrebările permanente în centrul atenției” -, ca și, legat de aceasta, funcția ei supremă - „protejarea rațiunii de ea însăși” - au fost marginalizate, trădate, aproape uitate. Întregul proiect inițial al universității, consideră autorul, se află în criză, astfel încât instituțiile de învățământ superior nu mai sunt cu adevărat „nucleul democrației liberale, temeiul ei, depozitarul principiilor ei active și sursa continuă de cunoaștere și educație
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
colaborat sau nu cu agresorii și autoritățile comuniste, nu i s-a permis accesul în funcții și nu a fost preluată de aparatul de propagandă pentru a ilustra principiile transformării. Motivul pentru care au fost permanent supuși presiunilor și complet marginalizați în societate (încercări de racolare ca informatori, amenințări, refuzul continuării studiilor, presiuni asupra familiei, refuzul încadrării în câmpul muncii etc.) este mult mai simplu: cei forțați să lupte permanent pentru a-și câștiga existența ori pentru a scăpa de umbra
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
stigmatizat de societate din cauza emblemei instituționalizării. A fost primit cu neîncredere în familia soției și din cauza etniei (rrom), însă în prezent este considerat un membru al familiei, prejudecățile fiind depășite. ● Devenind adolescent și adult, a resimțit negativ această perioadă, fiind marginalizată pentru că a fost crescută în casa de copii. Nu a fost și nu este afectată de faptul că a crescut la casa de copii. Nu crede că cineva vreodată a tratat-o altfel din acest considerent. Nu a ascuns niciodată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
stând și la cel clasic este interzis, iar la voleiul în așezat este permisă blocarea serviciului advers. Parcurgerea, chiar și rezumativă, a istoriei Jocurilor Paralimpice pune în lumină valori umane fundamentale: demnitate, curaj, perseverență, depășirea propriilor limite pe care indivizi marginalizați de discursurile și preocupările sociale le personifică exemplar. Meditând la viziunea împlinită a doctorului Ludwig Guttmann și privind performanțele Trischei Zorn, (înotătoare americană care a participat, între 1980 și 2004, la 6 ediții ale Jocurilor Paralimpice, câștigând 55 de medalii
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
Polonia) Fără Îndoială Însă că schimbarea de regim i-a pus În dificultate, pentru că mulți dintre ei și-au pierdut puterea politico-economică pe care o dețineau În Întreprinderile și aparatul de partid local sau regional. Mai mult, ei au fost marginalizați de către societate datorită apartenenței lor la nomenklatură, degradare morală pe care cu greu au acceptat-o, deoarece ei se percepeau Înainte de toate ca profesioniști care, pentru a-și exercita meseria, trebuiau să adere la Partid: Puterea (comunistă) era astfel construită
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În Întreprindere) și-a găsit punctul de echilibru, cel puțin până În prezent, Într-un referent identitar social-liberal, Întreținut În mod savant și nu lipsit de demagogie, de către PSDRP. Cât va mai dura acest echilibru? Republica Cehă: antreprenori, dar tot comuniști Marginalizați de societate de pe azi pe mâine, deveniți antreprenori de nevoie, foștii nomenklaturiști cehi au avut dificulăți În a-și construi o identitate coerentă, căutând să minimizeze contradicția dintre o ideologie de tip antreprenorial, pe care și-o asumă, și valorile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comuniste În procesul decizional. Astfel, de la Frontul Salvării Naționale și până la transformarea lui În Partidul Social Democrat (PSD), existența acestei formațiuni politice a fost legată de figura lui Ion Iliescu, fost membru al ierarhiei comuniste până la nivelul Comitetului Politic Executiv, marginalizat de Nicolae Ceaușescu la Începutul anilor ’80. În afara lui, numirea lui Alexandru Bârlădeanu (În 1990) și a lui Dan Marțian (În 1990 și 1992) la președinția camerelor parlamentare a arătat atenția acordată liderilor comuniști de către partid. Silviu Brucan, retras din
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
celelalte partide născute din rețelele comuniste și de a revendica o identitate anticomunistă și liberală. La momentul căderii regimului comunist, 14 reprezentanți maghiari făceau parte din FSN. Erau regrupați În jurul lui Domokos Géza și Király Károly, foști membri ai nomenclaturii, marginalizați de Ceaușescu În anii ’70-’80. În contextul apariției primelor partide maghiare după 22 decembrie, cei doi lideri au avut intuiția să prevadă o fărâmițare a forței politice maghiare, propunând crearea unei asociații culturale etnice care să reprezinte interesele tuturor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]